<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<item xmlns="http://omeka.org/schemas/omeka-xml/v5" itemId="1646" public="1" featured="1" xmlns:xsi="http://www.w3.org/2001/XMLSchema-instance" xsi:schemaLocation="http://omeka.org/schemas/omeka-xml/v5 http://omeka.org/schemas/omeka-xml/v5/omeka-xml-5-0.xsd" uri="http://bibnum.upf.pf/items/show/1646?output=omeka-xml" accessDate="2019-11-14T09:55:27-10:00">
  <fileContainer>
    <file fileId="1107" order="1">
      <src>http://bibnum.upf.pf/files/original/df2cc038b71e3ffd28e335a753da88e4.pdf</src>
      <authentication>a159cba7a9837e2bb4f614dc6c023df7</authentication>
      <elementSetContainer>
        <elementSet elementSetId="4">
          <name>PDF Text</name>
          <description/>
          <elementContainer>
            <element elementId="55">
              <name>Text</name>
              <description/>
              <elementTextContainer>
                <elementText elementTextId="29462">
                  <text>M atahiti 7 . — Na 10.

UEPUPIRITA

FARANI

A topa 1937.

T ïA M À RÂA — A ÏF A IT O R A A — AUTAEAB R A A .

TE YEA MAOHI
3 ratai « o te 3 u n an otupu no tr m au tjaapan r a a t a r a n t i © te a u ia
\ E \ E I HIA I TE M A H A M MATAMUA O T E A V A ’E
TE HOO : Hoê matahiti : 10 farane — Te Vea hoê : 1 farane.
M a t a h it i 1937.

Na 10.

V e a l u a t i i te V e a a te H au n o t e m a n I la a p a ‘o r a a F a r a n i i O te a n ia .

M aiti raa no te 7 no noveina 1 9 5 7 .
lia tupu faahou te ohipa maiti raa, no te pohe raa o M .
Sari, Auaha no te mau haapao raa farani i Oteania nei.
Ei te 7 no novema e rave hia i teienei maiti raa.
E piti tau taata titau toro’a e tia’tu nei no te mau raa i
Paris, i roto i te Apooraa rahi note mau fenua Aihu’a raau,
e i te toro'a paruru no te mau haapao raa farani i Oteania.
E tia noa i te taata, e ia na reira iho â e tia’i, ia maiti i te
taata ta’na i hinaaro.
Tei ia outou hoi te faarii maitai mai i te mau orero o na
pae e piti e haere atu e parau i te parau no to ratou mau
taata.
A mau outou i te peu maohi mau, oia hoi te faarii raa i
te feia ratere ma te marû e te hau.
E mau taata orero faahiahia to outou mau tupuna, e mea
âu na ratou te mau parauparau raa, e mea ite ratou i te pa­
rau e te pahono, e mea ite ratou i te faaroo e te feruri, a
na reira’toa outou.
Te ani atu nei te Tavana Rahi e eiaha outou e vaiho ia
tupu te mârô raa e te pe’ape’a, i rotopu i te mau hoa, i
roto i to outou mau fetii taata, i nia i to outou mau mataeinaa.
la rê te ho’e pupu tu’e pôpô e vai noa anei tona inoino
i te pupu i roa’a ia’nate rê? Eita. No reira ra a ma’iti anae
mai te marû ê faaea’nae noa mai te hau.
R. P.

Mise parau haamaramarama no te mau
ohipa pae tare.
Na roto i te mau Vea Maohi ato’a, e nenei hia Jtu i te hoe
maa irava no te tauturu raa’tu ia outou i roto i te mau
ohipa fee.ture Tivira, ia tupu noa’tu to outou pe’ape’a, e
o te ore e roaa e na outou iho e tatara.
Teienei mau haamaramarama raa e nenei hia ïa i nia i
te a’pi hope'a o te Vea Maohi, ia nehenehe ia outou ia haa-

A va e : A topa

putu i taua m a u a ’pi ra, e a au atu ai ia huru rahi, ia rira
mai te hoe puta iti faufaa no te ora raa o te ta h i e te tahî.
No te haamata e nenei hia te hoe parau no te mau pae
ohipa tivira, o tei riro pinepine ei mau tumu no te mârô
raa i rotopu ia outou, e ei mau ohipa haavaraa moni rarahî
te hopea.
Taio maite outou i te mau parau e nene'i hia’tu no taua
mau pae ohipa ra. E mea tia mau â e ia maramarama te
mau maohi no teienei tau, i taua mau tuhaa ohipa ra, na
te mea o te arata’i noa iho ia no te mau faufaa e vaiho
hia mai e te vavahi raa i te mau fenua.
E haaputu maite te mau Tavana i teienei mau api o te
Vea Maohi e e au amui, no te mea ia haere atu te haava
hiopo’a i te mau puta tivira, i nia i to outou mau mataeïnaa e ani atu oia e tei hea taua mau api vea ra.
Te mau papai parau tivira o te au ia ta avae i te ”Vea
Maohi” , e tia’toa ia ratou ia haaputu i taua mau a’pi ra, o
te faaite mai i te mau ohipaTo’a e au ia rave hia no taua
tuhaa ohipa ra, e o te tuu mai i te mau haamaramarama
no te mau ohipa fifi.
A tai’o maite outou taato’a i taua mau faamaramarama
raa ra o tei nenei hia’tu ei tauturu ia outou.

Tore faaati o te Tavana lîaln na te mau fenua
Tuamotu e te mau fenua Matuita (iXuuhiva inâ)
mai te 25 no atete c tac noa’tu i te 9 no tetepa
1957.
I te mahana toru 25, i te hora ono e te afa, fano raa no
te Tavana Rahi o Chastenet de Géry, na nia i te ” Rigaiilt
de Genouilly” . Ua na mua na i te faaati ia Tahiti nei a
faatano atu ai i te avei’a i nia ia Fakarava.
Fakarava.

- Mahana maha 26 no atete 1977, tutau raa ïa i roto i te
roto i Fakarava, i te hora piti e te afa i te ahiahi, haere

�A t o p a 1937

TE V E A M A O H I

62

oioi atura te Tavana Rahi i uta na nia i te poti uira o te
manuâ.
Farii raa na te Apooraa mataeina e o M. Sanford, himene hia te Marseillaise e te mau tamarii, orero hia mai te
mau orero raa manava e te Tavana e te himene. Pûpû mai
ra te hui raatira i ta ratou mau ô i te Tavana Rahi, e haari
e rave rahi e te moa. Ua haamauruuru atu te Tavana Rahi
no to ratou farii raa mai ma te haa popou, e ua faaite
atoaTu i to’na mana’o, e ia taati ato’a mai ratou i te hiopo’a
raa tata’u raa rê e tupu i Papeete, mai te. 11 e tae noa’tu i
te 2i no novema 1937.
Haere atura i mûri iho e hiopo’a haere i te oire i Rotoava,
e mea mâ maitai, e no te pape ore, e rave rahi te mau tura
pape i hamani hia e te hui raatira, na ratou iho, i to ratou
pae fare. Ua mataitai te Tavana Rahi i te mau huru hamani
raa e ua ite hua oia e ua hope te tano o te hamani raa o
vetatahi.
I te pa’ia raa i te tama’a raa ahiahi i nia i te manuâ, hoi
atura i uta no te mataitai raa i te mau ote’a e te mau peu
tahito o te Tuamotu.
Hoi atura i nia i te pahi i te hora 22 oia hoi i te hora
ahuru i te pô.
Mahana pae 27 no atete 1937. Ho’i raa i uta i te hora
hitu no te mataitai raa i te huru o te ravaa’i raa, te mea ta
upe’a e te mea patia o tei faanahonaho hia e te hui raatira
0 Fakarava, e te patia raa fâ. 1te hope raa teienei mau ohipa
tuu atura te Tavana Rahi i te mau haamauruuru na te
mau aito.
Hio haere atura te taote o te pahi i te tahi mau ma’i e
parau atura i te Tavana mataeinaa e tono i te tahi i te fare
ma’i i Papeete no to’na huru.
Huti atura te tutau i te hora 14,40.
Mahana ma1a 28 no atete 1937. I tua, miti huru etaeta.
N u k u - I I iv a .

Tapati 29 no atete 1937. Tapae raa i roto i te ava i
Taiohae mai te hora va’u i te poipoi, e riro e 0110 hanere
metera te atea raa mai tahatai e te tutau raa.
Ua haere mai te Taote ra o Gast, Tavana Hau no te
mau fenua Matuita i nia i te Rigault de Genouilly, na nia
1 te va’a no te aroha raa i te Tavana Rahi.
Haere atura te Tavana Rahi i uta, e riro hora 10, na nia
i te poti hoe.
Farii hia mai e te hui raatira, e Mgr. Le Cadre (Tavite),
epikopo no te mau fenua Matuita, e te perepitero ra o
Delmas (Timeone) e 49 matahiti to’na faaea raa i te mau
fenua Matuita.
Tama’a raa io te Tavana Hau e te tahi mau raatira no te
5JRigault de Genouilly” . I te hora toru i te ahiahi e ote’a
raa e te himene nuuhiva i roto i te aua 0 te Tavana Hau.
Farerei raa io te mitinare. Tama’a raa ahiahi io te Tavana
Hau.
I te hora hitu i te pô ori raa na te taata’to’a.
Monire 30 no atete 1937. Hora 8, faatia raa faehau i te
menema o te mau ihitai i pohe i te mau fenua matuita, mai
te matahiti 1842 mai. Ua afai te Tavana Rahi e te Tomana

0 te ”Rigault de Genouilly” i ta raua pupâ tiare i nia i
taua menema ra.
Hiopo’a ra i te mau fare o te Hau, E mea haapao mai­
tai hia. Na te mutoi ra o François Vallès e haapa’o i taua
tuhaa ohipa ra ma te atuatu.
Hiopo’a raa i te tan'u raa ma’i, i te fare mori, e i te me­
nema o te Arii.
I te hora maha i te ahiahi, aro raa tu’e raa popo (foot­
ball), i rotopu i te mau maohi e te mau mataro o te ”Rigault
de Genouilly” . Ua riro te rê i te Nuuhiva e 5 tapao e 1.
I te hora 18 (hora ono i te ahiahi), hoi raa i nia i te pahi
mai te apee hia e te taote ra o Gast te haere nei i Papeete,
no te Apoo raa rahi 0 te fenua, e e haere atoa hoi ona e
faati i to’na pae fenua e te Tavana Rahi.
U a -U k a .

Mahana piti 31 no atete 1937. Tufaû raa i te hora 9 e
te afa i te faa ô raa’tu i Hane. Haere raa i uta huru fi fi, nania
1 te papa i te hora 10.
Aita re’a e taata no te mea aita i tae mai te parau faaite
raa i te tere o te Tavana Rahi.
1 te hora 11, hoi raa i nia i te pahi ma te huti i te tutau,
no te ino te miti, eitata te ”Rigault de Genouilly” e nehenehe ia faaea maoro a’e.
U a -P o u .

Mahana p iti 31 no atete 1937. Tutau raa i Vaieo i te
hora maha i te ahiahi. Aita e taata i reira, area ra e tutau
raa maitai no te pô.
Mahana toru 1 no tetepa 1937. Reva raa e tutau raa
i te hora vau i Hakahetau. Haere atura te Tavana Rahi i
uta na nia i te poti hoe.
Farii maitai roa hia oia e te hui raatira mai te himene. E
rave rahi te haari e te mei’a i pûpû hia ma e ratou na te
mataro o te manuâ.
I te hora 9, i nia i te puaahorofenua, e haeretiai Hakahau.
Ua tae i reira i te hora ahuru ma piti. Tama’a raa io te Ta­
vana.
Oire mâ maitai. Hiopo’a raa i te fare haapii raa e i te fare
taote o tei faatere hia e M. Lichtlé, (Jérôme).
Hoi raa i Hakahetau e i te hora pae e te afa tei nia i te
pahi e ua reva.
H i va-oa«

Mahana maha 2 no tetepa 1937. — Tutau i te hora vau
i te poipoi i Atuona.
Ua haere mai te mutoï farani ra o Triffe, Haapao ohipa
a te Hau i Atuona, e aroha i te Tavana Rahi, i nia i te pahi.
1 te hora vau e te afa haere raa i uta na nia i te poti hoe,
tapae i nia i te one i tahatai eitâ e û na Piikua.
Farii haa popou roa hia mai e te hui raatira, apee hia e te
fare roa o te Tavana Hau, ma te himene e te ote’a.
Hiopoa’raa i te mau fare a te Hau.
I te hora 10, farii raa na te mau merooteTomite haamaramarama e te mau taata rarahi maohi.
Ua parau atu te Tavana Rahi i te mau maohi, e i te mau

�63

TE V E A M A O H I

A t o p a 1937

papa’a, e haaputuputu e e amui anae ratou ei taiete ohipa
pae faaapu.
Ua ani atoa’tu i te mau maohi e e taati mai i te hiopo’a
raa tata’ü raa rê.
Tamaa’raa avatea i te fare o te Tavana Hau, e i mûri ae
e mau pehe e te mau huru ori nuuhiva, e mea âu maitai.
I mûri ae i te tama’a raa ahiahi, e himene e te ote’a.
Mahana pae 3 no tetepa 1937. — Hora vau, hio raa i te
vai raa ma’i tei reira te huna raa o Gauguin.
Hora vau hiopo’a raa i te fare haapii raa e faatere hia e
Mme Triffe.
Hora ahuru hiopo’a raa i te fare haapii raa tamarii tamahine, (e faatere hia e te mau paretenia), e maa arearea iti
tei faatupu hia i reira no te faahanahana raa i te Tavana
Rahi, e i te mau raatira no te ” Rigault de Genouilly” .
Tama’a raa avatea iote epikopo Le Cadre e te mau raa­
tira ote manuâ, e i te hora 15 (hora toru ite ahiahi,) haere
raa i nia i te pahi na Tahauku, mai te apee hia e te hui
raatira taato’a.
Taîmata.

Mahana pae 3 no tetepa 1937. — Hora maha e te afa i
ahiahi, tutau raa i roto i te ara i Vaitâhu, o Tahuata te
fenua.
Mahana maâ 4 no tetepa 1937. — Haere raa i uta i te
hora hitu 45 minuti i mairi.
Faatia raa faehau i te menema o na raatira ra 0 Halley
•e o Lafon de Laberat.
Taoa rahi te anani i pûpû hia mai na te ” Rigault de Ge­
nouilly” .
Ho'i raa i nia i te pahi e huti’raa tutau i te hora 10 e te
afa.
Fa t a iv a .
Mahana maa 4 no tetepa 1937. — Tutau raa, i te hora
toru i te ahiahi, i Hanavave.
Tapati 5 no tetepa 1917. — Ua haere te Tavana Rahi
i uta e ua farii mai te hui raatira, ua huru rahi mai a’e te
taata i to te mahana i mua’e, no te mea e rave rahi te taata
no O’omo’a i haere mai i te pô na nia i te va’a.
Farii raa haa popou i rave noa hia na roto i te rû. (Hi­
mene, ote’a, ra ri).
Hou a reva’tu ai ua poroi maite te Tavana Rahi i te mau
taata, i te mau rave’ae rahi mai ai te taata i to ratou fenua.
Ua faatia hia te mau maohi e haere e mata’ita’i i te ma­
nuâ, ua apee ratou i te Tavana Rahi i nia i te pahi mai te
afai i te maa erave rahi.
Huti raa tutau i te hora 15,45.
Monire 6 no tetepa 1937. — I tua.
R airo a.

Mahana p iti 7 no tetepa 1937. — Tutau raa i te hora
14 e 50 (oia hoi hora piti e te afa i te ahiahi) e riro e 600
metera te atea mai te uahu i Tiputa, ua haere te Tavana
Rahi i uta i te hora toru e te afa i te ahiahi na nia i te poti
uira.

i

Farii raa haa popou roa na te hui raatira. Apee hia e te
Taiete no te mau ohipa no te faa etaeta i te tino e te faaineine raa i te mau ohipa faehau.
Himene hia te mau himene farii raa.
Faaati hia te fenua na nia i te pereoo uira, nehenehe
maitai atura te mata’ita’i raa i te oire mâ maitai, ete ruperupe o te mau faaapu.
Hoe fare mon i faatia hia e te taiete no te faaetaeta i te
tino.
Haa maitai atura te Tavana Rahi i te mau maohi no to
ratou amui ta ho’e maitai.
I te hora 19 e 30 (oia hoi hora hitu e te afa i te ahiahi)
amuraama’a no te faahanahana raa i te Tavana Rahi e {
te mau raatira ote ” Rigault de Genouilly” , e i mûri a‘e
e himene e te ot’ea.
Ho’î raa f nia i te pahi i te hora 22. (Hora ahuru i te pô).
Mahana toru 8 no tetepa 197,7. — Haere raa i uta no
te mata’ita’i raa i te arô raa tu’e raa pôpô, i rotopu i to te
Tuamotu e to te ” Rigault de Genouilly ” — Aita i rê —
(e piti tapao e e piti).
Hiopo’a raa i te oire, patia raa i’a i te pae uahu, e i te hora
iva ete afa ho’i raa i nia i te pahi ma te apee hia e te mau
maohi 0 tei mata’ita’i i te pahi e 0 tei faahanahana ana’e,
na roto i te tahi himene hope’a, i te reva raao te Tavana
Rahi.
I te hora 11,45 huti raa tutau.
Mahana maha 9 no tetepa 1937. — Tae raa mai i Pa­
peete i te hora 6.

H I O P O ’A R A A N O T E IVSATAHITI 1 9 3 7 .
M a h a n a t o r u l O uo K o v e m a

1 te hora 14,30 (Hora piti e tenta i te ahiahi).— Faaavari
raa i te Hiopo’a raa tata’u raa rê na te Tavana Rahi.
lriti raa i te faaite raa e vai noa e tae noa’tu i te hope’a o
te taupiti, no te mau ohipa a to tahito, te mau ohipa no te
faaunaunaraa, te mau ohipa i rave hia e te rima, te mau
peu no te tai’a raa, e te huru o te fenua.
lriti raa i te mau fare hiopo’a raa.
îtiti raa i te mau fare ori raa, i te mau fare inu raa, i te
mau fare tama’a raa, e i te mau Lire taviri raa.
1te hora 5. — Aro raa tu ’e raa pôpô no te faa ô raa i roto
i te aro raa no te rê.
Opani raa i te 11 no novema i te hora piti i te aahi’ata.
M a h a n a m a h a î I no X o v c m a

iriti raa i te hora 8.
I te hora 10. — Faaite raa i te mau puaahorofenua, te
mau pa’e, te mau ufa, te fanau’a oni ete mau fanau’a ufa,
te mau patelle.

�A t o p a 1937

TE V EA M A O H I

64

I te hora i4(Hora piti i te ahiahi). — Faatitiau’a raa puaahorofenua(l roto i te area i ropû i te mau horo raa e faaite
hia mai te mau puaa i hiopo’a hia i te poipoi).

I te hora 15 (Hora toru i te a h ia h i) . -— Tata’u raa na tei
upootia haere i te ha’uti a poa’po pôpo ta oini (baskettball).

Opani raa i te hora 12 no noveina i te hora 2.

Opani raa i te hora 24 (Ahuru ma piti i te pô).

M a h a n a p a c 1 2 no N ovem a

M a lia n a p i t i I G n o N o v e m a

I-riti raa i te hora 6.
I te hora 6. — Tata’u raa no te û (Faa tê raa matamua)
Faaite raa i te mau puaatoro.
I te hora 8. — Faaite raa i te mau huru ma’a maohi : taro,
ufi, umara, maniota, etc., etc.
I te hora 16 (Hcra maha i te ahiahi). — Tata’u raa no te
û. (Te piti 0 te faa tê raa).
Opani raa i te hora 24 (Ahuru ma piti i te pô).
M a h a n a m a ’a I 3 n o N o v e in a

Iriti raa i te hora 8.
I te hora 8. — Faaite raa i te mau tumu raau ma a.
Faaite raa i te rapeti oni e te ufa, te iore
papa’a'
I te hora 15 (Hora toru i te ahiahi). — Faaite raa tata’u
raa i te mau ohipa ha’une e te rara'a (peue, ha’une, taupoo,
oini, etc.
I te hora 17. — Aro raa no te faaroaa raa mai i te mau
aito no te tairi pôpô (tane ta’i pitipiti).
Opani raa i te hora 24 (Ahuru ma piti i te pô).

Iriti raa i te hora vau.
I te hora 8.— Faaite raa i te mau huru ma’a ota’toa.
Faaite raa i te mamoe e te puaaniho.
I te hora 15 (Hora toru i te ahiahi).— Tata’u raa no tei
upooti’a haere i te apo-pôpô taoini (baskett-ball).
Opani raa i te hora piti i te aahiata.
T a p a ti 1 4 no N ovem a

Iriti raa i te hora vau i te poipoi
Faaite raa i te mau tiare tapû hia.
Tata’u raa aito. Horo avae, te oua, taora raa omore, etc.
Hiopoa raa no te mau u’ri.
Aro raa no te faarôaa raa mai i te mau aito tairi popo
(tane ta taitahi).
I te hora 9. — Faatitiauaraa pereoo taataahi horo taata
e te pereoo taataahi huira toru faauta tao'a (no te tere).
I te hora 15 (Hora toru i te ahiahi).— Faaite raa tata’u
raa tifaifai.
I te hora 17 (Hora 5). — Tata’u raa no te rê rahi o te
tu’e.pôpô (foot-ball).
I te hora 20 (Hora vau i te po). — Turama raa. Tata’u
raa faa ineine no te mau ori ofatifati (Ahu tahiti).
Opani raa i te 15 no novema i te hora 2 i te aahiata.
M o n i i*e 1 5 n o N ov ein a

Iriti raa i te hora vau i te poipoi
I te hora 8. — Faaite raa i te mau huru faaapu taaê :
Haari, vanira, taofe, vavai, etc.
Faaite raa mîmî. — (Piifare oni e te piifare ufa no te mau huru tupu ato’a.

M ahana to ru 1 7 n o N ovem a

I te hora 8 .— Faaite raa manu hamani meri. Te mau
afata, te meri, te pàîa.
Faaite raa i te mau huru maa’toa.
1 te hora 15 (Hora toru i te ahiahi). — Faaite raa i te mau
i te mau fa’a e i te mau tata no te tai’a raa.
I te hora 17 (Hora pae i te ahiahi).— Tata’u raa aito
tairi pôpô (tennis) (mau tane ta ta’itahi).
1 te hora 20 (Hora vau i te pô). — Tuhaa matamua no
te mau ori hurihuri tahiti.
Opani raa i te hora 24 (Ahuru ma piti i te pô).
M ahana m ah a 1 8 n o N ovem a

Iriti raa i te hora 8.
I te hora 8. — Faaite raa i te uua’ira’o e no te mau huru
manu ta afata ato’a.
1 te hora 10. — Faaite raa i te mau taihaa no roto i te
tare e te mau ohipa e ra’au no te fenua nei.
I te hora 17 (Hora pae i te ahiahi). — Tata’u raa aito
tairi pôpô (tennis) (Tane ta ta’ipitipti).
Patia raa fâ.
I te hora 20 (Hora vau i te pô). — Tuhaa piti no te mau,
ori tahiti.
Maiti raa i te Arii Vahiné no te hiopo’a.
raa e to’na mau potii ape’e (te vahiné
tahiti ana’e te faa ô hia).
Opani raa i te 19 no novema i te hora 2 i te aahiata.

�60

TE V EA M AO H I

A t o p a 1937

M a lia n a p a e 1 9 n o A o v e in a

M o u i n o t e l'aa ô r a a

Iriti raa i te hora 8.

Ua faataa hia te moni no te faa ô raa mai teie i mûri nei
te huru, (e mea taa ê to te mahana maha 11, tapati 14, ma­
hana maha 18, e te tapati 21 no novema 1937 :
2 farane i te tomo raa ho’e no te taata paari.
1 farane no te faehau è te tamarii o tei naea hia
te 12 o te matahiti.
Note mahana maha 11, te tapati 14, te mahana maha 18,
e te tapati 21 no novema 1937 ua faataa hia te moni no te
faa ô raa mai teie i mûri nei te huru :

1 te hora 8. — Faaite raa i te mau manu no roto i te pape
(moora ao ete moora, etc.).
Ite hora i6(Hora maha i te ahiahi). — Hiopo’a raa i te
a ? u tahiti i hau a’e (rê 300 farane).
I te hora 20 (Hora 8 i te pô). — Haere raa auahi.
Opani raa i te hora 24(Ahuru ma piti i te pô).
M a lia n a m a ’a 2 0 n o N o v e m a

Iriti raa i te hora 8.
I te hora 8. — Faaite raa i te mau puaa maohi.
I te hora 20 (Hora vau i te pô). —- Teata raa.
Opani raa i te hora 24 (Ahuru ma piti i te pô.
T a p a t i 2 1 no X o v c m a

Aputa raa i te hora 8.

1 te hora 8. — Faaite raa i te mau tumu ra’au rarahii e te
raau rii no te faaunauna, tata’u raa no
te ra’au i hau a’e i te nehenehe, te mea
tiare e te mea na te rau noa, i roto i te
faariï.
Tata’u no te tumu tiare tahiti.
I te hora 9 i te poipoi.— Faatitiauaraa pereoo taatahi
horo taata e te pereoo huira toru faauta tao’a (note atea).
Ite hora 10.— Faaite ite raa i te puaahorofenua hoio
pereoo i hau a’e i te nehenehe.
I te hora 16 (Hora maha i te ahiahi). — Mau pereoo faa
unauna. Haere raa no te mau huru pereoo ato’a i faaunana
hia. Taoraora raa tiare.
Ite hora 20 (Hora vau i te pô). — Arearea raa po.
Opani raa i te 22 no novema i te hora 2 i te aahiata.
Faoti raa i te hicpo’a raa tata’u raa ré.

T u lia raa

Te mau rê i faataa hia na nia i te mahana e e tuha hia ia
à te mau ahiahi ato’a, i te hora e faataa hia e te mau peietiteni tuhaa, o ratou ho’i te hiopo’a.
Te mau rê o tei ore i ô i roto i te mau tuhaa faataa hia,
e tuha hia ïa i te tapati 21 no novema i te hora vau i te pô,
na nia i te faaite raa a te Peretiteni no te tomite faatere.
E pia hia te nana’i raa o te mau rê hou a faaoti ai'te hio­
po’a raa tata’u raa rê, e e taio hia i mua i te aro o te taata’
toa i te tapati, 21 no novema 1937.- ' te hoia vau e te afa
i te pô.

I roto i te fare 10 farane.
I nia i te tahua 5 farane.
Faehau e te tamarii naea ore hia te 12 matahiti
2 farane.
Pereoo 3 farane.
PARAU FAAITE. — E horoa hia na te mau taata’toa
e ani ia M. Reneteaud, papai parau haapao moni no te
hiopo’a raa tata’u raa rê, te titeti faa ô raa no te taato’a raa
o te ta’urua no te mau moni i mûri nei :
Taata paari : 20 farani.
Faehau e te tamarii naea ore hia te 12 o te mata­
hiti : 10 farane.
Pereoo: 10 farani.
Teienei mau titeti e faaite hia ïa té ioa o te fatu i nia iho,
e e ore e tia ia hoo faahou hia e aore râ ia tuu hia na vetahi ê.

N O N IA 1 TE M A U O H 1 P A

M Q

IE FAA

E T A E Y A ïSAÜ. 1 T E T IN O
I roto i te mau hoho’a i taviri hia i Tahiti nei, e i te mau
fenua i raro, ua faahiahia te papa’a, ete marite, i te tarai raa
o te mau tino o te mau maohi i nenei hia to ratou mau
hohoa i roto.
Area ra hoi ia faaea maoro hia i nia i teie nei mau pae
fenua, e itea hia ïa e ataa’tu ai te mau taata tupu maitatai
e te mau u’i apî. i taviri hia to ratou hoho’a, e rave rahi o
te utaa rii tupu iino, tino paruparu, eita ta ratou e nehene­
he ia rave papû i te ohipa.
la tupu noa mai te ma’i, mai te grippe te huru, o ratou na
te tanu hia.
E rave rahi atu â o tei manao noa hia e e mea tupu im i­
tai e te itoito, ia tupu anae hia ite ma’i, e pohe oioi noa,
mai te maerete taata, eeaha iafaarueoioi noa i teienei mau
taata o tei manao hia e e mea itoito maitai ia hio noa.
Teienei mau parau, ti’a maitai no te mau tane, e au ato’a
ia parau hia note mau vahiné.
Ua ite noa hia te etaeta o te tino 0 te mau maori tahito,
e nehenehe ia ratau ia hoe noa i to rau mau vaa rarahi, eà
mairi hepetoma, no te imi raa i te mau fenua apî.

�66

A t o p a 1937

TE VEA M A O H Ï

E roaa’i ia ratou te puai no te haere raa i teienei mautere
maoro, i nia i te mahana, na roto i te matai, te ua, te to’eto’e hoi o te mau ru’i, ua ite ïa ratou i te mau rave’a no te
faa etaeta raa i to ratou tino.
Te mau aito ote aro ma te itoito no te paruru raa i to
ratou ai’a, e omore ïa ta ratou, e taua mau oinore ra eita ia
e mara’a maitai i to teienei anotau taata, e rave ato’a ratou
i te mau ohipa e etaeta'i to ratou tino, e ore ratou e mata’u
i te enemi.
Ta ratou mau ohipa e rave no te faa etaeta raa i to ratou
tino, teie ïa.
Te faatitiau'a raa vaa hoe, no te faa etaeta raa i te pae i
nia o te tino, te tua. na paofifi, na rima, e itoito atoa te
mafatu i te taipuipu noa raa te hoe.
Te himene, na te reira e haa mahiti maitai i te mahaha,
e te huti raa aho, e turu mai ïa i te ohipa no te vaa.
Te tomo raa fei, na te reira e faa itoito i te tua e na avae,
o te ore e roaa faahou i teienei te huru i itea hia i mutaa
fho.
Te taputô na te reira e faa etaeta i te mau uaua, e e haa
ma tara oioi i te mana’o.
Te tautai patia i’a, te patia fà, e roaa mai ai te itoito e te
tano te mata ote mau feia e rave i te reira tautai.
Te ote'a te tahi hoi ïa o ta ratou mau ohipa i hau a’e no
te faa etaeta raa i te tino. no te mea e tei roto te mau hu­
ru ohipa’to’a. Inaha i roto i te ohipa ote’a aita e uaua e faaea
noa.
Te mau aito rarahi, e mau feia o’ri anae, hou a haereai
ratou i te tama’i, i rotoi te mau arearea raa e ote’a, e ote’a
to te mau mataeinaa’toa no te mea ua ite to tahito e na ro­
to i te otéa e roaa mai ai te mau taata tino etaeta e te itoito.
Aita to Tahiti i papai i ta ratou mau ohipa i rave, area râ
ua haere to ratou roo na te moana Patitifa ta’atoa.
I teienei ho i anotau te haere noa nei te mau pahi na te
mau motu taatoa, e ua faaea noa te taata’to ’a ma te hau,
eiha ïa te maohi e rave i te mau ohipa no te faaitoito raa
ito'na mau uaua, inaha te haere noa’tura ona i te paruparu
raa.
Ahiri te mau feia’toa i ite i te feruri e i hinaaro i to outou maitai e parau atu ê :
fa rave ihoâ te maohi no teienei tau i te mau ohipa e
etaeta’i to’na mau uaua, no te mea te haere atura to’na
itoito i te iti.
No te reira mau huru mana’o i ani atu ai te Tavana Rahi
ra o Chastenet de Géry e e rave faahou i ta outou mau faatitiau’a raa vaa, ta outou mau otea, a hau’ti i te hau’ti foot­
ball, te basket-ball, te faatitiau’a raaa’u na te tai, ia haere
to outou puai i te rahi, ia maitai to outou huti raa aho, ia
ore to outou mau tino ia roo hia i te ma’i, e eiaha outou ia
tairi hanoa hia e te mau ma’ i rii haapao raa ore o te riro
ei m ai pôhe.
I Moorea te faatupu faahou hia nei te mau amui raa foot­
ball e te baskett-ball, i Papeete te faaitoito haere nei (oterene).
I te tare haapii raa rahi a te Hau i Papeete te haa matautau nei te mau tamarii, te tamarii tamaroa e te tamarii tamahine, na te mau orometua faehau e haapii.

Na reira’toa i te mau vahi ato’a, i Tahiti, i Moorea, Raiatea, te mau Tuamotu, i te mau pae fenua i Apato’a, i Maareva mâ, i te mau pae fenua Matuita, te faaitoito nei te mau
Tavana i te mau ohipa arearea no te faaitoito raa i te tino
e i te mau ohipa no te haa maitai raa i te tino.
A faa itoito te mau pupu na roto i te aro raa ratou ra­
tou iho tae noa’tu ai i tetaime e haere mai’ai e oro i to Pa­
peete.

M a ta e in a a P u n a a u ia .
T e h o e o h ip a la a h ia h ia i l u pu i t e m a ta e in a a r a o
P u n a a u ia .

Ta te hoe, Taiete tomo anani i faatupu, tei jaatere hia e
to ratou Tavana, e te Apooraa mataeinaa no te im i
raa- i te maitai no te huiraatira.
Mai teie te huru :
1 te avae noema 1934, ua haere te tavana mataeinaa e
hio ite mau vahi e taoto hia e te mau taure’are’a tomo anani,
oia hoi i raro ae ite ofai ana, e no te rahi hoi te taata tomo
anani, eita’tura e ôi raro ae ite ofai ana, e ia tae hoi i te pô
e ûa hia, e ra ri noa ratou ite ûa e e pohe hoi te tahi pae i te
ma’ï. E inaha ua hoi mai te tavana i tahatai, e ua feruri oia
ia hamani hia te hoe fare punu no te feia tomo anani.
I te ava’eTenuare 1935 ua haaputuputu te tavana e te
apooraa, i te huiraatira tomo anani, i te vahi ho’e eua tuu
hoi te tavana, e te apooraa, i te reira mana’o oia hoi ia ha­
mani hia te hoe fare punu, i roto ite fa’a i Punaruu e inaha
ua farii roa ratou i taua mana’o ra.
E teie te vahi i faaoti hia e te tavana, e te apooraa, e te
feia tomo anani, ia aufau te taata e piti tara, e amo hoi te
iri i uta, e te punu, e hamani hoi ite fare, etae noa’tu i tona
oti raa. Are’a rate huiraatira te ore e tomo i te anani e aufau
noa ia ratou e piti tara, e ia hinaaro râ ratou ite tomo i te
anani no te hoo ite moni na ratou, ia aufau ia ratou i na
moni hoe ahuru tara, no na mahana e pae, ta tona mau
hoa i raye.
1 te reira mau mahana, ua faaroo to tatou hoa oia hoi o
Taro Lévy i te reira parau e te hamani hia nei te hoe fare
punu i nia iho ite plâteau i Tetamanu, e no reira ua opua
oia, e hamani i te hoe liste no te ani haere raa ite hoe moni
tauturu no taua fare ra. E rave rahi roa te mau taata no
Papeete e tae noa’tu i to tatou tavana rahi o Sautototer
tauturu rahi roa i taua fare ra, e ua mauruuru roa te hui­
raatira no Punaauia.
I teava’eFebuare, ua pu'ete moni, eua ho’o hia te raa’u,
e te punu, e piti faraipânî, e piti pânî, e piti mori tautau.
I te 11 no febuare, mahana piti, ua putuputu mai hoé hanere e piti ahuru taata no te amo i te punu, ete raa’u e te
mau taihaa’toa no taua fare ra. Ua faarue te huiraatira i
tahatai ite hora hitu, e ua tae te hoe pae ite ahuru ma piti,
e te tahi pae ite hora ho’e, e te pupu hope’a ra hora toru ïa,
te tumu rahi i taupupu ai no te taiaha ia o ta ratou mau
hopoi’a, o te teitei hoi te tauma raa i Tetamanu, e no te ite
raa to ratou tavana, e te orometua ite itoito rahi, o to raua

�67

TE V E A M A O H I

A t o p a 1937

mau tamarii, no reira ua roaa mai ia raua, te mauruuru
rahi. I te reira taime hora toru, i te tae taatoa raa mai, te
huiraatira i te vahi tia raa tare, ua haaputuputu te tavana
i tana Apooraa, e na tamuta e toru, ete huiraatira, oia hoi
te hinaaro nei te tavana ia hamani oioi hia taua tare ra, i
te reira ihoâ taime, e no reira ua faaitoito te mau tamuta,
e te huiraatira ite hamani, e ua oti taua tare ra, i te tapunu
hia i te hora hitu ite ahiahi, e i mûri mai i te oti raa i reira
te huiraatira te tamaâraa, e i te pa’ia raa, ua topa mai te
hoe ua rahi aita roa ra matou i peapea noa a’e.
i te ava’e mati ua tomo hia taua tare ra, e ua ani hia to
tatou Tavana rahi Sautot, o tei mono hia mai ia Thirel, e
0 Terii Frogier, ua tae ato’a maio Lherbier, Rougier, Quesnot, Commandant Moural, Taro Lévy, e rave rahi afoa te
mau vahiné papaa tei haere i taua tomo raa tare ra, e ua
tomo hia taua tare ra i te hora 12 iteavatea, e ua tamau hia
te ioa o taua tare ra, e teie tona ioa ” Tiare anani 0 te ni
api” . E i mûri mai ua tainaâ e i te pa’ia raa, ua hoi mai te
hoe pae, e ia poipoi a'e te tahi pae i hoi mai ai.
Teie te mau ture i faaoti hia e matou :
Te opani raa i te tahi mau mataeinaa e eiaha ia to­
mo i te anani, i roto i te ta’a i Punaruu, no te afa’i e hoo
1 te moni nana, e faatia hia râ, ia haere i roto i te fa’a i Pu­
naruu, e amu i te anani, e faaea hoi i roto i te tare e ani ra
i te tavana o te mataeinaa no te mea tei ia’na ra te taviri
o te tare.
2.
— E opani atoa hia te tahi mau mataeinaa ê, i te auau
raa i te pua’a oviri i roto i te fa'a i Punaruu, e te tumu ra,
e rave rahi te mau ohipa ta ratou e faaino, e taatia hia râ,
mai te mea e, e haere ratou e ani i te tavana mataeinaa.
3.
— Opani atoa hia te tahi mau taata, no te tahi mataei­
naa ê, i te patia i te ourâ i roto i te faâ i Punaruu. E te tu­
mu te apooraa i na reira’i no te imi raa ia i te maitai no
tona iho huiraatira.
Te mau avari raa anani na te apooraa e hio e ua para
maitai te anani, ei reira e tuu hia’i te avari raa anani, ei
reira te apooraa e poro ai i te huiraatira tomo anani, e hae­
re e vaere i te e’a, e ia pau te anani i te reira faâ, e vaere
faahou atu ia, i te piti o te faâ anani, na reira noa e tae noa’
tu i te pau raa o te anani.
E tuu hia te avari raa anani i te avae Tiunu, e te haapau
raa anani ra i te avae Titema ia.
I te mau mataluti matamua, haamata hia mai ai, i te to­
mo i te anani, te roaa hia nei e iva tauatini tôtô, i teie matahiti 1936 i mairi aenei, ua roaa ia e 28.000 tauatini tôtô,
e te rnana’o hia ei e roaa e 32.000 tauatini tôtô, i teie matahiti 1937 ei te hopea ia oteie matahiti e papu maitai ai.
O te huru ïa o te faatere raa a te apooraa mataeinaa i
tona huiraatira.
Papai hia na te Apooraa mataeinaa no Punaauia.

Parmi no te Marne i Punaauia.
I te 22 no Tetepa, mahana toru, i te hora ahuru ma hoe
i te poipoi ae i tomo hia’i te Marae note mau faaehau no Pu­
naauia o tei pohe i te tamai rahi 1914-1918. I raro ae i te
Peretiteni raa hanahana a to tatou Tavana rahi, e, e rave rahi
roa te feia mana o tei haere mai i taua tomo raa ra, e, e rave
rahi atoa te mau tamarii o tei hopoi haere mai i te Tiare i
nia i te Marae, ei aroha raa i to ratou mau metua i pohe i te
tamai rahi, e ua tuu atoa to tatou Tavana Rahi i te tiare i
nia i te marae, e ma tona faatura hoi i te mau faaehau i po­
he. i nia i te Marae ua tuu hia te tamahine a lardonnet ei
tia no te paeau o Farani, e raro rii mai, e piti ia potii tahiti,
te tamahine a Faariiturai a Tehei e te tamahine a Mehao a
Teave, 0 raua te tia no te paeau 0 Tahiti, ahu tahiti e te
hei tiare tahiti to raua, ua tuu hia i mua mai ia ratou te hoe
tifaifai, e te taime i oti ai te faarii i to tatou tavana rahi, i
tuu hia i te tifaifai i raro, e inaha ua vai noa mai ratou e
toru i nia i te Mara:, e ua tupu hoi te oto e te aroha i te hio
raa’tu ia ratou i te nehenehe maitai.
Ite reira taime ua orero mai te Tavana o te mataeinaa i
te parau, oia hoi te tumu i patu hia’i, teie nei marae, maori
ra ei faa mana’o raa ïa na te mau tamarii i to ratou mau
metua i pohe i te tamai rahi, e ua tia toa mai o Guichard
te Peretiteni no te mau Faehau e ua orero mai oia e ua
mauruuru roa te mau faehau, i te oti raa ta Guichard, ua
tia mai to tatou Tavana rahi e ua orero mai oia i te parau,
e ua tupu te faahiahia o te mau taata taato’a i te faaroo raa i
ta’na râ mau parau maitatai, e i te oti raa te tomo raa ma­
rae, ua haere te Tavana rahi ete feia mana e te mau manihini taato’a i te tama’a raa o tei faa tupu hia i nia itemahora
i Punaruu, e rave rahi roa te taata i taua tamaa raa ra.
Mauruuru rahi i teie ohipa a tupu i te mataeinaa.
T. a TEHEI.

A li 11 haamanao raa i te Arii ra o Pôm are \ .
Man moni i an fan hia.
Henri Drollet.................................

iofarane.

Christian Drollet..........................

10 —

Huiraatira no te mataeinaa ra o
Tikehau (Tuamotu)..................

368 —

Peretiteni 0 te Apooraa mataeinaa,
T. a TEHEI.

P a p e e t e - T a h i t i . — F a r e n e n e ir a a V ea a t e H a u .

388
T o mua’tu.......

—

3-794 —
4.182 tara ne.

�</text>
                </elementText>
              </elementTextContainer>
            </element>
          </elementContainer>
        </elementSet>
      </elementSetContainer>
    </file>
    <file fileId="1084" order="2">
      <src>http://bibnum.upf.pf/files/original/91740ac9eeb9e6867296d46bfe44966c.pdf</src>
      <authentication>3574c0bb51da71d09cc27fc3688a30c2</authentication>
      <elementSetContainer>
        <elementSet elementSetId="4">
          <name>PDF Text</name>
          <description/>
          <elementContainer>
            <element elementId="55">
              <name>Text</name>
              <description/>
              <elementTextContainer>
                <elementText elementTextId="29412">
                  <text>C o lo n ies &lt;!&lt;*s

REPÜBLIQOE

ET AliUSSK.MK\ TS MiA INÇAIS

LIB E R T E

F R A N ÇA I SE

EGALITE — FRATERNITÉ

de rO&lt;M*iini&lt;CABINET
j.

BORDEREAU D’ENVOI

DIT

GOUVERNEUR

N°

des pièces adressées à Monsieur l e Chef de la C irconscription
administrative des Tuamotu - Gambier.............................................
h .. .........PAPEETE-..........................
I. G. n° (U )

�WA il'm t - ‘lo is de jsmrier 1BZQ

m sm m

®ühtaagwsi. d® Ifeeus: &amp; l*ocesEio» du nouvel Ab
Tahiti®» £c is—fcu lir e le ?ea vautour d® toi ?
Que Tsut l ’ i t ix e ?
L® SO octobre 191» les Aaérienlas ont eu gr.-.ad*peur
L* assis tue® judiciaire pour Iss citoyens et les sujets ùtmgeàa

l » poisson dans l*aü s«n tati«n
te Caisse S -U «i-,le des retraites pour la ïie ille s s®
Actes du {kaïtemenoni local (extrait®J

X** premier de 1*3® à Papeete
S o u s c r i r t i o n e u R o i P o o a r ® ? — C v * ï * (* ^ c a J
ÎU'O ÏÜ
FroW^ “» toumde de l ’Adsiaistrateur des Tu ^ta-G sM er
rro^Moiï au grade de Gbevelier du Mérite Agricole

MmUmm à Hsrehretue
HfW 'HtM l' &amp;*** Cl»tc*«Ç
l^g@Sâ0 Éft

Car|ÿ4jgL^e?-La
Safe, ifef.ffcj, [ ^.cfUU‘ tedU^- ftufitt-K-u.

%
-Ôl&gt;
V*wc&lt;C*»

en-cul«K* cOvc*^, ^olea-u-u^et. «

�JEA MAOKI de j «Trier 1959

Le GOÜfLRMBS. des Etablissements Français de l ’ Oc-.-onie
«dressa à tous l o t habitante français de X&amp; Colonie a in s i qti a
nos bêtes étrangers, sea meilleurs souhaite à l ’ occaeion de 1 an- .
a ie nouvelle* 11 adresse à la France lointaine, 1»expression de
l ’ attachement f i l i a l que nos populations lu i ont aan ifeeté a
saintes reprises e t formule see voeux pour la prospérité de la
Colonie.
Le ûOOÎ|ESEBJa porte à la eeimaiesance de la popmlnfrion des
Etablissements fra n ç a is de l ’ Oecanie l e télégramme què lu i a
adressé le M in istre en réponse aux voeux transmis sa nom de _a
Colonie à 1*occasion du nouvel an *
IMI1lt -+ voua
"ïrèc sen sible vos voeux voue en remercie vivement e t vous
« P r it être mon in terp rète «après populations pour leu r dire que
« l e Gouvernement République de plus en plus convaincu
J j"
«terdëpsr-dance possessions d’ O u tre -le r et Mer® Pattie redoublera
vd* o ffe rts on 1259 en vue d’ assurer grandeur et prospérité Eta-

"blir.seaeats fran çais de l ’ Océanie - munaSi#
Au télégramme de sentait» V » U G®m*WBB. lu i a v a it adresse
ru non de le. Colonie à l ’ occasion du nouvel an, Monsieur le Dele­
gué des Etablissements français de l ’ Océanie au Gonseil Supérieur
de la France d’ Outre-Mer a répondu par l e radio su vant :
«Retour voyage trouve votre radiogramme vous en remerc ie sin"èfew au U J’ onprim» mes m s affectueux non*
r „ t meilleur» souhaits pour son Gouverneur” . - DE GMPPEDEL*INE

�Ve® àfeubi - j janvier I&amp;SS

lakittoa- — F-JLs-ttt li r e I© Ye® §ë#M autour. de to i ?

Plusieurs fo is dss nouveaux sbonrÛK ont d it » je «© conH&amp;i^sais pas
le "Yea feeW .*» asis seintenant ou© je l e connais je « , &amp;borjse pour 19SS
et je w l s acheter 1# c©.
ion de 1D?8 on Se trouve*1© majore oui •ra­
conte tout ce qui 3?est passé à Fepecte .pendent -1* -$é$g0 du croî^auri® » i* ’tîeana® d’ ire*. m fivr.il 19$-8.
j&amp; 'fsrâoira l'ee ntpêro pour ses enfant» e&amp;t c ’ eût lea causent b lr ta r lqu® qui gardora pour toujours l e souvrnir do c© rue nous avons f û t .
Lois t®hltiens qui tis o n n e n t coasse ça *ont certainens'nt plus i n t e l l i ­
gents que ôvirs qui disent t à quoi ae servira ce '’ Ve® U ,oài* ? Ion chef
d® d is t r ic t l e l i t et ça s u f f it !
Sa parle* jaaaie coa&lt;ae cal®. Bst-ce que ton "corps vivra s i c ’ est ton
voisin cui saagè à ta place ? - Non. Xh bionl i l on est de aêa® «le ton
esprit et de ton intrl.li.q.'enee.
£i tu routes longtsups aaief.® ©aa® pouvoir aarcher qu’ ed vitn t—i l i©
ta jambe î •/ q ff'- ,- ■:,
d.;;
,u;d&gt;.:-r
F lic s’ amaigrit cscasid^r»,ble®icrj;t' ©t &amp;1X© s ’ anlcylosaj des s o is '.pont
nécessaire» pour redonner à l ’ erticul&amp;tion du- genou la p o s s ib ilité de
tienaaer à r
. Quelque fo is avec ues -individus bous, p&amp;re»®eux,
le jssbe res te raid* et l e gonou est ankylosé pour toujours.
Pour ton esp rit e t ton .Inteliigt.-ace i l ©n ©si %1« .-*»«.

&lt;

Le»tahifci«® so doit . ’
: ter Se® aliacnis nouveaux 1 son e s p rit
pour le. t e n ir . é v e ille r e t eâs«£ pour s’ in s tru ire , savoir ce qui se pats©
déos le rond®7plus-loin, que son d is tric t.
C’ est une erreur de cro ire qu’ un cultivateur ou tua pêcheur nu o it
pas être instruit.'ton t cossae un. eoÆserq&amp;at. C’ e s t à -cause de Isu r Igaorfnc® que beaucoup de tahitien s ont vandn ou p*-r.;u leurs terres.
One ceux -donc qui connaissent l e nVo&amp; ■ï&amp;iohi* e t y trouveat rie l ’ tnt le fassent coanaîtr© autour d’ eux.
_ . •*. ' î,
'
■'■•• . ©
.
*
©
©
■
“
On tahifcion d o it chercha? 1® moyen d’ âtr® u t i l e aux autres f-.hitiens.
Si tous le s Tabitituis é ta ie n t unis i l s ©©raient oap&amp;hlos de P a ir * ri®
grande© choses, peut-être aièm*&amp; de .racheter leur &amp; terres. Le T-sa '4 c h i v

�ne s® propos?® pas autre chose que d’ aider l ’ indigène pourquoi donc
a® cherches-tu pas toi ceux qui ignorant ce jounnàl et qui ont comm»
toi besoin d’ être Instruit pour vivre non comm» un parasite, mai»
ceæae un héame libre»
La Gouverneur Cb&amp;ftenet d® Gery veut que ce journal colt u tile à
tous les tahitiens, c’ est pourquoi i l lui a donné sa fora® nouvelle
actuelle»
#
Pour qu’ i l soit un véritable trait d’union entre lu i et Iss popu­
lations de toutes les île s i l a chargé 1. E. Pailioux qui connaît
depuis longtemps beaucoup ol indigènes de l a rédeo^on es français .
des «rtic le s du ¥ea que traduit ensuite S. G. Lagarde qui est le
meilleur interprète en tafcitisn.
Vous 9Kwm du reste ainsi que l e Gouverneur l ’ a exprimé aux chefs
et aux populations au cours déjà de ses différentes tournées que
toutes vos suggestions, vos doléances, vos réclamations et vos
plaintes peuvent être adressées à son Cabinet où un service spécial
est du r© ‘te organisé pour les étudier et leur donnsr/satisfaction
qu’ elles comportent*
Le fee leohi est cowæ® un bateau à voile. Le bateau «et là solide
avec d# bons sait# et des voiles neuves mais i l n’ y « pas assez d#
vent pour qu’ i l gagne 1® large et a ille loin .
Saorie de? E.F.ü. -tous êtes m vent Ü .

8oj&amp;t M slraac à souffler dens les voiles du Vea Maobl.

�?M

mm

Janvier 19S-9
QHS WSt L 'If-L IE ?

6o@as I# relatait le If*» Ms©M &lt;;u sois .
««sabre* 1SS8 1* I t a lie pmx'suit un© politique ia&amp;aicale e ia -à -ris de le Praace. L’ I t e li* eu réelassat per eee députés 1&amp; Corse , l e Tunisie» Sise at le uaveie a in s i çue
p jib eu tl, qui «ont tous t e r r it o ir e s frensgai», Habités par de
et dea popibitiuos trà i sttâciiitl 1 1* Fr&amp;nc® ep sce idaXiso lt?
mmàt; entier* —d...
1 p a ris, es Çor'S#, eu Tunisie i l y s ou ses nenijt'eaiatiâas pour P*-'®**
tester contre le s parstentions 1® X’ ît&amp; iie» d.-r s&amp; llM W le Président du
Conseil ï . Saladier décida de s» rendre eu personne eu Cors® e t as. Tôt»i**
sis pour montrer aux tasbi tant s ïjae 1® Fr&amp;nc© r e s ta it teur Mère etteu ü ve
et leur d ir e çu’ el-ie no p e r s e ttrs it pas pue quiconque touche è j»Jun
d’ entre eux.
•a

a

®

g, D&amp;lj&amp;dler s’ est 'embarqué à Toulon sar 1© croiseur «Poch* 1* Xswr
janvier à 22 k* 45.
Le 2 janvier c’est eux c ris do vivo la Fronce quo les populatiens
d’Ajaccio et üæ ü&amp; ©n Cor ce saluèrent xe Fyseiéffcst du Conseil»
La d iv is io n a vais coaposde de Z croisait** l e scufirm ' l e rFocî*le «Colbert* de Z c&lt; a tre-to rp illeu r» «Talay* Merdufc* et «Guép&amp;rf d it
une entrée aaj es tueuse tendis que les e s c a d rille s a*hydr&amp;vloas oe Xtescorte* survolaient la v iix e . Partout «tes ar-apeaux tric o lo res , nno foule
vibrante a an lfesta it son «aUxemsiesaw* Sur l e place Fock,, un insensé
«Srapoau tr ic o lo r e f l o t t e ! t entre les 2 tours sortent ces $ofo te-lve 1»
Corse Frrnqaiee*.
A la Mairie d’ ijaccio, le I ire M. Fabiani requit 1* Pi* aident u
Conseil per une sliscutlcn escprAæni iierasent le p&amp;tdoti^eô Co*. r#«
Ls. repense de D&amp;iadier .fut hachée d ’ appi&amp;ucis"•►exent** Fn v o ic i •u&lt; 1—
qaes extrait® s «Quel que s o it noirs orig ine p ra a ièr», nous xoa .-*« •deeenui Français, pare# que, noua avons voulu devenir F rayais
«La fronce est la réunion lib r e et volon taire de toutes ses nrovinces oui fir e n t la grandeur de la Patrie dans un c lio a t dt c i v i ‘IX'S-n tien
e t de fît it e m it é , Cmmmt m® retreuvurS^s-eous 3ms dm» es teîsioigftego,
votre propre génie lorsqu’ un jeun© boitte qui s’ appelait Bon -perte quit­
ta votre î l e pour devenir S&amp;poiêen.
«Vous ave» donné Bonaparte à la France, 1* France vous r o u i t Scpoléctni *&amp;&amp;ig vous av#j donné ssisiïi i la France 40 *-)iô sorts* Es ArgMfene
et à ¥ citUüf leur 5*ug ' est l a p retvf i® entre ia n éfeeü b ie s tiaohc-ne&amp;t

�à la lèra P a trie.
fea France a*a

besoin. &amp;’ être e&amp;regglve ou aeæca.&amp;te« a ile
;^ p r jlp « .e lle n’ a ?ms besoin
3,yr la volast ali&lt;s s besoia d 'ê tr e ..forte* ©11© î,*eai, cr&amp; ?ci-le
ee.qu® j® tisa s à vous dire* m g qui êtes un peuple de marin®
soldats.

écla ta.
de baus*
at c ’ est
s i de

to u t à l ’ &amp;sar©, lorsque l ’ eseadre fe r a le le u r d» v o t r e l i a , je- von»
drzJLs que ca&amp;tu# b erger, cfc&amp;ou© u$eà«ur l a voyant paàp®r# retourna eîja®
l u i sv&amp;o le s a r é n ité d© piialcuhm qu i se sent
-wriMé, Qua c e tte «3oeâre s o it l'im a g e de l a fora© fra n ç a is e »t de l ’ a f f e c t io n v ig ila n te de
la Frêne®.*
1 la préfecture^ Bôcoô Sç3
//4/:. effâwNLl® 1 . I I
terme 3 viter-«cta rpL&amp; Corse se donna pour toujours à la Kr-aee, aous
a ’ oublierons Jaat&amp;is son aide tu t'M .re.
las enfants de notre pays suurots t répondre demain eoam« hier par un
devonesertt toujours plus grund e t u » ntteo^easent toujours plus loya l
à 1# France et à son Institutions.
"i ,
a
.sf jf /:,: ■,:' ■' ■;:.f, . '"f: qâa-qfa, '■ « v' a
■f
:ÿ. V; fv’: .a
t© réception de f-iladisr pur quelques ?0,00G Corees ae B s tin fu t
d ’ un enthousiasme Indespriptiblej la foule rompant cous le s terrages*
porta littéralem en t le Président du Conseil au Somment aux Sorts oà
ftr &gt;1 r i ësr. s«clans Coubis’ ic rifiL l ; nr now r-.raeg, su? f 1-&gt;
m a b M *.
.Xt 4g. ■aaurir.fran çais, oui sous
le Jurons. hurla l a foui , et l e &amp; i r * éoqa&amp;si le s 0.G00 Corse? morts
os 1&amp;14-1S13 c i t que la Cors® es t p rfte à renouveler plus lergoarut l e
s a c rific e , s i malgré le désir de poix» la France se t e t u v l t 'menacé*
dans la moln-.ï*© pqacdLie du ?on. t e r r it o ir e ou u® son inspire, et Cqisaiar
viaibl«as.nt ©uu flans son discours* rappela eus pour te n ir ce «arment,
i l faut être unis corn m dot* frà rea , nous l e serons rér-ond l a foule »
q D-ladier conclut t Nous, resterons libr-oe, Car c ’ est l e destin d© 1&amp;
Franc© de p ré fé re r la sort 4 i s servitw le.
•j /
r
q.
=ir;'-‘f';. q 'f • '
f X' f f q f f f f f v
■- ,:ff/
:-fp • -'v
f tyl
' * ' ". .©
Le "5 janvier 1S23 1© Président du .'Conseil f la d ie r a rrive à Birert©
oui est un jr-nd port 'de' paerm.
en Tunisie.
D© là i l se ren d it dlreetoe&amp;nt à l'unis où réside 1« Bey qui est le
souverain de ce p&amp;y® protégé par la Fr.«ce coa ce la M roc et l ’ ânaîMi.
'/f ■-.
U«*X :
L’ &amp;scadre française/entrée dans 1’ avant-port do B1 ©rte faladier
lé'marqua à 8 fc.OG a c c u e illi par. une. foule délirant© hurluai «V ive-la
Franco, vive, la Tuni-si©, Çive &amp; il* ;i© r n»
Après la v is ii© de® fo r tifie s tie n s * 1© ?r~eid«at du Conseil s© r-a -

�dit. à llfe.BO au fe ra » oit 1« S »y de îuai® 1® r® §»t t f « s 1&amp; S â il* .du frites,
I*a Ffcaape et la Tunl^i®, déclara..L’. Xadier sont indissoluble a&amp;rst lié e s
pter de# tra ité s * ûos U sas sont rendus chaque jou r plus étroit#.
la
s o lid a rité dus s^rvicos réciproques et la prospérité croi-’ s^nte 'u ’ i l s
eairaîn^at- Le Begr rlpojrK3.it î * l a Frîmes a d r o it \ l 'in f in ie rocontnslesanee du peuple tunisien pour l ’ oeuvre &amp;ec o a p lie i c i * et la 5
o »t
tous le s elesents s o u s to M it à le. -afec oeuvre de progrès éconoxi que et
aurai, sauru, on toute eircogstsBoe, a *a il‘#g§er sa gratitude et- son attasheaèst*B .
.-'F''
.
;d.-;
A 11 h.15 X '.loiier l i t son entrée' of . i c i e l l a à Tunis* Lss Fr:-.B-r&gt;lr
SusuLseae 1 ’ ovationnèrent ev»0 fathoueiesaw e t quend i l «p riv e PI .ce de
la M sicl 8®c&lt;&amp;, la foule rompit le s barrages de p o lic e et le cordon des
troupe* cria n t "Vive Daladier8 et ftpjteudAsiaat ibateruisablesent, C’ est
^ Êï*"n&lt;2 peine que 1 ’ autouoiile ■du S old en t pénétra dans la fou le compacte.
L*ap rès-eici fh la d ler passe, on revue le s troupes d éfila n t avec erdonr
pars! las ovations , -dsp#® us m atériel u'i t r » vodorae e t une Qis&amp;atit® asési—
ve de tanks e t de la g rosse a r t i l l e r i e des cp.nons îuati—
ch rs ©t contre—
avion# qui jpra&gt; aififun» gravie isf»rae«ib àî 100*000 Ü&amp;ulsiens é ta ie n t 4cccura# spontan-é.soat
s i f.
m#mr
JLn.
•
À Tunis — Sistcaurmt m. cours dm
donne- es $00 h o n n ir à l 1-5t e l t-j.8 siiC f D:JLacier souligna t*L»z téteaign&amp;g&amp;s renouvelée ie f i d é l i t é
et d® lo^-alisffie donnés 1 ls Pri nce* au cours des derniers mois xutty les
corps constitués « t l e » populations de Tunisie, d #Algérie et du Maroc,
ns pouvaient pas rscler sans répons#* C’ est ç&gt;ou.rçuoi 1*3 cht-f ciu gasttvsriie»
sent fracQiii# tin t à v*a ii lu i —?aê.se cire à notre f la ir e qti© la M tropole
ti.'snt à. lu i autant q u 'il tien t à e lle .
bous» n'avons pas coutstæ de regarder au—ce la des lim ites «roi nous cu­
rent fix é e s par l 'h is to ire ,
La Pr-oîce vous apporte l'o r d r e e t la d is c ip lin e oui sont 1s plus sûre
st la plus e ffic a c e duo protections contre la fo rc e brutale, c i l s vous
apports sa. propre expérience de fra te rn ité et 'de lib e r té , e lle a la force
d'assurer votre séewrlté, m paisaeuo# est in v in c ib le tsia» q u 'e lle
pacifique lit contant ne :a^rquer&amp;1s—je pas i c i due, eux forces de l ’ &amp;risc®
a■trop®üt--inc s'ajoutent le s forces dë i ’ areé© d'Afrique, ineomoar^bl©
fcCole ce l 't &amp; i t i é du dévoua...ont autre i'rwaç*is e t Husulsan»,
e
©
Fuis Xs Prwsicisnt f la d ie r ®e rendit pssssôr en revu® les troupes qui
gardent la fro n iiô re Tunisienne» voisine de &amp; U c de 1s Lybie où fon t iii 3ta ii«s Iss ïfclliftf.s. Plus de ^0,000 soldats à chs-vsl, à chs-asau, 4 pi sa8
prê@ a® leur# evios*, près de leurs canon# ou àe Xmxrs tealc,s ’-ltsi a t aassls dan# m cirque iwurveilleux*
M 44s©ri eoB^e d«s io la te ia s .viU sge» des a i l l i o r s d’ arabes étaient

�Vfsm» v o i t X# repr&amp;seBts&amp;t 4 e Xfe f
a i ses soldats*
\CfjV\ ,
.4
»
:-i i l - l j " ; q :i . ;-.ç;c
- „■
riiqï;::;‘'-~v
.4 *
4""
ccf- i i
Près de &lt;|Uitt«9r 1® ïttn isis iKladier, lo r s ait paagH?® è Sousse,
porta à 8®S lètrrs» l ’ étenôird destiné au révisen t d 'artiiiav*e. co­
lonie!© rscessHsai créé m r 1«4. Après I® r « w e des tro n f*», i l f i t
d» «a'-propre M t i a t t w ntt. loa § Jær®@«rs à sied entrant en contact
avsç le s PC'Oïilf'tiioïis indigènes c i française» «&lt;v X* .^vtoou..i
se manifesta d*ua« prodij iause façon. Cette prcacRc.de fa n iliè r e
Ends trioap h ele dure pins d’ uo kilomètre» Btvunt la gare, le P r é s id#r$ du C onseil voulut re e e rc ie r a » derrière fo is la wruIktiOB,
s&amp;i:=
:r«ulte des ovation» vannât ok ? i lo in . quJiQ. no put 44e '
être apaisé e t U le d ie r se borne à téaoigner par un geste l'é a o lio a
l , éfcr©if*nsat«
Br&gt;. q u ittan t la Tunisie Daladier a pu i i r o :
Partout, J 'é ta is •accueilli’ par les m tm tê teaisiens qui cfaantalent le Maraei: lais©, partout, les populSUons se presse le a t sur
le passage du aopréssntAûi de 1*; ?*'*&lt;««, •pertout l'e r a é e con ta it ’ ••
ee îïe Isrçrassia» de force e t d 'Iaa rgie dépassée Je crois, par :.uoune «tsaé© cha -solide*
\
,vî;
$. p e le â ie r toucha i'A lg e r oà i l fut «egBifiQuessat reçu e t «Û
11 prononce un très beau discours* Puis i l rentra as Fr ne© à bord
du croiseur 0Focblf.
/. D jibouti ■
•' -t î c ? . i ; ç , pOUJP la Francs dans l a a
Roune, convoité aussi per 1*I t a l i e D la n ier n’ y a pas été sicls i l
é envoyé pendant {ju fil é t a it e t ituïisie (pour bien fa ire
à '1*I t a l i e ce que veut la Prnnce)detcr bataillons de soldat» séné•gelai» su it : 1500 guerriers au courag*
. -reA pour renforcer le s
trouoes qui tiennent déjà, gfcmlsop ûgüm c e tte colonie.
'•■■r «
I » * it O io dan* ses Joumisd* prétend «ttjoiird'bui 10 Janvier eue' l e
voyage de Daladier est tmé provocation e t Que * e » revendications. .
restant ea l 'é t a t
q4-Si. e l l e ne veut pié se t a ir e pus p o u r-s it-e île dire d'autre t

�Le 20 octobre I M

im

m t m gr-nd peur

Os tous % appris dan» lés ucolss *î»e. 1a "terre « t rose® dès.*!® œfe roule
o% qu*olla toarihe a«tour 4a s o i e i l r.vee à$m tT*0 a s tre » défit X’ua è *e a tr, s i »
le ao
m*
•
Or 1rs ssmat® disent
s# pcmsToIt ««*1 1 jr .ait-dam® la ï&amp;asète 6 s «
d®a plantée» 4ô» mateaux eh «as «4 des hemvet éoaae s w notre- plenète -;u« nous
':.'
fl®
Cft tou .r a it *smajor psrrlt—i i avec 1« f*.:*F» s t La radio d’ en trer ®# r «l&gt; *
tloti svee l e » lutb it nta de ¥• rs*
••' .
Jor ose hypothèse»
-:c&amp;i •ie Wfea. c r i t u.-:« h istoire i•••snt
te eè les hesee» 4 » planète à plonète s* font i e gui-**?1» , On peut l i r e ce l i ­
vre pour ami tîictroir® eais est s s i t 1que cola est impossible-*
Ca porte de radio «n Afc^riqjtf» a voulu peur suèxser ses auditeur» f r i r e une
parodie sonore de cette h is to ire e t lac joèn&amp;ux L’ c-ot tfasencoe*
Or» v o ic i coscent le- PXr -, t-.ar du ro- te celer. t i e o&gt;-oc
tour st-mrAr et
fiattser le® 'ca4riesii?s* le 30 octobre 1&amp;3$ l e eoBcert §38ï#»u^ue oe# ,.: vr'.-s
nu* castti i t 1® «O'tr» de radio üoluxhiU fut br&amp;»c-y.^ ,-nl interromps e t 1 « *i - St*r ancosç&amp; &lt;ju*trn astronome tes d t d’ observer des expiosloû® su.aj-.-ectes à 1s
surface A# là pXnaèté SNft «b l e e# è s«rt co a tis»»*
Le concert à » euei^fi® de dUs&amp;*e» lu t de
tabtfrttraru e t lu- ;pfcvker .
tfimoooe qu’ un -étrange xatôore vesact de '-'-.r!?. se - I r ig e a it v-'-r? le terre et
priât-ipalaravnt vers la v i l l e de Primcatoo daôe l e N«m Jersey,
Puis I » opeckar écoute s’ i l v o y a it l e » 2kr#ivas cosr.ènça de le # d é crire
•

-t

la guerre, -;t que plusieurs «setsmrs criaient avec ùa §rês*?«* vo ix dans un
lœgage ieceisttu*
:
Le speaker d is a it que les àfc jrsies» avaient plus de ICI aètraa ce haut,
arvee d 'h orrib le». figu res, qu’ i l » enjambaient la s r iv iè r e » 1m plus la rg e »,
qu’ i l s détru isaient tout, fa is a ie n t mourir tout 1« sosde avec des aojcua
imtsrtBus*. *. • e t qu’ i l s se. d ir ifs a ie a i «ur Pe* îorfe*
Un acteur dont, la voix reaseeble à c o lle du Président des St*%iMJfils
ifiv ite le é américain# à s*«o r4 ler pour d^andre 1® te rr ito ir e
fs©:'If qw» 1 « spe^kôr racontait
h ltio ir e il- s » ;pa«scit cnei *- de»
'a illie r s d^eaéricoin» t® l# h o»èrefit À la p o lice, * »* lir^ctaurs de leurs
jouirnâüx pour «feseAcier ce q » * i l f a l l a i t faire*
BesuuéÈp ^ u it t ir r a t I t w s»l# o o avec u&amp; Ilufï# 'sos.il.lé .suj- 1» viî»»g# cr©-

�y «û t qu® leurs æeiaona allaien t Être détruites et que Iss
daiomt un gm 4rrsspira'lal©,

*

' n-

_I»6s fôrmi«r® cm New Jersey s *m sablèrent pour former un® s.rase ce volontaxres prêts à combattre...
â san ttenciseo is s haMUnts. o f .iir o a t de s'en rôla* dans i'a raée pour
défendre le -pays.,,
Cn peu partout en iaérieu® le s aêdeeine et leurs infirmières rejoignirent
Xu\%r postî#
a so&amp;gj&amp;i&amp;p Xs# bXêBSsg* ete
Don» les fts.-fcs au Sud où i l y a beaucoup &lt;i# nègres le s é l i s e s et le s teaples étaient combles les -habit-ats croynient à la f i n du'monde et
p ria ien t lieu d© le g protéger., .
ou
r
Qmnd Iss^Américains se rendirent coapte q u 'il n 'y av&amp;it/&amp;ueun danger
e t eu *ils s»éta ien t eux-aSae-s trompés en ne réfléchissant pas et en confonpsnt une pièoe de théâtre avec 1*a rrivée impossible des Marslena il;-: sa
faehaiont contre le s autorités qui niaient permis au dirsctsur du po'te de
radio Columbia l'ém ission d'une t e l l e fantaisie et demandèrent qu'un coatrS le sêrkré s o it moercêe. pour la s postes de r a d io .... pour su*on m Im r
fasse plus peurI

�m

MAOHI de janvier 1959

ASSISTANCE JÜBICIÂIBE
pour les citoyens e t sujets français indigents

Dans le but de permettre à tout citoyen ou sujet français de
pouvoir soutenir la défense de scs in térêts devsJt les tribunaux,
l e Gouvernement de la République a prévu que celui ou c e lle qui
33*0u rait pas les moyens de payer un défenseur ainsi que l'h u is s ie r
dans 1© cas oà leurs ministères sont nécessaires en sers, pourvu
gratuitement, après décision d'un comité qui exaaisKra la demande
de l'in té re s s é .
Ce Comité est composé pour l'année 1959 :
de X J , BEÜMET,

Chef du Service d'Administration Génér-sle at
des Finances,
FâUGERAT,
Chef du Service de l ' Enregistre» •n t,
LAGOESSI E. Commerçant à Papeete,
JABD0NH8T 1. Notable à Papeete,
A0FFRAT J.
Défenseur à Papeete,
MembreB suppléants î

jg.M. GÜILPAIÎJ,
Défenseur à Papeete,
CEft§N-JEHBSALEMX T. Notable à Papeete.
Dans sa demande d'assistance ju d ic ia ir e , l'in té re s s é d o it ex­
poser sommairement le© raisons du procès q u 'i l veut in ten ter ou
dans q u elle a ffa ire i l d o it se défendre.
A m demande i l d o it joindre :
1* - un c e r tific a t du Qhef du fe rrie e des Contributions attestant
q u 'i l n'est pas imposé,
2° - une déclaration attestan t q u 'il est dans l'im p o s s ib ilité
d'exercer ses d ro its en justice e t contenant l ' énumération
d é ta illé e de ses moyens d'existence c e r t ifié e exacte par son
chef de d is tr ic t et visée par son chef de circonscription,
La demande d'assistance ju d icia ire e t le s pièces ju s tific a tiv e s
sont adressées au Procureur de la République qui les transmet au Gosdté SMzqpssmsk composé comme vous l'a v e z ru plus haut pour l ' année
1959 seulement.
Le Comité examine s ' i l y &amp; lieu ou non d'accorder l'a ssista n ce
ju d ic ia ir e car dans le cas oh. l'in té re s s é peut payer le s fr a is de
son procès, oh. l'in stan ce à introduire m 'est pas ju s t ifia b le , 1*as­
sistai»: e ju diciaire lu i e s t refusée.

�*

-

2

-

Les décisions de ce Comité sont sans recours e t ne sont com­
muniquées qu'au Procureur de ls République e t à l'in té re s s é .
î&gt;ns le car. oh l'a ssistan ce ju diciaire e s t accordée pour une
action en preuièro instance, e l l e continue de l 'ê t r e pour le T r i­
bunal d'Appel.
Si le* T ri basai- qui luge an 1ère instance se d écla re incompé­
tent e t que par suite, ds cette decision l 'a f f a i r e s o it portée de­
vant une autre ju rid iction , l e bénéfice de l ' assister. :e ju d iciaire
subsiste devant cette dernière ju ridiction .
S i la chaise est portée devant les Tribunaux, l e Président dé­
signe le défenseur et l'h u is s ie r qui prêteront leu r ministère à
l'a s s is t é .
Le v is a d'enregistrement en débet doit mentionner la date de
la décision qui a4.tet au bénéfice de 1' assi stance ; i l n'a d 'e f f e t
quant eux actes et titre s produits par l'a s s is t é , que pour l è pro­
cès dans leq u el la production a lie u .
Los notaires, greffier© e t -bous antre» d ép osita ire» publics ne
soit tenus à la délivrance gratuit® des acte» on expéditions récla­
més par l'a s s is t é que sur une ordonnance du juge de paix Éu du pré­
sident du Tribunal saisi.
Se. cas de condamneiio n aux dépens prononcée contre l'a d versa ire
de l'a s s is t é , la taxe comprend tous les d ro its, f r a i » de toute natu­
re, honoraires e t émoluments auxquels l'a s s is té aurait été tenu s ' i l
n 'y avait pas eu assistance ju d ic ia ire .
Devant toutes les ju rid ic tio n s , le bénéfice de l'assistance ju­
d ic ia ire peut être re tiré en tout état de eause, s o it avant, s o it
aèsse après l e jugement, pur l e bureau d'assistance ju diciaire t
1* - S 'il, survient à l'a s s is t é des ressources reconnue» su ffisan te»}
g® - S ' i l &amp; surpris la décision du bureau pas une déclaration frau­
duleuse.
L'assistance ju diciaire ne peut être r e tir é e qu'après que l 'a s ­
sisté a été entendu ou mis an mesure de s'exp liqu er.
Le r e t r a it le l'anPistanae ju diciaire a pour e f f e t de rendre
imnrdiatsaenfc exigible* le s d ro ite , honoraires, émoluments et avan­
ces de toute nature dont l'a s s is t é avait été dispensé.
S i le r e t r a it de l'a ssista n ce a pour cause une déclaration
frauduleuse ‘ de l'a s s is té relativem ent I ©on Indigence, c e lu i-c i
neirt, pur l ' e v i ~ du b.&lt;rer.u, ê t r e traduit devant l e Tribunal de po­
lic e correction n elle, et condamné, indépendammen t au paiement des
droits e t fr a is de toute nature dont i l avait été dispensé, à un»
amende égale au montant to ta l de cos droits « t f r a i s , sans que cette
amende naisse être au-dessous de cent francs, e t à ^ emprisonnement
de huit jours au moins é* de s ix mois au plus.
9

�- s -

BeJL^assistance .judicia ire an matière crim in elle© ! eorrectionMl^g»,

i

I l e s t pourvu à la défense des accusés devant l e Tribunal supé­
rieu r, constitué en Tribunal eritsiasl, conformément aux dispositions
de l 'a r t i c l e 294 du Code d'instru ction crim in elle qui d it s
aI»'a.e©usé sera in te rp e llé de déclarer l e choix; q u 'il aura f a i t
d'un défenseur pour l'a id e r dans sa défense, s mon le juge lu i en de­
signers un sur l e chfimp à peine de n u llité de tout ce qui su ivra".
"Cette désignation sera comme non avenu© et la ffift-Lite ne s... ia
pas prononcée s i l'accusé ch osit un Conseil".
L® Président du Tribunal correctionnel désigne un défenseur
d 'o ffic e «&gt;•'•»• prévenus poursuivis à la requête du ministère public,
aux détenus préventifeasent lo r s q u 'ils en fo n t 1s. demande e t que iso r
indigence est constaté®.

�TCA ür.QKl de janvier 193»

poissoi dass h ’ &amp;iiaaBU tiok
fous Bb-rm qu’ un de® reproches fa it s «a poisse®, c ’ eut de n’ etrojte#
nourrissant. Ceux qui le diront l e plus sont des nageurs de viande.
Or i l y e des pey® ■
I ’ «® aaoge protestassent soins
üb viande que de poisson, si où. la population est cependant robuste,
a le rte et andirsat®. D’ après une sta tis tiq u e , i l y au rait, -m Japon,
environ 1*300*000 pêcheur# alors qa’ ea en compterait seulement (mm
p erler des pêcheurs à pied} » 110,000 en Eorvàgè, 06*000 09. Francs,
35.000 entre l ’ ânarletorre et I ’ S mmm» ,' »*0 0 0 ©a A l i é n a » , Autant
oa IslanÉB et ES.000 su Danesiark, Ajoutes» que le rendement (a savoir
d ’ abord le tonnage du poiraon pêché) dépend beaucoup plus de la puis­
sance de l ’ o u tilla g e que de l ’ abondance de l ’ e f f e c t i f . Mais les 3e•^nets oêchent de î l l a ü lio w i de tourne da poisson per eu et le
Franc® pêcha, e l l e , $00000 tonnes de poisson^’ par an. C « le d it
jr. LE0EHME, leur exemple a ill^ n eire prouve eou’ un psuple peut trouv s r d n s 1» coascsssyfttion du poisson, joint® à c e lle de Quelques a li“
sent® végéteoat s. powsee de terre e t pain « t «fea© r i s ©oui, tous ,1®®
éiéstaats nécessaires à m santé, à se croissance, &amp;uc* fépeadife*.
1# poisson é té té , vid é, tel qu’ on l e v ra i de plus ®o plus, et ® l««x «a«®~
r® celu i découpé en f i l e t s , devient comparable, à l a viandej sèche, £mê9
a le m mnmtvm, i l lu i est supérieur. iis iip c fc it aarb&amp;at- tnuhÊaqaÊœ*
ix
d';-: . ’ ;
[■■'
V'-.q-.
Admettons de confie ne® ce que nous disent les asvents, que les viteài&amp;es
A e t B, souv&amp;reJLn®# pour 1® K v is a n w # ©t contre le reob itis»© » b&amp; trou—
vont m sbeadümce dnûs le s huilés de poisson, e t no» pas seulement f'®**
le s fo ies de saorue, m i&amp; aussi M ea de ne le s fo ie s de sardines, de hftrôfugîl, é&amp; teâ ro iets ou de tfcoatfu Seehoas ©acorc qp*o» «
;lfer£
d » S leurs oeufs. Et réjouiesous-ncua d’ apprendre que l ’ hoitro contient
d»s* vitaadnes G, ce qui es f a i t des spécifique# contre l e b é rite ri a i .
le acorbut.
y goieaee noue apprend eue grande «e t «la valeur énrrgotxqufi ou celorx—
fi«u ® da ■potasoa” s que, pér e x a »p l«, c»H® de# p o is s o n «a g r è s e s t
% a l« à c e lle du poulet*, et qu® « c e lle des poissons gros approche ,ds.Ba
là saison d*engraissement, de celle du boeuf”. Quel reproche peut-oa,
.de boni® f o i, adresser au poisso ni C’ es t « l ’ slia en t da pauvre, puisqu i l
s© stolünlis sans iaterroatioa de l ’ bora®, sans aaia»d’ oeuvre, sens emfVBiæ, sans siscMsies « t qu’ i l ee re c u e ille en toute lib e r té * s«»s o ro ite
r i ehargsa’i
Ceci a été é c r it par un savent qui a tnàiô toute çe v io le s poisson à©
'XmM 00-t-^jEtiB»
Ectenes bien ce qu’ i l d it et mange» âb poisson plu tôt que d*acheter cm
boite b d® conserve d© boeuf qui vous nourrit sal.
» « * © * # * ■»•*•■»©*»■*

�Lee Tahitiens mangent trop de boeuf en boite dans les î l e » , iXe
©at mangé en 1958 ;£21. 000 kos.l ce qui est un chiffre e-norme &lt;1*3®
ua pays rà les lagons et l'océan sont riches en poissons de toutes
catégories.
Toutefois le l&amp;c le plus poiseonnetot du «onde est le ïonlé Sap
(grand la c )» au Cambodge (Colonie française). Chaque année» au
®«nt des basses eaux, de© m illiers de pêcheurs a r riv â t arec leurs
embarcations. H y a de U m de grandes entreprises qui prêtent «race
pêcheurs des file ts de 7 kilomètres de long, Talent plus de 100.000
francs. Le rendement moyen du las est d'environ 50 tomes par k ilo ■être carré et par an, ce qui est supérieur aux bancs iç # plus f a menx de la Ser du Bord oh l'o n pêsfele morue qui se rend séchée dans
le nonds entier.

�VEA MAQHI du mois d© décembre 1958

CAISSE KATI08ALE DES RETRAITES POUR LA VIEILLESSE
— ^ J,
mm

mm m mm ^mm

„

mm ç

^

Depuis longtemps «x is te en France une caisse où les homes
et le s femmes peuvent verser tin.® partie de leu r§ économies a fin
de s’ assurer quand i l s seront vieux une p e tite rente sûre que
personne ne pourra leur Ôter.
Les versements peuvent s© fa ir e par grosses
mes, par exemple :

petites som­

un pêcheur des Tuamotu qui au rait trouvé une perle de 40.000 Br
pourrait trè s bien mettre 20.000 ft en dépôt au Trésor comme ca­
p ita l pouvant lu i assurer quand i l aura §0 ans une rente annueUg.
plutôt que de venir tout dépenser en un mois à Papeete à boire et
à rouler en ta x i;
un cu ltivateu r d© Tahiti ou de Moorea ou de Kaiatea chaque .lois
qu’ i l vend un cochon ou son coprah peut bien fa ir e un versement
de 50, 100 ou d© 200 Br.
Plus la capital versé sera grand et plus vo tre rente sera
importante.
Plus t ô t vous verserez e t plus votre rente sera grande.
Plus t ô t on co maence e t plus on a dec' ©nce de pouvoir aug­
menter son ca p ita l et en conséquence sa rente.
•
Croyez-vous qu’ i l s o it désagréable d’ a v o ir 200 Br e t plu* de
rente par mois, quand on est vieux, qu’ on ne peut plus tra v a ille r ,
«que Iss enfants sont morts, lo in ou dans l ’ im possib ilité d’ aider
leur® vieux parents?
I l fau t chercher à s ’ aider soi-æêse plutôt que d® mendier
comme certains le font journellement.
H’ e s t - i l pas honteux de savoir qu’ i l y a à T a h iti des v i e i l ­
lards qu’ i l faut r e c u e illir et/é soutenir parce qu’ i l s n’ ont plus
de te rre , que personne ne s ’ occupe plus d’ aux e t aussi perce qu’ r tant jeunes i l s ont gaspillé leur argent ©n disant Kon est jeune
qu’une f o i s . . . ! ”
V oici c® qu® j® vous suggère s
que chacun élève un ou plusieurs cochons, qu’ i l le s engraissa,^
qu’ i l mette l e tabu dessus pour que sa vente s o it uniquement ré­
servé© au ca p ita l nécessaire pour vous constituer une rente pour
votre v ie ille s s e .

�- g -

Chacun de vos enfants peut c;n fa ir e autant.
Vous, les parents, oncauragea-les à a voir un cochon, à nourrir
e t pour lequel i l s planteront des iita .» iro n t chercher des
e t c . . . Ce sera leur cochon,réservé à leu r rente. Do toutes le s manières vous leur apprendre» à fa ire des économies.
V oilà ce que vous pouvez obtenir :
Un versement de 10.000 V effectué à l ’ âge de $5 ans assure au dépo­
sant, dès sa Sis»® année, une rente annuelle de l^ft)
environ.
Avec un versement de 50.000 effectué à 50 ans - s i vous avez par
exemple cette somme à la caisse agricole e t que vous ne pouviez
pas acheter de terre - vous pouvez vous assurer une rente immédiate
de 5790 ft par an environ.
S i, à 25 ans, vous pouvez verser 10.000 ft d’ un bloc à la C.S.R.V.,
Vous vous assurerez un® rente d’ un peu-plus de 200 ft par mois à
50 ans.
Plus t ô t vous verserez e t plus importante sera la. sonne versée
e t plus grosse sera la rente qui vous sera servi.® par l e Gouverne­
ment.
/

;/ ' ; ■

o
o

o

Tous pouvez, vous le s parents adoptifs qui aimez beaucoup
votre enfant f&amp;aau, fa ir e un dépôt à la C.N. R.7. et assurer a cet
qpfant quand i l aura 21 ans uns dot ou. encore, à votre décès, une
certaine somme d’ argeçfc, par exemple ï
S i» à 25 ans, vous verses 10.000 fir au nom de votre enfant adoptif
ou naturel ou légitim e qui v i n t de n a ître, i l pourra jo u ir $
à 50 ans, d’ une rente viagère de 8200 Dr,
ou à sa majorité, s o it à 21 ans, d’ une dot de 25844 Br
ou à votre décès d’ un ca p ita l de 55696 ft.
Quand vous venez à Papeete, demandez des renseignements au
Trésorier-Payeur qui vous dira es que vous pouvez en rapport avec
vos moyens de fortune et votre âge pour vous-même ou pour vos en­
fants ou toute autre personne que vous ch érisse..

�TEXTES A PUBLIER A I 7EA MAORI DI JAKYIER 1959

Arrêté a° £099
211$
«117
SEJf
2120
£124
2118
2125
2121
2112

du
du
du
du
du
du
du
du
du
du

novembre - J.O. lu 15 décembre 19SS
—do—
décembre
-d
odécembre
-do#
dreeabre
-d
odécembre
■ej^jQww»
décembre
5 décembre
-do7 décembre
-doS décembre
—^0—
•
2 décembre

28
2
5
7
7
7

Arrêté municipal du 10 novembre

—do—

p. 702
705
704
70*
705
706
706
706
706
707
707

LISTE DIB TEXTES OFFICIELS A TRADUIRE P0D1 LE VIA HAOHI
DU MOIS SE JAM71M 1959

Arrêté m in is té rie l
Décision 2142
Mtdml on 2145
Décision 2115
Arrête
216*
Arrêtés 2165à2168
t écision 2158
éeipion 23.85
Décision 2144
Décision 2155

du
du
du
du
du
dn
du
du
du
du

ll/ l0 / 5 8
15/12/5S
15/12/58
17/12/58
20/12/58
20/12/58
12/12/58
24/12/58
15/12/58
19/12/58

J.O. du 51 déc. 1958
—do—
-do—
—do—
—do—
-do■*&lt;!o-do—dô—
—do­

page 717
725
725
725
725
724
748
748
749
749

�Vqs. gaohi

Papeete
Le prsaler de X’ &amp;n

L&amp; ceutiMSS- va u t ^u*8B pre»i©r 4e I ’ sb J#e sae.?abre» ïîispeapiiès *£©8 l'ifâilla®
se gfon p at Kutour d’ uo n j e t c n jc t l citMte pejftl.cl.pe eo^oa se* «oyons» Sa
éeh&amp;iage des cadeaux* ceux, des d is tr ic ts ^ v o ie n t des voladiiss, des p e tits
cochons * des fr u it s et ceux d# l e ' v i l l e
retour leu r test .p w rïa ir &lt;t©P stoif« 8 j de la V ü iseelle* des bonbonsy des- .biscuits* sfeè. «*
Les enfuats devenue grands pensent à l«u r» vieux parcats en lonr apport fit
le s objets qui peuvent leur f c i r e p la is ir» Pourquoi c-Ht© belle i*?tô &amp;&amp; i a v il­
ie su. queiquos-un» no reparaîtront p«ut-3tre j.&amp;s&amp;i» plus est-oll© oour c&amp;rt&amp;inos fa siX lo» l ’ ocoesion d'une ivre sse générale feu cours -5a laqu elle l^ 3 Parents
B^sysat plus «ss®ae rotoim© devant lettre enf-sùt# d is e s t les .ôfeesea l a » plus
obeànss ?
■:éé;
"év^d ■ '.
-é 'V 'ccd
On doit respecter les enfants, c 'e s t ne pas is s -uiarr que d’ a g ir ainsi*
et
k Papeete/den» ses environs is u é iia ts i l y a au plusieurs. acoldeate d’ auto
causes par le s ivrogne#»
Une voitu re e. été volé# p®r un hoasse ivre qui s’ «stant ois â fa ir e l e taxi
a retourné coiaplètcii^nt la voitu re 1 1® cête do Kotusrea à Paæ en a lla n t tro]
v it e et le s doux voyageurs qui se trouvaient dans l e voiture ont Cté hleisés.
Deux voitu res sont entrées on c o llis io n à Ame. L ’ une d’ e lle étant conduit
par lin. hos»ae iv r e i l était très • d iffic ile au conducteur de l ’ autre voiture
d’ éviter' le s cabardées désœré.oa»é«s du ch^tifTour qui n’ ^urait pas &amp;£ conduire
s® voiture sï&amp;ls a lle r ddrair»
•
sur
â Papes te mêim un ivrogne i ’ est jeté/jasas «a® voitu re g.ufcosoMéLa de g«rage»
la chsoi'»f-ur pour éviter a 'écraser cet ho-nae a v ir é bru.".;:.:;, a a i. L 'r o r r e .
».*#w »t quand ..&lt;âe# abattu sur 1® voiture* le poignée d ’ une 4®3 portières, lu i
a f a it un# profond© hleesere &amp;u fis s e droit» i l à été transporté à l*h $p xt«l»
I l y a «a 4 'antres* accidente ainsi que «es bagarre® ®ai-8 peu grave».
fou t col» 4© toute» façon» n’ e s t n i Mau à v o ir n i u t i l e pour s ’ &amp;aaser.

0o*»«sa$ un fesD-ase iv r e p o u r r a it-il s ’ ssuser p u isq u ’ i l .a# s a it p lu s ce
qu’ i l f a i t ?

��</text>
                </elementText>
              </elementTextContainer>
            </element>
          </elementContainer>
        </elementSet>
      </elementSetContainer>
    </file>
    <file fileId="1088" order="3">
      <src>http://bibnum.upf.pf/files/original/4491cd746ce4b92d4b048ba50c033ba7.pdf</src>
      <authentication>caf8ddae740af7faca56bbaaf2ab2632</authentication>
      <elementSetContainer>
        <elementSet elementSetId="4">
          <name>PDF Text</name>
          <description/>
          <elementContainer>
            <element elementId="55">
              <name>Text</name>
              <description/>
              <elementTextContainer>
                <elementText elementTextId="29426">
                  <text>GOUVERNEMENT
DES

RÉPUBLIQUE

FRANÇAISE

LIBERTÉ— ÉGALITÉ— FR A T E R N ITÉ

Etablissements de l ’ Océanie

CABINET

1)U
GOUVERNEUR

N°

BORDEREAU D’ENVOI
des pièces adressées à Monsieur.. Ig —
_______________des Tuamotu-Gambier—

à----- EaneeiÆ
I. G. n ’ 184.

�tJL^ u.IVt,

VEA MAOHI de FEVRIER 1939

LtjL 4 t A «u &gt;-) /tt

( t

S O MMA I R E

Pas un se u l abonné /P. . . . . . . . .
Les jeunes d o iv e n t aussi l i r e l e VEA MAOHI
N ouvelles mondiales
Avis : B a le in iè r e à vendre aux Travaux P u b lics
Le tro c des cocos

est i n t e r d i t à T a h iti, Moorea, Maiao et Makatea

V e ille z aux bateaux étran gers qu i c irc u le n t
Mouvements des navires des M essageries M aritim es e t de P Union
S/team Ship C ie .
Nouveau t a r i f p o sta l depuis l e 1er f é v r i e r 1939
La cour

c r im in e lle de Papeete e t ses assesseurs

R ésu ltats des examens s c o la ir e s 1958 (s u it e )
Textes o f f i c i e l s
T a h iti : E le c tio n du P ré s id e n t dû Conseil des d i s t r i c t s d’ A fa a h iti
£■
Moorea î V a n ille je té e à l a mer
Aux Tuamotu, une î l e qui s a it v iv r e
Une in d u s tr ie d ’ a u tre fo is

ï

La fa b r ic a tio n des briqu es

Légende de f j j s u x f o W l '
é c r it e par TERIINUI 0 TAHITI POMARE.

&amp;jî

�Tes M&amp;ohi - f é v r i e r !.. G

« • noator© dma abonnés su

fe M , ira eroisesut chaque jt r,r

t- n s certains d is tric ts de X-diiti
Ikas c a r t e l * t a » île s 'rasasotu
. . Dans certaines £ir-s sous le Vent
'Ùmm certeises île s sterquiaee
d; ,//'
II, W

I.;* $

■

l PtS ftf S,ci!L AiOKKE J '

Pourquoi T

!;â'\vd'd/'d’d d:;:Vd/''-d-;

f #si-en plus in stru it que là ©a i l y a beaucoup ..1' :
Y lit - o n l e » » w r « iilt s : au franç&amp;is ?
I Ut-cal 1©# «arrwliee'eB, t&amp;fcitien ?

.
—

â tes. tr o is questions os peut répondre; avec assurance' t ïiqk i
gi.is alors cessent ces Tahitiens a lisen ^ -ils leu r iataijJ igOIKMS ?
Goîicaeat T ly e n t-ils ?
S àat-iis càapé' -les- Qi®a«u%. qui .saafiat, chantant, doramlt et aeurent î
Qu'est-ce qui: peut les intéresser?
.. Que fa u t - il f ire pour las ÿéraiiüàr f
Qui répwidre ?

�HDIfÛRXÆ

Las jeunes gaœs d©iv&lt;*«t

l i r e 1® 9m ■&amp;&amp;&amp;&amp;+■

Bms toutes le s H m l e ?

&gt;i fu it - vesax ahmmé&amp; ont fa it in s c rire Istor no» «$ oat v « « l

t

-v -^•seaIQ f r m t s *

T o u te fo is ,il faudrait «a moi»» 2000 abonné# pour c.ta*® certain que cîiftque fa m ille a f a i t un e f f o r t pour l i r e l e "Vus Meohi®*
filt r e l e s a a n îu is ^ B ,l«s î l o s sous l e f e a f * l e s î l e s Tsjpsetu, l e s l i é s

âustraies* f- fe it i e t Idore» i l y a environ 40*0ô0' indigène#. Si 1« !,f e «
fe o h i" a £000 abonnés i l y aura un vea peur 20 personnes#
‘a

&gt;■/ ’

v *-■ .

■

■ »

«

■

l

Qui d o it s'abonner a® !î¥e*. !.a©M* T
Les uns d is e n t : la s v ie u x parce q u 'ils s'en n u ien t? le s attire# ■. ie o .«t i

le chef parce q u 'il d irige la d is t r ic t ; d'sabras « ko » cdLmmt * l « e boi­
ses d'âge mur car es sont eux qui donnent de» conseils eux jeûmes»
fautes c©a #€pobs« s août ju stes m ie iceoaplèt*#» car le#
veat, aussi s'abonner.»

c o l*»

Is t - e e à 40 \**e qa-’ oa " o i t coasomeer à .s 'in s t r u ir e des choses? eu pays
« à l'o n v i t ? Et tou t ce qui a « t é d i t » -écrit) q u 'i l s s is a l 40 &amp;ss * e a - t t it m t e il* à l 'é t u d i e r ? S5r •. r-t soit»
P jfc ot-ék-^u-wé

Alors comment fa ire Binon en s'abonnant tout cl© suite au Vea M rh i»
en le lis a n t un© fo is » âmzx,. f o ie pour Mes co&amp;proasre et rt% m lv e® eu* U
roua ra co n te.
Il
àttes aaohi s ’ ennuient souvent dan# leu r# d is t r ic t # ou d&amp;ua.leu rs
île s » a lo r s pourquoi m se :&lt;aaiirc ilc n t-ils p&amp;# à l i r a le s n o u velles e t à

retenir l e » !*%#©$«# qui sont eexits# à 1* l i a de c-jaauuê ?#*•
Les européens e t le# c h in o is fo n t v&gt;-nir de t r è s lo in des jo u m u x.de
chat eux pour se te n ir au cou ran t des nour* il?-# u » le u r # pays»
Pourquoi l e s tshitien# « t s p é c ia le s
....
lé# ic é le s ne :fer*i«at~il.fî pas ven ir, « « • » le. vea a&amp;ohi f

sv''

Les jeu n es g u i sont plus in s t r a it s pourquoi ne s e r a ie n t - ii# p&amp;$ l e
chesin qu 'em pru n terait l e fa® «s o h i pour se renoms auprès de tons evwx
qui sont d isp ersé# sur le u r# t e r r e s » m fo n t des b a ie s » dans i * p T o llé # # »

leur f&amp; ir t connaîtra le l e » . e t lemr roess-riam.lsr cî# s 'y .«feoaner»y - M :\-v.
ce- ■
so irs il # jonoat de la gai titre» a illa n t
aux réunions de danses» ou ou: far® putuputurua i l est asuss i hÿa eês®
très bon qu'en fa a ill# i l s lis e n t le s nouvelle# .que leur apporter# l e Vea

�» !I3

ôa Êeiaax
É e à f« ir «
l&amp;otia produisiK&amp;t ôo
be«mx fr
£ u its * U s &lt;Soiwst «usai a » 9 2
a tr« ceux q u i

'Sfc.il*

/

ôiloui êtes® ffflH’ l«s sstr&amp;s» W

ïv ■

soat ’tjI us w aoifcs igaeraats «te de pwsx fia s e » «o m ï *n»

�Jl

tk .$&amp;%&gt; défende eux psmr&amp;v ju ifs âe- rester là où A l» sont et il-

ûô

la u r e s t pas p o s s ib le d 'a l l e r « i l l e u r s . Z nahes' t e r s h o i raton!

lu itmc&amp;m t » ftm m t r a v a ille dé jota* e t de' m i t pour fabriquer d •.? srasaônis» -les
avions e t use nouvelle flo t t e de guerre.
•

1

Mo® hosâes d ’ é t a t ont prononcé de aoabreuac d iscou rs pour deaeader
.français de t
l i e r 8tm0 re lâ c h é « f i n d 'Ê t r o -prStsi 4
# cas
©à l e gu erre a e r &amp; it in lv iiô h lô *
Hos s a t o s ne pouvant fournir assea de gros avions dé bôBbsaf&amp;esveist

t ladier ©o a sam'ï&amp;üâé m àmtviffo**
toc St ■t a r a is * !* Boosevalt, le i?r vident des Efcats-fôais s f a i t savoir à 1s presse
que l ’ âxÆriAue. éta it-p rête à aider la 'îr-n c e e t l'/ r r le ie r r © pour le u r
fournir tous le s aatérisux e t tous 1©# nrsesseats dont i l s peuplât avoir-,
besoin pour Être e&amp;pables .de r é s is te r ,1 l ’ â&amp;léi^gâé e t à i Jî t - l i o s i eu qs
J- poa*
. •■i» te u * ■le s . § » :«rln paquebot» -toéieim t i»e ÜnLivre ou à Cherbourg 4ies
lie, ts «Unie nous en volen t de grands jasions d ern ier *o d è l# e t de l a s e i l —
leur® cju c lité ^ *'* t'&amp;U*UCai &lt;**»$+**&gt;' t : ru—»*..» ■kz.Jpk* &lt;t*
pnuwc*:«-vt •

Les Sfcdtà^SBâs eux aussi eôas tru ie ont de xwebreux nouveaux aspires
•de guerre et des a i l l i e r s 'd^èviep» «al. vu» â’ uaè guerre possible avec 1#
3 pou dans l e F ^ c iflq u e . I l s ont a »é e «g é des a t t o l l s perdus deas Je P t~
c ifiç t ie nord sa bases d *a v ia tio n e t le u rs avions a t ln tonte t tra v e rs e n t
l e it.c ific u a e t vont en Chine à quelques ceataJLaeé de kilom ètres ;u
3 pon.

f , L® Sf'pm. «. prot&amp;stl car 11 v o it là
m ir ic te s *
331 An l a barre» Les a n g la is - spensent
des a i l i i ê x d s .

® s a « a c e ,ét le jœrfc ê m
ch t ue rutséo pour le u r ré*ôratescat

;

Êfa tr.&amp; w ille d# su it et d® jour sans « r i t .à ï® fabrication é «s canons,
ôss «fio n s , des tancka et des navires â.e .pierre*

Ses députés angl- .le ajnqat à&amp;me&amp;ê à 1* Gbasterl*in si ■’i ,lsglet®.'rre
a v a it conclu usa a llia n c e a i l i t e i r e avec 1« £"r n c é ssx i l le u r Jpépeadit
que de t r a i t é s n 'é t a ie n t pas nécerà sire-s, car s i l 'o n toucha aux in t é r â t e
de la Fr-snce ou aan&amp;ce os ai-sc teap s le s in terS b s l e l'S fic le t s r r e e t d rns

è « cas tout® le force de l'A n g le te rre est acquise à 1&amp; fr- ace*
Sh r «t r e s in is tre arglsls « d it s l'A n g leterre peut Être fiè r e de s#
flo tt e à® guerre sais 1» France possède la plus t e l l e ©i la a e iile u rs
«grée vis sonde»

�?ô *

I
%

;:oM - F tw ie r 1986

Le Sénéml espagnol ffejjoe àêM&amp; âes ull«f9-»»d» at .«s I t ï l t e u
%m v ille do Barcelone où siégeait l e -Ckravtrnesmt r* •«BXicsta m

à la suite do- ee-t&amp;e défaite l é Pr&amp;sideût &lt;ïe 1» ïU

lue es

p r is
pool*
s»

-

p a r t i pour P arts -ainsi que p lu s ie u rs ain irfcree.
la s csü taiaes vie s l l l i o r » ae. c i v i l s fessas
t eaf?Æfc%, v i e i l l i r a s a in s i
que ces m illie rs de soldats sont e n tré s eu Fr .se# fu ya n t dsvssfc l e s aruees
de .KpaftCO*
France sera- obligée lo i
a i ce v e ille r à c o tte £R&gt;»tière (ce
« 11* n*ê. ja s a is f à l t as r-riaon d# l'a s a ltL é espagnole dont « l i e é t a i t “-ère)

ipuisque Xs. nouralls Espagne est- asi»tea&amp;Ht eateM e par le s âllaeaals e t

'U r

iie s It a lie n s venus soutenir 1 « g t n é r t i Franco a f i n de pouvoir s * i n s t a l l e r
‘ sur des p oin ts d '&amp; çp u i d 'o rd re s tra té g iq u e pour in t e r c e p t e r aos eesstuni—
1cation s trac nos c o lo n ie s .

5b I t

I l e i Mussolini a donné l'o r d r e aux Ita lien s de c é lé b r e r la p ris e de B- rcelone
jcosi"}® une v ic t o ir e italien ne pour .faire- croire à son peuple que 1« ^dlôst
it a lie n est tierese aujourd'hui un soldat vsXeureux.
SX

Le Diasanéhe 12 fé v r ie r XSS§- P is XI est «tort à Éosse* Le- © arliasl Ÿe-reier
archerecve de P aris l i a i t à là®® e t © pu assister aux -riensicr» aosseuta
du Souverain F e s tifs .
Mussolini/ «nvDié dos troupes ?ur la frontière de la Libye face 1 1»
Tu nisie qui a p p a rtie n t à 1« fr u s s e . Los faut ;s frejaftaise# sont égsXe.-saat

prêts® à tout© éventualité»
Mussolini a août-nu H it le r pour eû t a i r 1. ' t e r r i t o i r e s tcb écosiov

habite'» pur des alIessRds ©t .H itler * m f aprè» discussion, ce eju 'll vou­
la it # is is t e r a t a . v : i.ni -vent lu i suBri
--hose et H itle r lu i a
promis son aide** L -is i l n * j a eu h ce jour aucune discussion et i l n 'y
en -airs. pas. Daladier ayèst affirm é rue noua ns dcasnercns p-3 un cailxou
de la Fr-« c e e t des colonies fr*nç '1 ses à l'X t l i a . S i v i l veut ce cu'tUl*
réelaee a - t - i l « l i t i l faut q u 'e lle vioase le prendre e t alors ce so r - l e
■; guerre! ' / é:
Que fera Mussolini,
% àÀlm&amp;gm* H itler proncaee toujours des discoure ok .il r-lcl&amp;s© les' -.colonies eue
l'Allasegs® &amp; perd» lo rs de l e dernière guerre fevls i l précis© que pour
lu i ça ne peut pas I t » l'occasion d'un c o n flit eraé*

•Les wmaMsdam. persécutions d 'S itle r contre le s ju ifs ont -au un reten­
tis seaeat msmiic i*
Le. ?'-pe e t le Président des St -.tgî-0fti3t ;* Roosevelt ont prgfaé&amp;tê ù«m at le sonde entier centre'les injustices cospsises &amp; i%as? l'ég&amp;Nt des.'
ju ifs »

�t
!

m j&amp; m

+

à* Lévr ie r 1959

AJ. ÆS

Le S e r r io e lé s a i est vendeur à...l’ amiable ù-'uns b a le in iè re de
f - £o de .long sur

$

de large- » en bon êta£.
♦£ o t
trO. ÛK^y

C ette t a le ir .ilr s ,s n ra is o n de s » forme, ne peut ê tre u t i l i s é e
en haute mer.

F a ire des o f f r e s è“# . &amp;BÜL, Chef du S e rv ie s des Travaux P u b lic s .

1

�«■:.&lt;*i

Le tr o c 4®s cocos est int-sr-sit
à ï h i t i , S e e re e » «sdUse 0« « 4 eH hm
•

Le» Chefs ##' T -h iti » * étant -pus

à Wjfté&amp;«r l*£«kaate 4 «i cf

®pa* contai #u ÿ * * a ds-n* Uwr d i s t r i c t i l * eut 4©:&gt;tS»àd eu Sœmpwsur

4*sv.r iir.acr à Tahiti 1*' règleaentutioa «ïlsU ttt» :M o itié s sens le ?#Ç*

fmm^-üol e s t- il avivais d» échanger. # # ©pma centre dû p*ia ou ceatre
autre îifeét» ?
- -;
î ;&gt;);■ '
A p r m ië m mis i l ne m&amp;bia pas cne c*Xà P d t m iè s im l^ u icon a w s,

ii,e-eU » façon 4« pvméSMT pmr mbmm. es p in m
INiÉ» et ©s voici ie t pifteolpals??- raison» *

îM&amp;m m% £&gt;»*■
"4

1®- 4 m rn t 6 opft® pour as psist i^ iv æ ç t I dm ftW près d fua k ilo et

deooprah ssoil l C,à,S peur m peia a i© » ^uc le uosv-racar a ffcS le
prix du pain à '0,76 dan» las d istricts*
£®- Lee co?KS»rf8«ts e&amp;iaois s o i n **v&amp; im t pais 4 « te rre - # * Xm m Am X

avoir des boas 4« f#«i® fis eoprsth lear gereefetôat é% éete&lt;s»~«âr le p rie»
•. • * » o©pr«h# sa#lî|fiô-Bas pour plu# si® i ô W a è S da ©epreji alors

prise doit être vénerm © an plafrttmr et fias su eo^erçant*
S®- Cetté £®§m é® ,preeêMr mutewt^gM l» pg&amp;»m» des |«œ$r gms %xcl pas­
a 1 firent# et &lt;îe Ira c iie r dsa* les ireveuat jowrm lit-rf.
sent plus, à t e l » e t à s*«anà?r q n k ià » t r a v a ille r sur le .» tsrrea

4 ° « Hafin c e t t e fe ç © » trop. f a c i l e é » « .v o ir du sseia, de l ’ argent (elfe© d e *
t ic k e t s de d a é a e dan* un c e rta in d i s t r i c t ) ou to u t e n tr e cbo%® -éta it

« i teriants ce» de® vois . o?^
■'

nv.-jc im t ch; u* jour

rcr-t-rsax

a » p rlju d io # d e » c d l t i r n î t o r i t r - s T é i i l « r s f i #ir&amp;&lt;«au
•
p * ■ ... ' '. v i f - ':
: --■ - ;-p
«
;dJ:-:-v. p'pp'p'P-Pê -sV- *'-.ai :•&gt; a:i:.::
l ’ f l i W l pea plus K©rmL '.;u© ehscu» fa s s e «K
0 -rnH e t l e vwsde e t

«os m gm t î i ®eï*àie.ee &lt;pl lu i .plaît 7 .

.

î&gt;*eteord es faisant son eoprafe «s peut « b tirer X® a® ill-ur prii ds jour»
et ach-ï-ter le pain au p riieflX6 pér le ûouvvï-mvr es i-ui perset u.; t, dî~

tien déjà pauvre é^voipTâ

..-.s au lieu d*u&amp;

d â ^ ; ::;:•*. -I î i
®pm.: :i ; i '
d .'''■&gt; id &gt; iiîf ii:
■p:ppp.-ià ■; buPpsppM’PtS:''PpçbP-\;.:. i.-; i i i i v .,
■?• .’
a
•

- il

d.i-^ k
-XI ■ Ipb':
b;
:i%i.■?'■iÿiii',-.a ~:... -i:-b -b ^ fb 'rP^pÿ
*
i i

Aux eî*fs d# d is tric t fi# tf hlkl "'lfe»ye»Hfaite te* et-

de'faire «p r ii-

feer cet err&amp;té m m rteillm t ums .les transports de ©ps# dans lour
ditirtet et es «x®æini.«t séri€«i»«ft#îït les regi^trm ütMehsi ê® &amp;pm i « i

k e i^ -t Itro t.nue ;^r c ta. ami *©htetrr.t sc^
courante»
'

',

lw

.

‘

"

-'

6# fa i? » respecter cet e » lt 4 e t 4e

s p©p* .
• -v

es.”-

k toute

�e c r &amp; s io » pour i e «

cciit**» la*®

A tou» le#'hêbit?iît* &lt;S«# district® ’•*»•
X*qu*l e « i arrêté a 4t*é pris par l e &amp;
tf® e&amp;*ew» -pt cï? tc«us*

�Le Bulletin du Qorsa&amp;rç*
.sipicls j^Luaieure étrssg-'-s h is to ire #
d© b&amp;t&amp;âu -allemand e t japonai# qui doivent Stre connues d© tsùs le-# in d i­
gènes surtout dte ç«*ar'qai'icœti des I l e * Jloiptôcs»
•
tes. âll«w a»«ia e t i- s Japon ta *-ont a llié s 1 s nt
« iegis
censt-mte® le s uns ave© 1. 3 m ira b msr ce. 'q u 'ils fon t dbtws 1# usai©. I l
e s t üomc très ajt&amp;ÉfetiBi .-%&amp;» d'une part ©as.* l'a sigs-.ifé 1« ?@&amp; Issh i la
feol-S â « novajefere 3S$&amp; i l j r i: &lt; , \ .-et c- ■:•
; •
is
': ta,
volant las troe&amp;s qui se vs&amp;dant «oaxe •la. sacre psm f a ir * 4®a doutons .•

«a allant sur Iss o.otes inhabitées #t ;ue d'autre part -4e« beteéus; l i e »
1« a&amp;sètt régio n s fan an t à csaeks-cacba».

eeads dais

.H se "pourrait eue -certaines î l e s s o ie n t v ie tla -s a .par ces -tafedaat â »

ce genre qui, pour troaper. les ascriii, e e tira ia ii des .pevllioa» fr é t a is
.ou anglais ou «s é r ie ;, iss.
R^ppeleî—vous iua aeois le s ports â e î

■Fapefete à ïehifci *
üturoa à S fis te *
ïesso 1 Sbkeica
faioh&amp;e sur isr&amp;uia*#
peuvent r e c e v o ir c e » bateaux, «pu» le s con-ïcndarits de ces bateaux

1« « « v e n t

q u 'ils sont, dons csmp&amp;M&amp;s s’ i l s m se canf©ruant pee aux régis: est* con­
venue entre toutes le s îmtîans*
R:pïjelec-vous au ssi q u 'lia d o iv e n t ê t r e v is it é s par un docteur a fin
q u 'i l s ne pu issen t pas in tro d u ire une épldéai© que vous rtc pourriez pes
copibattre e t q u i e n tr a în e r a it l e s o r t de vos f e t i i e t &lt;i« tou® ceux qui
au raient i'oe... a sion de vous m pfroeiiâr.
•

S&amp;fàn m cort&amp; i» ymh% avait â son bord un serpent q u 'i l la isse p a rtir
à terfe et, qui aurait pu se a u lti
dens nos î l e s ou «'e x is t e memt,
d# ce# aniaeux*
Os -arrêté a. dû S iîtereir® à tou» lue heta&amp;ux quel# q u 'ils s»i#at l ' i n - .
tnaductioa de tous Is s m ia m x pour lesquel s i l a 'a pas été donné 1 f:au­
to r is a tio n p r é a la b le y compris l e s perroquets qu i trsn a’ï e t t n i ose b os­
s e s une dsj^gareuse a tla d ie qu'on appelle la spsleatose.

V-" ■' - q. ••

»
« .: a

". C

Pendant ces b r a it » âe guerre («o û t-sep tea b ro -o c tob re 1353) sst a r r iv é
sur le s eûtes d© 1 *A u s tra lie , un t r è s curieux in c id e n t. Lé baissa a il© —
asnd S ta «* fu r t é t a i t à environ 100 a i l l e s de Sydney quand brusquée;--ut un
p o ste de f«S *F * '«lie »s ® è i'a ç q s ls ©t l u i transm it ua message i l I
Le I t a e s f s r t n 'envoya plu de ra d io s en in s tr u ite ne conaa aucun sign e
v ie , fau t le to e pc&amp; êsit q u ' i l
- it
os
'.

Sais, après l'a ccord de ‘uaieb, gr«sd atcc'ate-svAt à Sydney *3»- voyant
entrer -dans l e port l e Stessfurt. Go:-®© pré te x te l o C ap ita in e allégu a ir e *

�..isaent wqt3., i l s avaient chassé, su 1-rge, dés ©isot-ux* î

•

Oa pensa que pédant toute- &amp; tension curoc--.éàmf c* v&amp;pèxEt. s’ est to»
no prudearsiept au 1arge d«s eStes eustralidana© e t lo in des routes habituele® â® navigation.
■0
■'■0. .
*
O .
La v o i l i e r - é c o l e « l i e . «nd Ad a ir a l- &amp; L
:rpd^ngur $sur l a s o rt duquel ou
é t a i t lB eiu iet,&lt;iicdi eue nous l ’ &amp;vons aimoncé aà j u i l l e t k&amp;% so tiiid iré c*C4se per»!» ob Al lasagne»
*
Le Gcuvernusg&amp;i aliea&amp;ad a ordonné à tous ses aavira® de r e t ir e es
terne leur® p a v illo n s , 1 © 5 septAsabre, a» Bign© de d e u il, pour l e p e rte
du v o i l i e r »
L»âdsx. al-Kîd^daager a v a it q u it t é l ’ A u s tr a lie à d estir.M ia n de l ’ ruropt
avec us chargeaient de b lé * I l possédait un équipage do 100 hoavea, dont
60 c a d ets.
£1 uvwiti denré as a datmi'èi»» a
l e -Cep ïtawu
Lee causée de sa d is p a r it io n sont re s té e s ju squ ’ à ce jo u r a ÿ i t rieusc-s
d*autant plus qu’ i l

O

: \ ,"

..'fe

à.

«

-■'

'■. 'fe

' îv ,■

■'. ■•î

Les dagpena aux Hébrides
Ü, C o s ig n a , e© foir&lt;ésirè de p o lic e îruc-çcie à V i l e , ayant a p p ris
Diatandhe 80 n ow abre, v e r s 1T h a ir e i, qu’ un b a ta o » japonais é t a i t ssouillé
à Essntafeo ( î l t - .Vx.%« ) r ^ d s i t J à o a a j après accord avec A.ïï* Ls® C o »t* is »»ires—R ésid en ts» 1 © câ tre ,,^dLag*iovc,,» Avec l a c o l i borction de ^ .fe rin a c c ®
cosuse p i l o t e , notre c o »a ià â fd r * de p o lit® u t l e s no^Lr ux a i l i c i e n s qui
l ’ eocoapsfsusdect, gagnèrent rapidement X’ satfcouehur# de la Hentmb&amp;o ©à,
ooforsaéaent a&amp;ec renseigne .,«nts reçu s, un butnsai japonais se t r o u v a it
au * o u ili* g e *
;

C* • i t
- - ..
. '« 1 da 50 E*?* jaugeant en viron , m i s a ’ sÿtn t p a s 'là forsa© h a b itu e lle des Bmpms*
Après ê t r e aoûté à bord,

îr*n&amp;3

1 © CosBaisatirar d© p o lie © demanda eu c a p ita in e

es produira les papiers du bord, chose eu’ i l ue rut f a ir e puisqu’ i l R©
y p s g é d q lt'a i rd le* n i p a te n te , a l -Mcm p a ra is . c&amp;
outre »&lt;mcam -sente*© de» l ’ égujpa.i-8 ne.
iiâsëSi r
t ê , Devant eefcié a ttitu d e pour le soin® suspecte, le cen ^ ias'iire à** ! o l i ce àeasnda au capitaine du bateau japon - i a de passer sur l e •h la f’dova*
avec quelques usas -des a e «b r e « de l ’ équipage nippon, tandis que hd&amp;a&amp;i*
e t le s m ilicien s- prendraient p la c e sug l e sampan qui f e r a i t ro u te P o r t-

f i l a pour supplément. â ’ in fo ra ».çioais* ^es

bateau* arrivèrent lundi

21, à 9 heures en r. do de f i l a , oa i l s fu re n t arratson u é» e t ou M. Cs&amp;gse continua, son enquête qui lu i révéla que l e ssapan voniil* de® Car©—
lin o s v ie l e s F i d j i , qu’ i l s.y i t reconnu l e c â te Ouest dé I s l i i e o l o ,
pu is, qu’ i l é t a i t p&amp;ssé h d&amp;û pu i l ave i l rechsrché une. sacré e t qu’ enfla
venu sur fs.té , i l é ta it passé devant f i l a qu i s v ü paru trop habite
ce q u i avt i t m &amp; à ï 1© c a p it im k continuer sa route peur tro u v e r un
en d ro it p lu s propice pour l'air© ce l ’ eau.

�%&amp; Cda$l. s3tlre de Police- inculpe le copitaias pour in fra c tio n m règlex;snt de s&amp;cté (StsbsrçufiseBfc sans T i s i t s jédJLcsfle) et» l i i f r * c s t i

ro g ie —

mont instituant Port f ila le seul port d» l ’ creïllipél*
i r r i t a i t devant 1s T rib u n a l
••-'•
e t cor
r
v
p réro ss p m r c m desor. i n f r a c t i o n s , 'l e m p ik &amp; im m -v it .emdnimmr à gû l i ­
v r e » à**sende (g*S80 f r nos «environ) e t à 1s s o i a i «.du n a v ire s t de la c*-rr a is o n . . A bord se c c u ï - i r a t 12 à le tonnes ce buv. : us e t tn t ca s, eu r is
e t Ü f û t » de sesoat*
*:
-- g
■

�V M MOHI de f é v r i e r 1959

MOUVMENTS PROBABLES DES PAQUEBOTS DES MESSâGIEHIM MARITIMES
Voyage d ’ A l l e r
Départ de A n d r é e à
M a rs e ille
Papeete
COMMISSAIRE IAMEL

m us

de
WŒ3ÂM

m m rn m

SAGITTAIRE
VILLE B’ AMIEÎ©
COMMISSAIRE HAMEL
ERIBAM

80
85
S
17
MS

déc.
ja w
mars
a v r.
mai
10 jaU U
81 août

1958
1959
B
«
*
«
B

Voyages de Retour
Départ de A rriv é e à
Papeete
M a rs e ille

25 jarrr 1959
1 mars *
8' a v r . »
g rfm a i
"

2 ju il. «
15 août *
25 s e p t. «

24 f é v .
8 avr. 1359
V a v r .»
22 mai *
1© mai
20 ju in »
28? ju in
août
15 sept. "
14 - s e p t. «*i5 oct. «
o c t.
i déc.

MOUVEMENTS PROBABLES DEB CARGOS DE L ’ U .g . S.C»
D épart de. Sydney
LIMERICK
HAUBAKI
CAPE HORS

A rriv é e à Papeete

20 jam r. (v ia F i j i )
9 fé v . (v ia F iji,A p ia )
Début mers (v ia F i j i )
Départ
San F ran cisco
San Pedro

TOLTES
TREVARION
LIMERICK
H1IJRAXI

5
28
26
18

fé v r ie r
fé v r ie r
Mare
a v r il

b fé v r ie r
28 f é v r i e r
.28 asrs
20 a v r i l

10 f é v r i e r
8 mm
f i n mars
A rrivée
à Papeete.
18
14
9
5

f é v r ie r
mars
a v r il
mai

D estin ation
San Francisco
- do Vancouver
D estin ation

Auckland
. . H
«

11

NOUVEAU TARIF POSTAL DEPUIS LE 1ER FEVRIER 1959

1 ° -Ser v ic e In t é r i e u r (France e t C o lo n ie s )
a ) L e ttre s t

de

0 à 20 .grammes, o rd in a ire s * ...................................

recommandées
.............. .
b ) Cartes postales t p o rta n t 5 mots au plv.s ...........
..
to u te s le s autres c a r te s
.......... ..
e ) Im priaés e t é c h a n tillo n s de 0 à 20 grammes, o rd in a ires . . . . . . .
recommandes . . . . . .

0,90
2,50
0,40
0,70
0,50
1,50

g °-S e rv ic o In te r n a tio n a l
a ) L ettres * de 0 à 20 gra sses, o rd in a ire s . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
recommandées ...........
b ) C a rtes postales t p o r t a n t s mots au p lu s ........................... ..
to u te s les autres c a rte s . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
c ) E ch an tillon s t de © à 100 grumes o r d in a ir e s . . . . . . . . . ............
recommandés
............ ..
d ) Imprimés t de 0 à §0 grammes,ordinaires ................... . . . . . . . . . .
recommandés...........
. ......

2,25
4,75

0,45
I f 28
0,90
5,40
0,45
2,95

�TEA HAOSI de ja n v ie r 1959

/
LA COUP CK1HIHELLE DE PAPEETE ET SIS ASSESSEURS

Toutes l e s grandes fa u te s que 2&amp; l o i p u a it des peines su ivan tes s
la réclu sion »
l a détention,
l e s travaux fo r c é s à temps,
l a dép ortation ,
l e s travaux 1‘créés à p e rp é tu ité ,
l a mort,

*

m

sont ju gées par un trib u n a l qu’ on noasae Cour G r ia in e lle .
Le juge e s t a s s is té de 4 assesseurs qu i d o iv e n t d é c la re r, l e s dé­
bat» é ta n t c lo s , s i l e prévenu e s t coupable ou non e t quai genre de p e i­
ne i l c o n v ie n t de l u i a p p liq u er.
Au cours de l ’ audience le s assesseurs ont l e d r o i t de f a i r e p o ser
au prévenu p ar l e P résiden t t e l l e ou t e l l e q u e s tio n aussi bien dans l e
bat de rech erch er sa c u lp a b ilit é que sa non c u lp a b ilit é ou t e l l e c i r ­
constance ayant aggravé l e crim e coamis.
Attendu que chaque assesseu ré d o it se prononcer avant l e ju ge sut
la c u lp a b ilit é ou non du prévenu, i l est de son d e v o ir de rech erch er
tous le s moyens d’ é c la ir e r sa conscience.
Chaque année, au mois de novembre, i l e s t é t a b l i , pour l ’ année à
ve n ir, une l i s t e de 56 assesseu rs ch oisis panai l e s notables c ito y e n s
fra n ça is âgés de plus de v in g t - c in q ans, jo u is s a n t de leu rs d r o it s po­
lit iq u e s , c i v i l s e t de fa m ille .
C e tte l i s t e e s t dressée par une com aissioa composée J du P ré s id e n t
du trib u n a l de première in s ta n c e , P résid en t} du m aire de l a v i l l e de Pa­
peete ou, en cas d ’ empêchement, de son premier a d jo in t } du P r é s id e n t de
3a chambre de commerce de P a p eete, ou, en cas d ’ empêchement, du v i c e présiden t.
La l i s t e , d é fin itiv e m e n t a r r ê té e e t s ig n é e , e s t publié® au jo u rn a l
o f f i c i e l d© l a co lo n ie. Une c o p ie e a t a ffic h é e dans la s a lle d ’ audience
du trib u n a l supérieur d’ a p p el. La l i s t e déposée au g r e ffe est v a la b le
pour un as.
He peuvent ê tre assesseurs, l e s domestiques ou le s s e rv ite u rs à
gage a in s i que le s personnes ne sachant n i l i r s , n i é c r ir e l e F ra n ça is.
Sont d isp en sés, sur le u r demande, des fo n c tio n s d’ assesseurs t

�1 ® - l e s septuagénaires 5
2® - le s personnes q u i ont besoin pour v i v r e de le u r t r a v a i l manuel e t
jo u rn a lie r»

Les assesseurs, à l a première audience de ehaque a f f a i r e , p rêteron t
l e serment suivant t “Je ju re et promets de bien e t fid è le m e n t rem plir*
mes fo n ctio n s, de gard er religieu sem en t l e secret des d é lib é ra tio n s e t
de me conduire an to u t comrae un dign e e t lo y a l m a g istra t” .
V o ic i la l i s t e des assesseurs au T rib u n a l C rim in el pour l ’ année 1959 s
BOITZER © ails
BAMBRIBGE Antony
BRAULT Kenui
CHABAHA ïv a a
COMSTAHT ladre
CABOUÜT
DELAGE
BIBELOT Roger
FROGIER Marcel
FüKiâNA Robert
GERARD Edouard
GAUDI»

GILBERT
HBEfZ Robert
HERAULT V ic t o r
JACQUEttEK André
ju m œ s m e
LEGRAND Guy

LA-JURY
MONT Louis
MAHHES Charles

MluLUD Jules
PAMBEUS Georges
PAILLGU2 René

FOMEL R ob ert
POEQI A l f r eêT
PAVEX
BEHETEAÜB Maurice
SOLARI René
SFITZ Georges
TEMAURI Maraetefau Charles
TKIREL H en ri
TRMÎGHASD Lou is
VILLAMÎ P.
TfE W t Edmond

TO30R R.

�Résultats des mzmmg de 198®
l i s t e nominative p a r o rd re alphabétique des candideta admis .aux examens
de l'S a s e ig a .^ n t p rim a ire en 1988*
Lee mentions sont in d iq u ées par le© le t t r e s T.B* pour t r è s tâ .«a .B* pour B ie n .- A,B. .pour essoa bien.
#
CERTIFICAT B4ETÜÎES LOCAL
Centre d*0 turcs (R .ia te c ) - 15 décembre 1018

m ir n

Gardon#

Cornu Rcr$he
Ü n g Kun Fung L ia ïchoagHI B*
las t e fah in etu arae A* B»
tfd e s r ii a ïe fe a o ra S-rah B*
Seou F a t B oaètte B*
T eteu ira O livette Piu
Tuera® À rieta

âraros. T io r i Mitarasm Â*B*
Chung Lsp Oui Let
Kmart P ierre A*E#
Joshm îe iv a âustin A*B*
Mars© Irü u râ â,B,
P;ini Paul Ernest â*B*
Shia Théou Ah ïou A,B*
fa®&amp; P u l Tesîarii A*B*
î&amp;ruoura Lévy B*
Tmmo Teasevaaril B*
¥«hi®srae Tuera© ï.B .

CHTIFICAT Ê* BTCB.ES «m O PO U ïâlS
Centre d*©turo&amp; (R a ia te e ) -

1 ? déceebre 1358
Cterçoa

Pothier Jean Louis
c® t if ic â t £ *g rm m local

Centre ■d*âtuone. (ia r q u is e a ) - 7 novembre 191®
*

Garpoa

ftrébsult Fcnny

B.

Saiauko Tafetanui Madeleine
Xshupotu ïeh in aotêtu s A. B*

B*

Kacttie Tahi&amp;tou&amp;atimoeau B*
Pt tereno Marie Léontine B,
¥&amp;à&amp;têtus lacfeel Sapel B. ,
fofai Antoinette A. B,
Centre de M taurs (Tuhuai) - g janvier 1%0
Tehshe a T e riiu r? i«v a
CERTIFICAT BJÏTUIES àJITRÛPOLmiH
Centre d’ Atuone (Marquises) -

sm &amp;
Putohi eiëm m m

.

v

8 novembre 1958

�Vm

MAOm - F é v rie r 13 SS

üa nouvel arrêté en date du £1 décembre 13SS réglemente tontes
le s assures à prendre pour sauvegarder la santé publique.
Les Chefs de d is t r ic t doivent particulière:aent bien connaître
ce t a r r ê t é qui e s t a ssez lo n g et qu i p a r a ît r a ®n plusieurs fo is
dans

1® Vea Msohi.

I l s sont chargés dans chacun de leu r d is t r ic t de v e i l l e r à son
a p p lic a tio n et d’ apporter à leurs chefs de edLreonscrip tion adaiB lstrâtiv® tout leu r dévouaient pour que est arrêté s o it appliqué
très sérieusement»
Chaque p a r t ic u lie r est lib re dé sign aler à son ch ef de d is tr ic t
ou au c h e f de sa circonscription ainsi qu’ au maire pour la v i l l e
de P'..peete ou au Gouverneur tout ce qu i l v o it decontraire à cet
a rrêté qui a pour but de permettra à 1 ’ Administration de lu tte r
contre le s microbes pathogènes et la malpropreté qui causant sou­
vent l a mort non seul...-.ent du c«ux qui sont suies suis aussi
da ceux, qui vivent dons la .propreté»

(J.O. du 1S ja n vier 1353 - Page 5)

��VJEâ MAORI du mois A» M v r ie r 1989

TfÂMXMÆ
son
Le kilogramme de v a n ille / s e c h é e s ’ est vendu^ à Mooreapendant l e mois
de fé v rie r 1959 au p r ix de 26,75 l e lc ilo g .
On c u ltiv a te u r t&amp; M tlen de Moorea presse d 'a v o ir de
argen t f r a i s
a ©ru .pouvoir couper sa v a n ille encore vert© sans que personne ne
s 'e n a p erçoive.
Le Comité v e i l l a i t e t l a v a n ille a é té s a i s i e , coupé© @n morceaux e t
je té © à l a mtr.
I l y en a v a it 20 k i l o s .

. -■

Le pontés do ce Tard.tien, e s t &amp;&lt;mm sa v a n i l l e , ©11® n 'e s t pas e w o n
to u t à f a i t mûr®*

�VU MAOHI

Vie

Janvier 195S

kÏÏX TQAMOffl
.z m .m m ,M w

mm

i

Dans cette île , les goélette# é » eoeœerce ne vont j&amp;qals perce que
le# cotree qui ont été construits par ne# habitant# transportent
régulièrement à Papeei# tout le coprah qu’ e lle produit.
Au retour,
portent le
toutes le s
commandent

cosse las Capital ns# sont honnêtes, ce sontjm

x o u i rap­
sucre, le r is , la farine, le# planches, Iss tôles et
petites cosaission# que les vm ou les autres leur re­
de faire en leu r lieu et pleee.

I ls ont une société coopéra tire de crédit mutuel agricole qui grou­
pe 'tous le s chefs de fe u ille propriétaires dans l ’ île . Cette socié­
té a un représentant à Papeete qui tient la comptabilité die toutes
ses opérations eeaaerciele*.
v' :
le s cotisations des membre# de cette coopératifs sont régulièrement
payées et ses centres ont compris que, réunis en coopératif», i l s
éviteront, aussi longtemps qu’ e lle existera, de m lettre entre les
m ise des marchands et de contracter aeec mot des dettes qu’i l s m
savent pas contrôler et pour lesquelle® les marchands font prendre
à Papeete des jugements arec hypothèque judiciaire.
U s ont compris, ces Peuaota de .. ......................... ,que pour lu tter
avec le# aarehan&amp;s plu# instruite qu’ eux et beaucoupplus retord#
i l n’y avait qu’un seul moyen de sauver le petrinoiae de leurs an»
cotres, c’ est de m plus avoir à faire avec le s marchands et d ’ orgmad&amp;r leu r fie comme s ’ i l # étaient seuls et que les Marchands
n’ existaient pas.
Dans l ’ île de ............................ les Chefs de famille sont très
écoutés, ce sont des patriarches qu’on aine et qu’on respecte*
H fa it besn voir le » quelques vieux de l ’ î le présenter leurs en­
fants avec leurs petits et arrière-petits-enfants. I ls sont fie r s
de leurs grandes famille# unies. Une de ces fam illes cosports SS
personnes. U s ne sont pas riches dans cette belle fs a ille sais il#
ont tout le nécessaire cfees eux, ils peuvent recevoir très eorreoteaent qui leur p laît sans densndar l ’ aide de personne. Le# frères
savent que l ’union f a it la force et que le s divisions, le s Jalousies
conduisent à le ruine* Aussi s ’ entendent-ils M sn. Personne se crie
ou n’ insulte délai qui est maladroit. I ls s ’ instruisent mutuellement
par l ’ exemple et par le s conseils que donne, a propos, le plu# âgé
ou le plus expérimenté.

�. ...... , . » - v .......est un© U ® assez p e t it e e t e l l e produit peu
de coprah» sais mm habitants aiueat les terres que leur ont laissées
leurs ancêtres. Les jeunes gens» réunis tous ensenble, ont décidé une
fo is pour toutes,dans une belle réunion à laquelle assistaient plus
de cent habitants d'une île raisin é et une vingtaine de Pausotue d 'î Iss plus éloignées, que 2a terra des ancêtres est sacrée et q u 'il «ne
faut pes la vendre ni la la isse r devenir la proie des marchands. Après
avoir pris cette décision, i l s ont chanté 1* vieux chant de leur île
et» un des jeunes qui» aujourd'hui, est le Chef de l 'î l e , a prié pour
que soit respecté longtemps le pacte q u 'ils venaient d 'établir devant
toute la population et ceux qui n'étaient pas de leu r lie .
hais alors, diront quelques-uns des lecteurs du Tea MéSbl, s i, dans
cette île » i l s ne voient janeSs persouns, I ls sont couse des sauvages I
Son, car s i voua saviez le non de cette île et que vous regardiez at­
tentivement le s tableaux eà 1» fea Maohi inscrit le s non# de tons les
edtres psusotu qui transportent du coprah à Papeete» vous vorries que
les gens de cette île viennent régulièrement à T ah iti. C'est ainsi qut
presque tous ont visité l 'î l e de Tahiti parce que le passage sur un de
leurs eôtres ne cotte que 25 francs pour venir à Tahiti et, qu'ensuit®,
les geunea gens voyageât chacun à leur tour couse matelot#.
A ...........,on est propre et coasse i l s «saquaient d'eau»
les habitants ont f a i t use b e lle citerne à côté du temple.
Plusieurs des vieux pourraient montrer eux gens de Tahiti étonnés
tous les arbres fruitière qu i donnent des fru its Merveilleux, q u 'ils
oat planté grâce à la terre transportée par leurs propres côtres à voile,
Sanguiers g re ffé s, orange», fig u ie rs, citronniers» naiore, vigne, ba­
naniers, avocatiers, ont poussé sur les coraux grâce aux soins in t e lli­
gents et persévérants des vieux de cette île qui aiment la terre de
leuA ancêtre» e t qui ont voulu la isse r avant de mourir un ben exenple
à le u » noabreax descendants.
*:
A ..............................., « a beaucoup d'enfant# perce q u 'il n'y a pour
ainsi dire/de sa ladies vénériennes,
Les bosses de ..................... quand ils viennent à Papeete sa­
vent q u 'il vaut mieux patienter une semaine et retrouver leurs fessaes
avec p la is ir plutôt que de s'en ivrer à Papeete et rapporter à..............
. . . . . . . . une maladie qu 'ils donneront à leurs feras» et qui nal soignées
W fuériroat nas.
A . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . tout n 'e st pas parfait, beaucoup de choses
pourraient» p e u t-ê t», être critiquées mais te lle qu'on peut voir
cette île, e lle stérile d'être citée en exemple.

�UHE INDUSTRIE D'AUTHBgQIS
I jl fpJyv&lt;

lZ&amp;J .

Tes Tahitiens, cornac l®s autres Maoris, m paraissent pas avoir connu
originairement l 'a r t de cu ir* la terre pour an fa ir e des constructions
en des objet® ménagers. Ce à 'e r t qu'en 1858 oa 1855 qu'apparut à Tahi­
t i une première manifestation de cet art in d u stria lisé.
Ce fut l ' oeuvre du cor?ais3i d r e impérial PAGE; c e lu i- c i ett l 'i d é e de
faire construire uns briqueterie dans 1© quartier de Tipasrai, près des
lieux où éta ien t Installés le eemp de l'Uranie - c é lè b re s lors par la
ré'eanfce gu erre d ite "de T a h iti* - e t le blokk-hsu® M a rie lla .
Cett© b riq u eterie, entourée d'une enceinte, comprenait un vaste séchoir,
Ub puits, des mettons pour le s ouvriers, la te rre é t a it extra ite du
flanc ôéizso de la montagne» Le premier essai de production fut concluant*
on obtint, d it le «Messager de Tah iti* du 5 j u i l l e t 1855, *85.000 b ri­
qua® de qu alité supérieure, briques capables de r é s is te r au fe u , brique#
excellentes pour la construction à l 'a i r ou souterraine et qui peuvent
soutenir la. eoaoareisoa'avec le s swilieuïS produit® de l'EuropsB,
I l est à remarquer que la terre employée fû t, sarable-t-il, l'o b j e t d'u ­
ne sélection élémentaire. Le "Messager* exprim ait l'e s p o ir , une semaine

plus tard,que, l'expérieneo aidant, oa f l a i r a i t per obtenir une matière
susceptible d 'ê tre employée à des ouvrages de -poterie fin e, donnant a in ­
si la départ 1 une industrie nouvelle « 'u t ilis a t io n locale.
!•'études dix fonctionnement de la briqueterie au point de vue fin an cier
étude prélim inaire et qui stable dénuée dan® ses conclusions d'un o p ti­
misme exagéré, éta b lissa it pue c ô lle - c i eômm entrepris© •privée, tsà y a i l l v o i t h un coût de production brute d© 47 francs i© m ille de b r i­
ques, point de départ d'un p rix de vente de 10-0 francs, compte-tenu dm
i&gt; in térêt du ca p ita l engagé e t du rapide amortissement du capital e t du
matériel.
I I est d i f f i c i l e d© déterminer ce que représentait l e pouvoir d'achat
de cent francs à cette époque, environ dix fo is plus qu'&amp;ujourd'faui, s i
l'o n e® rapport© aux ..tarés»# de p rix pratiqués a lors à Tahiti. 5'après
les estimations énoncées plus haut, i l en aurait coûté à peu près cinq
frases du mètre Z poux* ©es jaaiériaux, plus un franc 85, pour la. pose,
prix indiqué don® une annqace que l e Messager publia à plusieurs r e p r i­
ses. t'e n tre p ris e du Gouvernement fournissait ses produits, tout au
moins au début, à 50 francs l e a i l l e seulement.
Le. briqueterie connut son heure de vogue; la presse y f i t allusion dans
plusieurs a rtic le # , allant jusqu'à la q u a lifie r du no® d "usine féconde*,
qui a l l a i t "bientôt donner à la v i l l e un caractère inattendu de p u b lici­
té et de grandeur*. Pals l e temps passa; le succès ne parut pus répondre
à l ’ enthousiasme du début.

�La ra is o n en e s t reste® obscur® t La m atière première ne d o n n a -t-s lle
pas s a tis fa c tio n '? Lee gisem ents in téressan ts X u r tn t-iis replaçaient l~
puisés? Ce node de co n stru ctio n f u t - i l ju ge IneaauEOûe? fo u t e s t p o s s i­
b le . T o u te fo is , remarquons que pour c e tte d e rn iè re h yioth èse, 1 » expé­
rie n c e f a i t e pour le s bâtiment© publics parait l i e n démontrer son peu
de fondement. Une des causes de la d é s a ffe c t io n de ce« m atériaux pour­
r a i t b ie n se trouver dans l e bon marché probable du f r e t , en ce teapslà ; La p o rt de Pepeete ô t a i t fréquente. p er l e s T rois-S âts am éricains
et a n g la is qu i Tenaient s ’ y charger d’ oranges qu’ on a l l a i t vendre f o r t
ch er, 40 p ia s tre s l e a i l l e , à San Francisco ou à Melbourne, de 'ton­
neaux de nacre, de ju s de c it r o n , d’ în ïile de coco et de 'b a lein e. A
l ’ a l l e r , ces n a v ire », p orteu rs de produits .ienufau ta x is pou volumineux,
d e v a ie n t prendre à «?;- 3es bon marché une c a rg a is o n pins mmeombrante.
F a u t-il. conclure que c e t t e industrie s o it morte définitîvcsen t? Inc
p ro sp ectio n , appuyée .par des moyens modernes, de© argiles ta h itie n n e s
ne. d é c è l e r a i t - e l l e pas 1 *e x is te n c e de gisement» e x p lo ita b le s ? I l en
e x i s t e r a i t d’ esses riches vers l a presqu’ î l e e t probablcBent i c i et
là daBf l e s montagnes»
Une p a r e i l l e rep ris e d ’ in t é r ê t , cumulée mr&amp;c l ’ e a p le i plus fré q u e n t
de c e t e x c e lle n t s o r b ie r que p ro é lit In chaux do c o r a il» p o u r r a it
sv o i r de bonnes conséquences s Les mate riaux ae con stru ction e t de
couverture sont fo r t ch ers; le s planches de sap in , en q u a lité moyenne,
revien n en t f i n i s s a n t à tr e n te francs l e m ètre 2 ; en plue, ces maté­
ria u x sont de provenance étra n g ère e t, per conséquent, subissent le s
rigu eu rs d ’ un change é le v é ] en ou tre, ces p*j9 étraagara qu i l e s fo u r ­
n issen t sont de médiocres f.c.h©tours des p ro d u ite ta h itie n s , coprah e t
f r u i t s , qu’ i l s b oycotten t ou chargeât de a r o it s .

I l s e r a it c e rta ire a e n i avantageas:
soient tentés
su moment où l ’ on se rend compte de l ’ eirrahineomaat dus term ite* qui*
en peÿ. d’ années, parviennent à détruire des maisons construites en
bois de bonne qualité. Ou a essayé plusieurs produits chimiques pour
y tremper le s pleaebe» et 1er préserver d e s s e r t ît e s , sais on resta
in q u ie t* Lee termites se m ultiplient s i l ’ on s a it que leur g én ie mal­
fa is a n t le u r permettra d’ attaquer tôt ou tard l e s bois tu-e noue croyons
p ro té g e r*
R este l e s constructions on pierre eo-aae 1 Euxatu A aux Tuamotu ou en
ciment comme certaines maisons à Fspeete. Or. pourrait y a jo u te r le s
construction© en briquee le s q u e lle s p ou rraien t ê tr e fabriqu ées p é r i de®
p e t it s groupes d’ indigènes.

�</text>
                </elementText>
              </elementTextContainer>
            </element>
          </elementContainer>
        </elementSet>
      </elementSetContainer>
    </file>
    <file fileId="1089" order="4">
      <src>http://bibnum.upf.pf/files/original/e2d4505a4416b41c777425622957a5be.pdf</src>
      <authentication>9f28a9cd118394633437157558f1c10a</authentication>
      <elementSetContainer>
        <elementSet elementSetId="4">
          <name>PDF Text</name>
          <description/>
          <elementContainer>
            <element elementId="55">
              <name>Text</name>
              <description/>
              <elementTextContainer>
                <elementText elementTextId="29428">
                  <text>�a
VIA

MA 0 H I

mm im

/

la

SOMMAIRl
Cornent Xi8—tu 1® JEà MACEI

Avis * Eessaseaeni de la clause 1919
Nouvelles mondiales
Cours de Navigation à Papeete
Polie© maritime
l*a posta aérienne dans la Pacifique
Visa et alcool» de coco, bière indigène
les Sociétés de crédit agricole mutuel
Texte» o ffic ie ls
Papeete* Fête au profit du Monument P0M11E V
%&amp; Nouvel Evêque de Tahiti
Tua^tu i Tournée du Chef de Circonscription Ûsm 1®» île s du Sud
•
La côtre Manina-Teata
La. navigation eh#» le# maori® d 'a u trefois
H istoire de Sapa
Legend® d# VEX I (Voir Bulletin dos Etudes Océaniennes ' n® 18,
année Ü g7 , page 198 et ©«eanla page Si)

�La Navigation chez les maoris d’ autrefois

I
"

L’ amiral Rodaen qui stationna longtemps eux Hawaï cous rapporte le s
connaissances nautiques des Hawaïens d’ autrefois. Ceux-ci hardis navi­
gateur», fa isa ien t périodiquement 1© voyage de Tahiti*

Astronomie - Les Hawaïens (qu i sont aussi des maoris conte le s ta h itie a s ) «savaient
que le s o le il varia chaque jour ©a déclinaison* I l s avaient donné des
noms aux constellations les plus b rilla n te s , aux é t o ile s , aux planètes
vagabondes.
Etant donnée la position gftaxfpœÿgjK. géographique des î l e s Hawaifc, ©n
plus des éto iles de 1 ’ héaisphère Nord, la plupart des é to ile s d« l 'hé­
misphère Sud éta ien t également v is ib le s et fam ilières mite indigène®.
Ceux-ci avaient taie conception fo r t juste du mouvoaent r e la t if des
astres. Une mention spéciale éta it f a i t s pour wEo.kup&amp;an ( l ’ étoile po­
la ir e fixé© dans le c i e l ) . Ce dernier f a i t est particuliercaent u tile
à noter car c’ est l ’ origin e de le *Ç*loba»èt sacrée" dont nous parlerons
plus lo in ,
©
© O
Météorologie - Vivant sous l« a tropiques, et leurs voyagé® s'effectu a n t dans la,
région dos vents a liz é s , les .indigènes savaient eue la direction des
vents v a ria it entre l e Mord-Est e t l e Sud-Est, dépendait de la selson, et que certaines époques de l ’ année étaient favorables à un long
voyage- sur mer.
I l s avaient remarqué aussi 1*" ccrrélstio n existant entre les vents
e t If, direction de la houle st, d’ après l e changement de provenance des
lames i l s pouvaient déceler l ’ approche d ’ un® terre*
•
O
O «
Navigation - Comas l ’ indigène Tapais. esueai pur Cook eu Nouvelle-Zélande qui sa­
v a it toujours montrer la direction de T a h iti, certains Hawaieins sem­
blaient avoir vtn sens inné de l ’ orientation.
I ls naviguaient par rapport au s o le il ou eux é to ile s , sachent par
exemple que t e l l e î l e se trouvait dans la direction de t e l l e é to ile à
son lever.
Pour certains cas i l s avaient dressé des lis te s d’ é to ile s se levant
dam* 1® feæe azimut. Quand i l y avait des nuage*, i l s se basaient sur
la direction des vents pour garder une allu re bien déterminés.
Certaines de leurs légendes sont de véritables instructions nauti­
ques î
"S i voua partez pour T a h iti, vous découvrirez d© nouvelles
au-dessus de l ’ Ooéaa* Quand vous arriverez l Piko~Q-Wake&amp;r
vous perdez de vue Hoku-?&amp;&amp; ( l ’ é to ile p o laire) Verve (B ta
vous montrera la direction du sud et la constellation Hunu
tiendra comme guide au-dessus de vous.

constellations
( i ’ équateur)
de l ’ Hydre)
(A lta lre ) se

�*

îy
I*

II# avaient des cartes géographiques composées de bâtonnets de bois léger
attachés oc croix# sur lesquels s© trouvaient ûm coquillage# fix e s e t *obilec.
;-é'!V^ ïV'
v
; V; &gt;
I ls avaient ■également des certes a-strou©xiqu©s cadrans de bois tendres
de f ic e lle s dont les noeuds figu raien t les é to ile s ,
O
•
.*
o
&gt;i-'fd''v- :&gt;d; ■.Le voyage dea Iles Havei .à l e l i i t i »
I l y a environ 2200 a ille s marins de Hawaï à Tah iti» L’ Equateuî
v@ à rsi-chsain*

trou-

Hous avons vu précédemment le s indications re la tiv e s eu voyage d 'a lle r
f a c ilit é par le s nombreux archipels antiurant T a h iti dans lasquolâ i l
éta it f a c ile de prendre des renseigne,«sais roui* terminer le voyage.
Suis au retour i &gt;a tte r r ir s

i à 't e ■ïïii é ta it c i f

■oquû c|©à a liz é s de
tours a lla ie n t trilîord «sures re dirigeant vers le hord-Ect $u
çuateur ot aetiai&amp;at ensuit© 1# e&amp;p sur. l'é to ile - Polaire.
Mais cosaent trouver lîev.ei m

■m•

je t* * ?

Sachent être trop dans l'E s t , i l s naviguaient .route au nord jusqu’ à
.ce que l ’ I t a lie Polaire leu r seablàt à la ae&amp;e hauteur qu’ e lle se trouve
Hàaai ( i l s se plaçaient sur le p arallèle à'iUjrr.i car en sait que dans
l'Hémisphère hord. de la hauteur de l ’ é to ile Polaire est environ égale
à 1© la titu d e .)
•

A ce muent i l s fa isa ien t route a . l ’ Ouest e t , naviguant de façon que
l'E to ile Foie ir e «*©3te constamment à 1&amp; aère hauteur, fin issa ien t par
a tte rrir aux Hawai dont le s pies montagneux s’ aperçoivent de lo in ,
é ■*
la. calebasse sacrée
A l ’ o rig in e , la hauteur de 1’ E toile Polaire é t a i t •appréciée à l ’ o e il,
puis apparut un instrument qui.donnait cette hauteur pour le 'p ara llèle
d’ Ht.wui,
’/ oici la description qu’ en donna I ’ Amiral iotiaau ;
“C’ eet un© sorte de gourde de tro is pieds de long, dont 1© base ©ot spi
rique e t dont 1© corps cylindrique se refera© m forme de cône vers X©
haut.«.Près de l ’ ouverture supérieure, quatre taxas; trous ont été percés
à l ’ extrémité des deux diamètres rectangulaires d’ un cercle dont l e plan
serait perpendiculaire à l ’ axe de la calebasse.
On peut concevoir l ’ usage de c e t appareil é » l a façon suivante t

�Os le rem plit d'eau. Le p im d'eau lim ité par le s autre trous donne
un niveau horizontal.
On vis e 1* é t o ile Polaire pas4 un des trous et la partie supérieure dont
on rogne l e dessus de façon que la Polaire tangent® l e bord de c e tte cu­
vette. Cette opération étant fa it e à Muitei, m m retrouve à l&amp; mêm la ­
titude quand qu v o it la Polaire tnagentar le- liant de la calebasse*
ueci n 'e s t plus une hypothèse.
Eu saoln# l '/ a i r s l ïlodasn semble le prouve
ïd i l é c r it î rIîstî^ p il© ment# un cu riosité é i t i t é v e illé e do v o ir cotte f'Meuse ''C&gt; lebasse Snerée"
et de ao rendre coapte ai e l l e pouvait véritablement servir à 1 'usage pré­
cité* Obtenant la permission je remplis, d'eau cstte calebasse JuBqii’ tc cercle de trous et# m ènm ai 1 ’ -nfrie âe l'u n d'entre cor avec lu tord supwrieur opposé, Je le trouvai égal à 1£ degrés (lu calebasse étant *8Intenue
ve rtis éîa grlee u ni venu d'eard) •
Ainsi quand la Polaire é ta it tangsnto au bord, &amp;a iiautejbr ''t a it environ
I l degrés, pe cid est la l a titude approximative de «He-wal* ceci pevécit f s i t à l'équ ipage de naviguer vers l'Ouest avec 1*«;.3surface d 'a r r iv e r à
destination.
■;p'plp,’'./5'!'ppl g;
t?
;V&lt; ' .P‘ ■' :i: ' g
o
o
Le compas à vent»
Un indigène de S*dates a » f i t la description d'une sorte de campas à
vent dont le s Ta hitiens d 'a u trefo is se servaient pour leurs traversées
dans les Ile a de lu Société e t dur ïu- nitu.
■
‘"ap p areil se compose d© deux noix, de coco vides (Aano) fixées sur une
planche orientée fu i vaut l'a x e de la pirogue* Chaque coco est percé de
deux trous à sa g&amp;rtie supérieure*
b® coco antérieur est encastré dans une planche v e rtic a le perpendicu­
la ire à l'a x e de la pirogue, le s deux trous étcat situés de part et d'au­
tre te la planche.
coco postérieur est encastré dans une planche v e rtic a le placée su i­
vant l'a x e de la pirogue le s deux trous étant de chaque côté de la plan­
che.
L 'u tilis a tio n de cet appareil se ra it le suivent :
au nouent du départ on connaît^ 1s direction du vent régnant* Si on met
le cep de 1&amp; pirogue dans lu d irection connue de l ' î l e , où on veut se ren­
dre, le vent fe r a s i f f l e r un des quatre trous percée dans les cocos.
Eh choisissant l ’ époque ce l e traversée on a des chances que :1a vent ne
change pus pendant le voyage* I l s u ff it donc de maintenir son cap de fa ­
çon que 1® vaut fasse toujours s i f f l e r le mfme trou.
Si le vent change, le problème se complique, On peut concevoir d i f f é ­
rants procédé# (par exemple une flèch e que l'o n cale par rapport à l'a x e

�4e 1* jÀwejpa# quand l e wmt v a rie et oh conserve l e cap de.départ e a .fa i ­
sant s i f f l e r «a sutre trou} pour 'pouvoir garder sa route,
Ü 1s tout cc■ci est du do ?lÿt**ne de tih^Q.trti©
e t Je a* ai pus obtenu de
précis ion® sv.f f‘Isentôs pour donner ces G3£pl;iC- Loua valables ce ce ca&amp;pte
feolie.a. Fn l e àiécrivant, j*- i si^nlensf-^.t rouX Le fa ir e connaître* sema
alaè affirm er q[ « ' I l a it été rr *&amp;Xie^'*}t!» 0tiolô^é •
Ï1 est très d i f f i c i l e de y*0ttrouvai* :»
CpIOA QXZÊ 0 I$02»ii/ ?&gt;
Polynésiens d*au trefois e t j 6 -terminera;i P: r &lt; îtte ohrsse 'tm*écrire.
1585 iSons^wsr d&gt;« Boris,
RTout s * 'It è r e * tout s'efifsc 6 ctanc c&amp;s
'J •*•« yut,^ai.Wè»| J.*- -&lt;■&lt;
les souvenirs at le s contuse ’3/ ;.’ r ; ’,i. e "bonti* * Ls, ss t? ont, Xi€S Tndiaî
des île s seront bientôt se’abt"1Â.blés aux i
BOIS væX €.4©fS{V*2X*fc?•0£ffî£#lëi l'é :&amp;0sU re s te lis:ipie c ■
irn cri oti
0tîT !£E£B
.ses pt-r ;]j
C? 1

Zhsëigne 4

V-rdssoso "
)W
B u t v fC H t * ^
O

f5fevkA '

�Siège

Appellation

Ressort

L&amp;te d*«pprob®tioa des sta—
tu is

Borée
M

Gepital social
fora^é p&amp;T
Droits! Cotisa.* gâtions
tarée !

mm.

Tefsna
La Tahitienne

Fae a
Pspeate

Vahiné
fe ir iir i
Pfipeaôo .
?ueu
Tôtstso

ï&amp;M

Tetaiute
Âtohei
Pureha
Taiar&amp;pu

l&amp;taiea
Teabupoo
Ëanaena
Tantire
V&amp;ir&amp;o
Faea '
Hitiaa
Ti&amp;rei
p.’vpare

Tairaharshe
Roniu
fe h iti
I -ireæi
P o tii
Orofsro
Pu 'ilti
Tapau-Hripiri
îeva

Pima uia

Manutani

30QBEÂ
ü&amp;reaita

•
Tohivea

Faaa
fa|dtl ut
rea •
d'shisa
Ff-r©~AïTâO
P penoo
Pueu
iîjÇaltüitiT rwtao
Ip a le a
Teahupoo
Mahaeoa
ïaUtira
Vfiir&amp;o
Faae
1fiitisa
Tiare!
Pi; -x.raMatsdea
Puiaasuia

La Syapathlque

ëÜKMSES
Oa-Poa
i tuons
Ruru tüîMoer&amp;i
H&amp;%£to îM i&amp;o

Hakahau-Bohoi
La Semeuse
As.ag.de Kurutu
R Tutasi-ilîtau

28
d®
1S
à®
m
6 là rs 13St
15
à®
8
15
i$ r;";: 10
,.v

1
S

d®
" 10
g
18 . d®
&lt;Ç
f J,?..': ; U
s®
g; ogK 26
d° . p
ft
â*
26
d&amp; |
■29
10
29
d®
d®
‘
51
8
7 fcVr.il 1984
a)

5

1S

10-

■m
100

Lô BWpfee® c
Ores très &lt;s

bÏB ne
çO •

100
20
20

s
50
7
17

mel 19î'5
J u il.lBM
féV .iS M i!&gt;:; v
a v r il 1055

&gt;•.:i ; connu là r s
prob&amp;tion d
tata qui à
ment
êa&amp;T&amp;x
* ■-..

'®
O

9 :
m.

m$im m $t*T®
' II •j/lî'i:-' .■
•/•'
g ■- ■
/
^
'- *Ü‘
g
f»
g .

w
tf

M
ïï

P
100

80

sa

-î s

50

eo

a ep t.iSM

ïïQ
' '
üs-rou
ilX^Tâ.*~0§j!
Rurutu
diiao

d®

8 sot■1.1954

il ireaitu

teimk
ütùroa

15 f « v. 1384
17 -d®-

.

•
*

■ SO
.'..ft
2g

g•
■ ' 1Q '
85

■
'.
'.h .;

-,

i" : ■■'&gt;.
•

�4
/

r
^

Siège

Appellation

Heasort

Duré'

Apahsre

SGCÎlfS coo
âpïtaki
10

Ksut! ni

Arutua

10

Ah®

fie r® ïen a rik l

àh&amp;

tawnn

M-ibsmfpt fuadrs

Asazm

Tenukeu Taeroto

BÏMxÛ.

1

Âp&amp;fcaJd
i

Arutua

S

Ans a
Fsngâta.u

T&amp;iaxiuanua

Fak&amp;reva . &gt;

Rotoaim
JSuku Popiifano

•

Bi te d*ap~
probation

Capital

fibre à.
Observation

:1À,W
$L- f XïS..16\JàÆ
6—8—Ï4

Cot*

• ©&lt;2

.

b

42

10

50-7-54

b

15

10

:-v' .# ttt.lv

B

#

îf

1y

Il

■:;-vlit:

10
15

g?-0-54

»

47

Fakarava

10

S0-7-M

If

4M

Hs.o

10

tf

U

1(fc

Hikueru

10

B

f$

Maritipa

X&amp;ukura

10

fcl-iO-s'5

K

Mnim

II

Sam&amp;nuhoâi t er s

Msiia©

10

8-11-34

fl

Manihi

11

Tes&amp;nuop&amp;e

Jteaihi

10

50-7-24

Steo

ÿ

Hikueru

if

Caukur® 14

iaiBaauariki

•r

Üarokau

Teone Tauri&amp;pnpa Maroksu

10

1?

Puka Puka

S* A. P, P» '

10

8

14-12-57

PukaFuka

Mataura

S.C.A.d® Tubu&amp;l

îabuai

20

Sssrai

c.C.À. d® Burutu Eurutu

20

Sales»©

f&amp;tüwm

f

vv.- •
V - . V

8-1-58 1_

■

7
1

rs

if

47

n

50

f|&gt;; • ' ' ; '

’ 2$ .

1 goeiette et
parts
da

84
109

Hakssao
I

|§#
au moment de l*sp.
pbebatioa cm
statuts

�J.
Ÿ'

Siège

Appellation

EUriLtea

H^ageroii ■

Soerai

Cooperative de
Surutu

d *ü
prob&amp;tioii

Ber sort

Gaabier

OOFfitlTÏVE DE CQM3ÛMÏAÏÏ0R
£5-5-58

•

V- hitahi

14

ft 4.'V.■

îitafei

• Bsirate
/k;:; ^ V .biti ;

99
g

7~£~5S .
ifc M ip l

MohitU

"•...Il

e

■K

ïskapoto

!V

Teariki M tapo

Tskapoto

4

10-5-57

f ' tako bo

\$

f- takoto

ïi. takoto

O

S—7-57

Akutino

fieao

S

les©
F&amp;ksMn*

H
T9

Miuhi

:s

ÏRk&amp;hiftg,

Nbre
de
ae*—
très

Capital

Cotisât»

7.
50

» •*

SS
0

^

2?* 2d0ats

- 1 M -S T

7

£ ÎI
-

Observation

Store 4« «eas&amp;ree
ma &amp;os«at de
1f approbation
des statut©

�C jù ^ jU
Siège

!àêkem
Manlhi
Ahe
Tâksro®
Takapeto
Katikur»
îikahsu
Takuae
Arafcoru
Tipata
Aruttia
Apataii
Affl&amp;im
Jte&amp;a
Pük&amp;hinA
Isksrava
feàgetau
Ha©
Hikueru
M&amp;roJcau
laptike
Sihiru
Puka-Puka
ïtaroia
Tasnga
m am
Marra
Rmtm

nui
mm
Faanul
mm
Valtape

Appellation

Puna.ruteu
î u tara
ï e m r i l Ahe
féru
ïeavar©*
Tefsh*
ïopatere
Taheiaro*
â« 1■#Cï#Â* .
îik&amp;îraua.
ïepufceaaarais
le&amp;onui
Meraaia
Tiputariinui
&amp;* X» CteA*
d*4ruiua.
S* XeÜ*il*.
d'Api-taki
ïeirup©
âfi&amp;e tau aro
Tliufi
Rotonve
-■l iârupua
TeXuau&amp;va a
Vatea
Vr-hara
ïaone i fanripaps
Tepu. lasiarina
fuiuraamiua
tfeidne
Garimoa
Fenue Pare*.
A. 1,0* A, d©
- Reftpu

F ltîi
•
- Faaxrui
- Mau
Vaitap©

'

Ressort

Durée

Ifc.t# û* ap­
probation

Makeso
iarutoa lord
H araitsl
Mânihi
âhe

S

28-5-56

4
4

20-8-36
20-0-56

Tfikaroa
Takapoto

4
4

;:P

; «
t»

4
10

«7-8-36
«

’ Z

50-5-56

Avatoru

10

K5-4-5S

:S "

Apatr.-ri.
Asianu
Au&amp;a
F&amp;kahine
Fak&amp;r..-ve
Fsngf tau
Sa©

5
Æs
5
•5
s.
■S

ft . \vk:,vjî
Tl

fcffek*
Mihiru
Pu'fca-Piifcïï
Enrôla
î’&amp;anga

5
5
5
5
S

fl
ft .
’■
» ' ■* *’
■n

Maavm

18

Émpm
Fit-Il

1c
18

■ &amp;. •

Fàsrml

15
16
15

i?

Valtape

M :
•
•

h

Wf
/

24
50
66
61
158
m
75
8©
m
104

1£_9_«4
W
îî

S M ,’F'
5

knm
.

?
155

b

Hlkueru
Marokau

08
55
?
?

15-8-54

.

82

jf ■'

#

5

Üoabr e âe
aeafcare

Cotisation

»
.£1-9*34

10
$

Capital

£

K*uku.ra
ÎSjfcafaau
Matai va
îakuae

ïip u ta
Arutua

a ^ u ‘o - l

85
78
'

45
25
56
26
25

�, *

f

1W »

AÜBOC&amp;i SE COCO

BIKEE îMBlfllMl

fo u r s a tis fa ire l e d é s ir .de *tnivrar#das indigènes fa b riq u a n t
de 1* a lco o l ée coco ou- de le bière i w toutes aortes de fr u its î
las «argues , dm fa rs (pandonus),'des bananes» lia r is * ©te.« . . . . . .
Sans v a » lia iso lé e t 1# Cis#f .écrivait ma Gouverneur $u« s®#
fAminlBttéu ne s*arrêtaient cto ■©briquer de l e M ère «me s i leurs
.provisions d© suare et de miel étalant éjasim m »
I l a jou ta it î *Lq tonneau de M o » m i sur le pl&amp;m e t chacun
isolt autant tÿa*iX lui p la ît , le s terne» e t le s enfante suivent la®
bornas» e t en font autant ï Quand i l » sont 'ivre®, il® se battant,
»* i# «ojr-asat fu ira , je n© puis pé* arrêter toute 3a population!*
M. Leurs, on © signalé au Gouverneur que des issdigln®© teo~
valent cl® 1*a lco o l &lt;1© coco parce ou*ils savant, disant-31», .«ju*os
août v it e av@c cet a lco o l! ou «ju^on devient fou râpMeswpntl
C3i©l«pj@s—UEfâ d’ entre sœc ont sffestlven eift tué so it leur pa­
rent* soit leur êmlg&amp;v 6 mte de bataille oît i l » m rossesfclcisat
guère à des bennes. Beaucoup nc-ni sorts a le o o lls é s , Vautres ©ont
cc .
;-ohe~iYi (squelettes vivr-ntc)*
9’ a ille u rs * en ïs h iii® », on d it î I m o q , pour dlr»qu’ un Iméasa
eet it M * c ’ aét-è-dire «apolsonné* Pourquoi dose voulea-vtme w e s
®iupoisonner, devenir fou, sou rir « « laissant des snfrnts m aladif»
e t à a o itiu id io t derrière vous!
Q’ e s i pour parer à do p a r e ille s lnec'ns&amp;penca» &lt;jua lé Qsuver- •
t &amp; préparé de® arrête® pats* punir le fa b rica tion do la M ère
Indigène e t l ’ astt-de-vic de coee*
fo i© ! m » é-fisx textes s
S4cr©t du 10 fé v r ie r 130® interdisant dans Itx ©oloaie 1% fa b r i­
cation de toutes boissons fememtées (l.Ô * des I.P .O , du i l fé v r ie r
W M , page 34) s
Art. 1er - 1#» fabrication de toutes le s boissons feraesteee*
sauf 1® réserv® æaniionaé# k l ’ a rtie la 5 si-a p rès*ssi in te rd it» dans
là colonie.
. if';/ ■i
,;'v.

�1
- i

Tout ccntretetent s # » puai
100 franc® s t d*ea ®gprimv&amp;mwtfo

amené#
pourra «ttèindhre
qui pourra êtes ds quias# jours»

Chacune dis cee peine# pourra ter# p ro n o m »» s é p a r e n t.
E« ses de r lç id it e , 1* peine de V&amp;$q&gt;vtmtwmsm% ssr# touj o-o»
applique»*
•
Art» 8 ~ Sera puais âae gsêsws peine#, toute personne qui aura
sds en ten te le# dites boicsone.
Art» $ — te confiscation des boissons tr o w le # sa possession
de® çtetreteaaate sera er. o a tr« prononcée»
Art». 4 - i* a r t ic le 468 du Cod# Pénal pourra être applique*
Asto-S - Pourront tou tefois être autorisée# 1« fabrication ë%
ï», tente de la MAre obtenu* par %&amp;. ferœeiïtetien des grêla# flo u lente»
Toute personne’ qui .voudra. établir uns brasserie sera terne d#
fa ire coxxaitre Xteepeoe de M l®# «fu’ e llo d ésire fabriquer e t dont
la composition devra foujours avoir coss.® base I*orge ger»é e t 1«
houblon»
Art» 6 - Le Ministre i®@ Colonise e s t dtergé de Itexéeution &lt;ia
prisant décret»

#

F a it à Paris, l e 28 octobre 1508
a . TA hum m

far 1® Président 4« là Sd-publiqua,
1® M inistre dos C o l o » i «

m iiT B B .u chqix

MSGB8T du 3 déeesbre l i t ®
dsa Steblisaessent# français de
lAiiom» la détention, la. vente
V m u de oooo (provenant du lu
K*F.O» 1937, page 105),

portant In terd ic tio n sus* le t e r r it o ir e
l ’ Oefaui# de la fabrication» a e i s w
et la. son#©m«tlon du Ja» 4® cote e t âm
d is tilla tio n du jue de coq® ). {4*0* des

Texte en Tahitien su f l â Mââïïl 1057, psg# 17,

�v u m m de m m î m t
"f

m ^ W V LIS-TU LE T£â 910HIT

I l y a plus! sur® w&amp;ïâ.hrm de l i r e 1s V U iÂORI «

'

Le preaiêr», c ’ e s t de l ’ ouvrir, de regarder l e » t itr e ® , ce jeter un
p e t it coup e t o e il sur le. ligand® e t puis de le la isser sur une table; l e
vent 1*«aparté dans la cour, i l é e i s o u illé et perd» ou bien l e Jj^bé l ’ a ttrappe et le d éch ire.. . . .
3’ cutras personnes la lisa n t séri«uaesani du oemteneenest à la f i n
puie l e mettent dans le u r co ffre avec l e * numéros précédents ? voilà qui
est bien*
I l y a aieuau I I y a ceux qui lis e n t e t relisant 1 « V U MâOHI jusqu’ à
oe qu’ i l * sachent parfaitement c® qui y e s t écrit a fin de ne pas l ’ oublier
e t de pouvoir le racontar à leur» amie e t à leurs voisin s»
Béas les autres colonies, le * indigènes écrivent dans le s journaux,
i l » écrivent de® h is to ire s , quelques-uns ont même é c r it des liv re s .
Pourquoi le s Tahitiens n’ é c r ir e ie n t - ils pas ce qu’ il® savent de l ’ his­
to ire de leur pttysf
• ' ■/•

' '\ ;

7

•: ■
.

«
O

,

7 ::,

«

I l y * ceva qui ne savent tie n du pensé, de leur® î l e s , de leurs encfttres et qui n’ ont r &gt;ea à dire* I l e lis e n t , i l s écoutent, il® apprennent. * *
on ne peut rien leur demander.
Mais i l y « ceux qui ont de vieu x é c r its , qui connaissent beaucoup de
vieux récits, de b e lle s légendes comme c e lle de ÏLKIMAÏÏÎf|âTiTÎSI.. . . . . . . . . .
il® ofcrfc tort dyé/gsrder. pour eux, car s t is g seront bientôt jserdusyé à jamais,
la®
ils
H’ «yes pas honte de vos ancêtres. Il® ont fa it de ficàHïee chose®, i l s
s in i e i i t beaucoup de chose®. ÜOUGAlHVIîUI e t GOOK ©t beaucoup d’ autre® grands
navigateurs ont é c r it .dan* leur r e la tio n d® veyag» combien vo® ancêtre® le s
év ite n t surpris par leu r tenue, leurs eeseuKtsssBoes de la mer, leur hospita­
l i t é , leurs chants, leurs denses. L’ organisation de 1* Société m arie, le s
r&amp;bui, les belles e t grandes pirogues de haute mer, le® eoetaces de tape,
l e » fête# da «ara© J tout, dans lat v ie de» Tahitiens» a v a it été étudié c i l e
respect de® usages fevait force de l o i .
Le légende de f i l qui va paraître dan® le f i é MâOHI vous dire combien
le v is de® Tahitiens é t a it policée*

*

�- t -

I ls n»étaient pm des sauvage» m is des insulaires Ig m m n t t m t
de X» î l e c iv ilis é ® à la m e lle i l s sent 4*$dU «urs verras ires vite*
*

.

«oaiMdseôs i»h icto ±r* des Heureux, qui, su* « « « s i , fteleaient
■î#: Id iïT t sa»»® vos ancêtres, f m » avea eyp ri» à l 'é c o l e P R is to ire des
Qeitloig, le s ancêtre# des français, qu i, eux aussi, s v s iê lii des «sera®
peut es®#® v o ir en transe quoique vieux 4# Ê.GGO «as. Pourquoi
c?:e-eries-vous dan» roc co 'fre s les h istoires que vous soumis®»».
Béas le VI* MAORI du mois de fé v r ie r vous avez pu l i r e T© p&amp;wra m HUAPI,
$*»# c e lu i-c i, vous lir a s un r é c it envoyé par le. cfeef-adjoint 4# lay®.
Ecrives et anvoyea su VEA MAÔHÏ ceux que vous eonaelsses peur que tous l e g
îafeitieas en p ro fite n t ©t que le s jeunes d'snjourd'hnl oetmaisfect eux
aussi l 'h is to ir e d® leurs ancêtres*
v it.

I l n 'est pas bon 4® vivre en ignorent tout du pays dus» Isemèl on
■%■:$! .

M 'est»!! pas kontewc pour les Tahitiens &lt;2faujourd*}.ui que e® soient
le s européen® qui viennent apprendre à leurs enfant© P h i s t o i n 4© leurs
ancêtre*?
f
Muse® 4® MeeaOf i l y a SSfl livres écrite en français et en Anglais
&amp;nt;ü le e s c o rie s ,e t le® histoire® eue vous commisses ne sont pm encor®
fixée*, liront pas et*, insérée® dans ces livres.
Quelques—un» veulent vendra 1«® histoire® q u 'lie oonneissent* Libre 1
&lt;m%t m i§ i l y a des chose» qui m ’ m vendent pis.
v© qu^| su rsit tri® te , c ’ eut que io c vieux oui savent encore quelque'
©bot* Meurent cens avoir rien é c r it , rien d it.
■. ;

.

':;h; ■•''/'}■■}
” ’.fi * ’ * .

« ■'
© &amp;
. v -,

‘ '

;.V/ 'v/' ' r' \ ' " ''c,ç‘:'
, * v ‘ .. -

Liges le s quelque» notes écrites sur le Kavlgatlon de® saoris d'au­
trefois qui paraifefent fiass ce sunéro â® f i l , M 'H cs- vcue pas fie r s que
vos ancêtres aient pu faire 5500 c illa s serins sur leur® pirogues an ve­
nant Hé Harniî pause a lle r à la grande fit® équiMaclele d'époe à Saie tes;
8Æ00 isillee serin* p«wr venir et 2200 a ille s serin® pour retourner * soit
près 4e 10.000 kilomètres es pirogueî î
. Le f résident Ses Etudes Oclej^lennee vsudreit a voir l a lis t e des nos®
4® toutes le s é t o ile s , des vents, des 'courants cornus des ïa&amp;iüene « t utilis-l® par 1®« aàrins d 'au trefois.
l ' y a - t - i l pas parai lés lec te u r* Ai ES* 1AÔB1 de® tahltien® qui, pos­
s é d â t ces' renseigne® euts i

�Ils pa*%£iw*iflwt « b
âa m 1« TM MMXl jsüi* m râlm i.
Srsâtiiti fl® f l ^ e U âsfj® 1s tsullstl®, â » fflÉiii Seeilté#U Tahiti®® m d o it p $ fclrm « a s » 2* T^ ( * W T W * de « )
epij» «yajsfc peur» ®# retire dais» mit saqalll®^ f# *«e h«i*^tiiïü»wftist
l ’ eatorik é* «s j f l l i t i wmimm m m .mm ©i&gt;e»«lâ#pai« etisai*»**#*#*
Or, ©»s*st ainsi 4U*11 p « t eUs&amp;âvw 1». M&gt;rt m&amp;, *® k® eeyast piste
t î 0H.$ i l est p«idM-s voali «or .1* sable ©t là 1® s s ls iî le tus et
les fournie 1# mageut*

�V’oa Mé;ohl - .Ssrs 181®

Mouvelies mondiales

- Lt- Gouvernement du Général Franco * été reconnu ce mois-ci. e:prèe
la démission du Président de la ftapubliç.ue espagnole eoizmn le ùowrerne’séat
l é r * l d’ Espagae par la France et 1»Angleterre, U *rcnce a d é a i ^ « « e
âafoassadour, ce cui est, très rare, un m ilita ir e qui jo u it â&amp;as I* sosae
en tier du respect e t t e ’ 1* admiration de tou# ecu:&gt;- '
rdlé i l ü joui dans la dernière s-verre s c*eet le ferrclel ?,=t‘ i.n.
Fresque tou» le® collaborateurs du slarcchal Pétain -.sent eu* Misai ata
m ilitaires- de grand© valeur.
Les espagnol® ont été très fla tté s d ’ un choix &amp;us-i distingué ce &lt;ïui
peut servir hautement les intérêts de la- France en Espagne.
I f Mail - La nouveau P' pe a été élu,, très rapideeKnt ce qui est esses r^r©
e t l e choix des Carainaux s’ est porté sur 1® Cardinal ? c e l i i qui ©tai„
Secrétaire d’ Etat du Paps Pie ï l . Ce cardinal a beaucoup voyage ^en Iwrope
où i l a rempli de très hautes missions. In 195? i l est a llé en .rance a
l ’ inauguration de la Cathédrale î# Lisieux eu .il a discouru aa fo n ç a is e t a v is ité notre Grande Exposition de Paris coma© représentant du F?pa,
Le nouveau P«,pc porte l e nom de Pie XXÎf i l est Grand Croix us- .La **•-•gion d'Honneur.
Il
Qui éta ien t
Les hautes fonctions de Secrétaire d ’ Etat du ¥ U csa/x*x** remplies
avant son élection au pon tificat ,f*n l e G* rdiaal P a c c U i, « s i de 1* Franc#
®out sajourd’ rmi •assurée® par un autre asai de la Franc© 5 l e cardinal
Maglionc qui ©et resté 10 ns aabau
du Vatican a P a ris et qui est
l u i aussi Grand*Croix de la Légion d’ Honneur».
L® couroaneaant du Pape eut lie u l e 11 a&amp;rs 1 8 » ù «dae dans 1*- c i ^
du V; ticen devant *40.000 invités sens compter la fo u le naascc dans 1©S
rue® entourant la c it e du Vatican*
Les cloches m St P ierre et des 4.00 églises â&amp; dose m am eent qm l e
aosaeat solennel pendant lequel on va poser la tie rs ornée des trois cou­
ronne® est veau.
plus tg® âm
x a posé la tSatn t it r e ®ur la t$te du nouvel
pape en prononçant la formule sacranent e l l e *
«Prends la. t is r * orné© des trois couronnes..e t saches - .« tu ©s ï « e tes
«princes et des ro is chef du mon
1 *- rr® e t v ic a ir e d® notre
«Seigneur Jésus-Christ8.
Le pape est clore apparu au balcon de son palais.du Haut cucu&amp;l i l a
béni la foule qui l ’ a a ccu eilli par des acclamations forsaidables*

�FRANCE - Le nouveau Président de la République française sera élu le 5
a v r il 1959 par le s députés et les sénateurs réunis en assemblée national©
à Versailles.
ANGLETERRE - Les navires de -arine de guerre anglaise ont f a i t de grandes
manoeuvres dans 1 'Atlantique, Une partie-de cette flo t t e v is it e e® moia-ci
la Corse Française et plusieurs ports Ita lie n s *
.
Le Président de la République française M. Albert LEBRUN se rentra en
Angleterre le £3 mars 1959 pour rendre, avant q u 'il ne qu itte, la Présidence,
aux souverains anglais la v is ite q u 'ils lu i ont -faite au mois de j ^ i l e t
dernier. Cotte v is it e sera -une nouvelle manifestation d'am itié entre l'A n ­
g leterre et la France. Le compte-rendu paraîtra au Ve&amp; M&amp;ohi du mois d 'a v r il,
L'Angleterre -dépense cette année seulement pour son a via tion de guerre
e t la construction de plus de 70 navires de guerre plus que l'Allemagne pen­
dant ces 4 dernières années.
POLOGNE - Les étudiants polonais et allemands se sont battus.
Au cours de ces bagarres les etudiants polonais ont manifesté contre
l'Allemagne.

A^la suite gu deces de Mgr Asaedée SOUAILLBB, Evêque de Farny cornu dans
le s île s des Tuamotu sous le nom de Père As f fée survenu l e 14 août 1957 l e
poste épiscopal de Papeete et ciXt sans t itu la ir e .
Le choix du Pa.pe qui procède cirester;
;ment aux nominations des Evêques
s '«a p p o rté sur le R. F, Paul Mozé, ./ a it Chevalier de la Légion d'Honneur
l'année passée pour le s éminents services rendus par lu i aux: habitants des
.îles Tuamotu du Sud,
Le P.,P, Paul Ma-zé a donc été -nommé Eveque d'Asealon à P .peste le 8 novem­
bre 1958,

�COURS DE NAVIGATION

Ce cours a commencé à, Papeete en octobre 1»50, a continué Juaqu’^en fin
mars 1854, puis a recommencé en octobre 1956 jusqu’ à ce Jour.
'II prépare tous le s ©lèves au c e r t ific a t d® Théorie de maître au p e tit
cabotage et le s m eilleurs Hères m C e r tific a t de Théorie de Capitaine au
Grand Cfbotage. Les résultats obtenus sont les suivants t S? élève* cm
été reçus au C e r tific a t de Théorie de Maître au p e tit cabotagej 12 éleves
ont été reçus au C e r tific a t de Théorie de C&amp;pit&amp;iae au Grand Cabotage.
Parmi eux y cinq sont devenus Capitaine au Grand Cabotage Colonial,
tr e iz e sont devenus Maître au p e tit cabotage. Ce sont ces marins qui com­
mandent actuellement le s bâtiments armes au Cabotage à Papeete, à l ’ e­
xception de deux d’ entre eux retirés de la navigation et un décidé.
L’ e ffo r t f a i t par l e Cfcmvernement de la Colonie a donc porté ses
f-mii t.«. L&amp; Chambre de Comaierce de Papeete qui contrôle ce cours et l e Ca­
pitain e de Port de Papeete qui en est chargé» ont un® la rge part dans la
réussite* Le but recherché est de v o ir , non seulement chaque navire ca­
boteur commandé par quelqu’ un de competent, nais également de voir 1®^
second de chaque bâtiment de plus de 80 tonneaux d® jauge brute apte ega­
lement à la conduit© du navire.
Les cours ont lie u tro is fo is par semaine d* 17 h* 50 à 13 heures, les
lundis, marcredis et vendredis, i l est entièrement gratu it ©t durt six
mois pour la préparation à la théorie de p e tit cabotage e t onae mois
pour' la préparation à la théorie de grand cabotage.
IBSCRIPTIQ» ttlaiTIME CE3 ANCIENS ELL'Vt.C LP CtHiRq.
1 l ’ issu© du cour#, c ’ est-à-dire en jan vier et j u i l l e t , le s élèves
passent l ’ examen e t ceux reçus sont embarqués comme élève-chef de quart,
avec un salaire de 510 francs par mois e t nourri.
Lors de leur embarquement, i l s peuvent demander leur inscription ma­
ritim e su quartier de Marseille, c© qui le * oblige à effe ctu e r leur ser­
vic e m ilita ire dans l a Marin®, et leur donne droit à une pension immé­
diate en. cas d’ in v a lid ité survenant au cours d© leur ca rrière et m tous
cas à us® pension d’ ancienneté à p a rtir de claquant© en® d ’ âge.
Après trois ans d’ embarquement, dans lesquel* l e service m ilitaire
dans la Marine entre en compte, le s éleves passent un ®xf&gt;men d it d’ appli­
cation et en cas de réception obtiennent s o it le brevet d© Maître au
p e tit cabotage s o it celu i de capitaine «u grand cabotage.

�m

*

Ve&amp;

- M rs 1S58

/

poues m a n m

Le Tm Mmhi. du noie &lt;3® fé v r ie r a signalé 1« cm i© trois navire®*- 2 al­
lemands e t 1 j aponsis aux a llu r e » étranges e t vous «v is a it que dams le s
E.f.O* seuls le s ports de P pacte à T h it i, Uturoa à R i ,toa. leauto à a.xatea et~f-alehae à jfUuhiva étalent ouverts à l e navigation.
Les Instructions du (kmveraeur sont formelles aucun u&amp;vire, j e eht de
p e tit ou gros tonnage, ne peut toucher une î l e avant de s'être p r is e » té
dans usa des quatre porta cités *
Les chef s ou les chefs adjointe avec leur autel doivent se rendre à
bord des n avire» qui viennent s o u ille r dans leu r b a i» eu dans leu r lagon
e t doivent demander au Capitaine du navire sa patente de santé qui port©
toujours 1® cachet du port où l e docteur les a v is it é s ,
S’ i l s ne mmk voient pas ce cachet i l s doivent ordonner su capitaine
4e quitter aussitôt leur î l e pour a lle r se fa ir e v i s it e r .
2® plus dans certaines î l e s a&amp;mm Burutu, Siæatara, les île s Marqui­
ses l e » non o rig in a ire » de ces î l e s a® peuvent y séjourner sans autori­
sation spéciale du Gouverneur* Les chefs de ees î l e » doivent dadonoct
donc se fa ir e présenter ces autorisations*
Toutefois s i 1© sauvais temps o b lig e a it un navire à s’ abriter dans une
vallée ou un lagon vous devez permettre à ce navire de :s ou iller à l ’ abri
du mauvais temps, sids i l est in t e r d it , absolument In terd it, à l ’ équipage
ou aux passagers &lt;|© ce navire s’ i l n’ a p&amp;* touché un d«s quatre ports
où 1® service de santé a pu v i s i t e r ce navire de descendre à terre.Dès
que le. sauvai» temps a m olli l e navire doit reprendre l e large.
Si un navire a épuisé sa provision d’ eau ou de vivre® i l convient de
le réapprovisionner dans la assure d® vos meye&amp;s mais toujours eux mimes
conditions c ’ est vous qui Ir e z à bord et personne ne descendra du navire***/*'**^
Vous rendrez compte d© ce que vous aurez f a i t e t des remarques que
vous «are suggéré le passage de tous les navires qui auront mouillé dan»
vos baie» ou dans vos lagons par la, voie la plus rapide à vos chefs de
circonscriptions ou au Gouverneur s i vous ne pouvez pat les joindre e t
que voua «yss un© ©cession pour Papeete.
B® vous la is s e s pas èteaê&amp;fc. à bord par des cadeaux ou des boissons
car vous perdriez votre autorité e t aussi le moyen d’ exercer le c o n tré !»
que le Gouverneur e t vos chefs de circonscriptions attendent de vous.
.

»

»
e
àa su jet d© 1’ «Admirai K&amp;rpdang*rB dent l e ?©&amp; feoh i vous a parlé à

�„
,
s S k ’im J S T S S
de ce ocYire.

. raett va U U rn * * * * * * m &amp; a m m é m m â m t
«S S Æ
* K L * pu » * * ■ « •

I » , ca but un hvdrsvlon d . fara-Ot. a
" &lt;'i” &gt;'ÎUM” tU d“
8uû surtout collas qui sont très is o la s . s i » rian n a - té au.
. „ ILt,fnn U î&lt;n« t ^ s vio la n te tewplto du effets «tu
Ce s é v ir » &amp; sans août»® reaeont
*
■^ ©| i l «»a e t perdu
cap Sera ®t a proti.aM.e^t| ^
V i o l e r a a© la Marine Marchande**^
corps et bi®» « t w ses 30 tlèvo s o i-ic ie rc ce -a

intarlnsuisiras
indice au sujet de ce navire*

�T£&amp; SâûHI - &amp; TB XSSÔ

LA poste aerienne dans la Pacifique

Plusieurs lignas de gros avions à 4 moteurs traversent maintenant l'O elaa P ^cifique.
•
Un® première ligne va de San Francisco à Hont -Kong en passant par Monoiulu» Midway, ffoke, Ûuaa e t M arseille et un® second* de Stn Francise©
Tfanalttla» P&amp;lsyra, ffeœo&amp;X e t Auckland en Ifouvclle-z 1 nie*
«æ
C*s deux lign es transportent du courrier « t des passagers oàaïjue semaine*
les américains ont f a i t 1® p rojet sur cotte dernier® ligna d 'y ajouter
deux ram ifications une première qui ir a it de PagoPage (Samoa) à Brisbane
en â ïistrslie on passant par la Nouvelle-Calédonie e t un® autre do ? ••-go—
pagO I .ïafaiti#
W:\
W 0
Four la ramification mxr Bristene une tes® d 'aviation v&amp; Sir® créée à
en Nouvslla-Calédonie. fous le® tr&amp;vsisx qui sont actuellement
entrepris devront être terminés pour 1® 50 ju in jpSM*
Les le t t r e s de Nouvelle—C lld o c io qui nattent 50 jours de Nouséa à
P.ris a*©s mettront plus -que 10 à I t ®n mprunt&amp;nt la poste-svien qui va
de Bristene aux Indes et d®s Indes en France e t en Angleterre*
ELI®® pourront a lle r encor* plus v ite quand le s le ttré s iro n t sur S
Francisco e t que de San Francisco @1les iront directement en Franc* « t
en avion ©a irversawt l'A tla n tiq u e*
•

Ca nouveau servie® transatlantique ne d o it s'o u v rir ce aoie-oo avec
des avions américains, an|jlmi© e t français. Alors l e « le ttre s d@ Nouas!a
à Psris ne mettront plus que § à 8 Jours f
On pourra fa ir e 1© tour du monde an avion m moim âe deux eem&amp;ines*
■ Le -sonde sera 4-sveuu tout p e tit* !

�Yea 1’ oM. - È-ive 1^58

LE CREDIT MÜÏUIL iûHICOLI

C rédit mutuel a g ric o le qui a remplacé l a Caisse A gricole est destiné
â venir en aide aux agriculteurs m leu r consentait des prêts à long m~
jm. e t court terme pour acheter le m t é r ie l dont i l s pe: vent s w i r *b-l*îia
poni- 1 ' egricultare# Peur pouvoir b én éficier des avantage» q u 'o ffre 1s
Crédit agricole mutuel i l s u ffit d 'ê tre membre d'uns S o c iété .«ricol©
mutuelle.
L'union f a i t ls fore® d i t un vieux proverbe. Cette alterné© et toujours
v ra ie.
is o lé e t sme argent i l en est peut qui peuvent
réussir ou
bien i l leu r faut 4 f o is plus de temps.
Uns le s It&amp; M isseaente £rm ç âs d'Océanie i l y &amp; de très nombreuses
sociétés agricoles autualle#, Cas sociétés pourraient fa ir e de grandes
choses sl^ e lle s ne g© contentaient pas de re s te r m sommeil en laissant
quelque# individus, toujours les aimes a t t ir e r tout à eux pendant que i#g
autans gémissent parce q u 'ils se rendent coante q u 'ils n'euront bientôt
plus rien*
** v®* iaoM vous montrera tout ce que vous pourries f a i r e s i unis
et voue entendant hlm vous décidiez une fo is de tr a v a ille r par l e steve®
de vos sociétés.
Le Ve» Msobi de %# mois vous.dtwmere simplement la tab
i.as soexetei existantes pour que vous «arhi®;.- au® vous r.ve-s entra 'w-.n
mains des inatruaea* c.e tr&amp;vedl ro u illé » peut-être sois eue. tous
u t ilis e r quand vous le voudrez.

�¥e© I bjsM - M- rs 1953

TEXTES Oim-ISLS

Suite de l ’ arrêté 2204 du 31 décembre 1938 réglementant l ’ hygiène
* ,
1*0* du 15-1-59 - page
Arrêta H® 7g du g? janvier 1159
j . o . du 15-2-39 80
-d°-d°u4 du c-Q janvier n33ü
-d°~
95 du ' -d°-d °«
111 du 5 fé v rie r 1939
-d®222/152 du 6 fé v r ie r 1339
-d®154 du
-à*-d®~

56
59
SS..
62
62/8*
83

Arretés I42/I43/I44 du B .fé v rie r 1938 (lésuaéa)
et avis

85/S4
69

IOI
102
105
146
107
89
147
92
1045

-c®~d°-

S

du 2 fé v rie r 1933
-d®-d*-du 3 fé v r ie r 1939
du 27 fé v rie r 1333
du 30 janvier 1959
du 3 fé v r ie r 1353
du 30 janvier 1353
du 11 octobre 1338

-d°~
-d*-d®_
-d*-d °-d®-d °-d °J*0* du 28-2-39

6g
65
65
65
6g
66
60
00

180 et ISI du 14 fé v r ie r 1923

-d®-

74

rs

�TE#, lAOffl aars WW

!1 HI T I
FotiF. le

-

F API E Î 8

mmmmf m mi m m m f

Ba» grand© soirée de ®al&amp; &amp; é&amp;ê étonnée k Fapeete le s I et 6 «art. 1988
«a Théâtre Moderne as p ro fit «ta Monument de FOULEE T*
Le jour *ë *e ®à le location ûm siège# a été ouverte i l tJ j a v a it
j&amp;Ms de place e t le# passagers du "TILLE de @TM£ÊOi£XG*&gt; f a i auraient voulu
v o ir le® danses n*ont pas .pi j a ssister»
La 1ère soirée du 8 aars a. 'rapport#, peur les places assises
15.560 t •
pour la vente de# progressa#
insignes, carte® postales
£«,784 f . 8©
La seconde so iré e da 6 asrs

-do-

pour las places assises
pour la. vente de® pregraane#, insignes, certes pos­
tales
soit *

9 »040 f .
l* 8 9 0 .f. 55
ËS.775 f » 15

Les Chinois de Pàpèete ont demandé à louer toute la salle
avec Ift aêae programme pour lf.QOO frase® « f i a de f a i r e , eus
aussi, quâlfiyi chose pour l e Soaraest du l o i PûMâfH ¥ » , .........* 18*000 f » soit au t o ta l

e

ï

58.775 f , 1®

s

SOUSCfilPTlOie BOCTELUMi
II© de Takaroa ..................... .
I l e de Tehitehi
------I l e d :Ayatefc±......... ..............
•e

400 f .
ISS f . SSO.f. 'g:\.

Le Cosité voudrait obtenir 100*000 franc# ©t sstssüôt passer ooiwismia
à un sculpteur pour un teste en baronne du l o i F0MÂSM T» Cette statue mr®

�vm iennbU bU m m A érigé© devwai 3e T résor, fmm à X® m r , sur ,« place

appelle FO U S ? .

&amp;
©

O

l e Comité ia fo ra * l e public qu’ i l a décidé de clô tu rer les lis t e s
de souscription à 1m t i n du sole de j u i l l e t l§Sô*
.

�â 1* suite du d^cè* de ügr AméûZê WBfcJ.,;. - , Svéqet de Jtoay cof25-.it d,-as
1*9 ti-ss des îtasaessu sc#u« 1 * aaat dé Père âsiüæ© survwKU i e •14 •août XS37

îopsl de P psc-le é t a i t tma i
«

cîsoix lu Pape qui procède d irectes© »! «o* a o siïs tism s ,d©« tar&amp;auéé

s , eet porté sur le !*P * PsuL
'.■- o p- 5
de* île s Taxe»tu Ai Sud»

f a i t C hevalier de là L-gion c-*IÏonn«ar
i service© ;
.
•

£'~s4p

Ce S»r* Paul: M«æI a dose lins n o .à l gvêque
0 m m m km là ® *

d sâ«c®loa à Fapaet© 1®
^ •

�?cc

-Jïd -

ifidù

*
*
■Wâsoxn

t 4% Clr
. ri fies Ile s
Ui e t S-aW er s. e ff e c tu é un»
tourné» ds&amp; s'ia. p a rti# sud de i , ®rdiipe&amp;’é» 14 ja n v ie r &amp;u /2 f k r r i c r 1&amp;58*

Le» l i e s auiv.-ates ont a te toaehées s
la. 6 - eû itoru - ri o - V hitehi - Nukttt.Téta - ¥ .kcüéx raia - -;• anüj rffes® - M ris »

~

~

IbatudsSes registres do 1* ,:t e t - c iv ll $sr 1s €ïw£ de cire«®scripbi©n
a jf*it ressortir poor les naissances et le » dleè» le tableau suivant *
*
Papulation
« Hab it ntei ’Ê tem&amp;xtè «
ï

Hv3

1
BIS.
H t B 'ï

2556

n*?t

•P
ÂB
St
î■ 1
B t i i B }. ■K t f B
■J*— —î —
«»*«•
l

i&gt;;,:
ï
i
t'.
à
*.
ï: ii ' *

7

t

U 1 8

î

I I ' S-^ t

t: î .4
t?

î

II

A®tS ;■ a

t

171

t

, 1.5

fis®

S

172

t

«1

*

î

1

7

î

4

1

f-hitaili

1

m

s

4

î

t...

1

4

t "6

t

lukutera**

*

187

5 &lt;V ‘S '-ii i

i

i

■«

î

:

!.. ngsrwm ■ ai

5S0

î

Z6 a 2f

s

16 '

%

s$

■ t;

Ita lie ,,;

s

HereheTetue

t -Ak

i

al1 s
•' • I
• 1

lim

t

î ;a.5

t ■HélOît
*

i

;t

8

!
ï

î

S •%.' ï ; i i ■i■-••«/
S $ S

ï

17 1

i

1 «

"t

. I

4

%

i

:§ ! I f

î

1© * ' C-.

ï ;i

f.

î

i î ■t a

!

1 n o te r « u s .reæ&amp;rqm * ! .
! • — l a o s t é l i t é e st en • ,v? -sart: tie n e r^ lu sa n te aux Si s U ?aller depuis eue
l e s M M i- a ts ont s l a a 'â , eatt potable à b o ire , p u * ils ont f a i t :i « * . cuiter#®
m rdteh&amp; rs» e t q u 'ils e# s o i g n â t régulière;» r,t p ^ l ' i n l l r n i è r e «a^c-î s e
co B lk ite s .
/ Ciufeuujsd^fjL
? r c a s t r e à fitàut&amp;vske e t J h i t hi
jo u rs ; eus à » aCKTts!
/1

r s »

t

a ©ai a - •
i

t tou­

C oatr# 1 *« H e e a tstio n é v ite tu .use &lt;!e HukHtnmiyst -m ••so»ploft-a«jsoè»#^Sre €çco&lt;o
c&amp;t
a i r e c thpU^m e, * ©1 -. ; # o u i e s t Ub c o lla b o ra te u r jartcict ;
e t l e f e .gessal^“
ela., pepulmtèen à s 'i n s t a l l e r
aj
as X*î|« 4 e ¥«J
;aa n u l,
à -s a » .lapon,
. arara une -sliaeat:- tioc n5k }: 1»«*
MiuS/cut
suivis, un ooutra«Ù v illag e « U
ct £4 gai ce.» tt -, ijà -, c ite r n e s privées e t ©à l*t ;x&gt; u i t f r •
• - . *«*?i
« o is m lâ W pm r le plu® grmad lie » dos
dont l * |t « 4
p*~
r i i t d i j à »»ritus©»snt m iéltvré*

�•?'’

IfodttttiïV'SjC#

I.î#iî3i%ii33’fcS Sût

':é®0*

«
o

1

*

0 J -1* rftro
'tt’.ui" parti c
. 17
r l: -,
S’ rat Kfttr i s ïsutira le 1S février a ioir, Le 0 h . : :, c
c-»un© violenté crise ce lyaph&amp;nfelt*. le cêtre ont resté là jur,.\u*au Z8 î ' vri&lt;r-r à 15 heures après ftuoi i l &amp; rep ris 1&amp; route de Tikthau où i l » rbord®
f*
Le-eapiteinc m &amp; S* 1 âtfbavqtt»* i l a até raaifiacé '
p«r le Cepitftifis ®eri e Hu- i ræateur du cotre et 1s départ de ï :
—
tour à P poete ce jour 10 *‘&lt;ra U ;
r ^
(QC*.{&amp;.,
_,
uoim;ni«ar inoulèt du sort 4©. « cStre qui smmblnit m rû ii ou à la
d,drivai ifeTaifc cîoiBît' 1#ordre à toutes les gooi&amp;.ttes de Ig rechercher ®t de
lu i porter secours. Tous le s postos de &amp;S.Jr. «valent it l elerias pour "Vue
i H a s n a U M à son sujet pmiusent lui être «uràltftt cosausicuees.'L©
ît..tio Club avait radiodiffusé une acte du Ü3ni*emwt pour «v iser toutes
les île s Tu.:s;sotu.

�</text>
                </elementText>
              </elementTextContainer>
            </element>
          </elementContainer>
        </elementSet>
      </elementSetContainer>
    </file>
    <file fileId="1091" order="5">
      <src>http://bibnum.upf.pf/files/original/3123e0b56546a6aa509892dffdade642.pdf</src>
      <authentication>3edd34338b1cec6a4b1610b46c932fab</authentication>
      <elementSetContainer>
        <elementSet elementSetId="4">
          <name>PDF Text</name>
          <description/>
          <elementContainer>
            <element elementId="55">
              <name>Text</name>
              <description/>
              <elementTextContainer>
                <elementText elementTextId="29430">
                  <text>GOUVERNEMENT
DES

LIBERTÉ— É

Etablissements de l’Océanie

CABINET

BORD EREA U D'ENVOI

DU

GOUVERNEUR

des pièces adressées à Monsieur—Ist-S/h^f , de ,.laJ£ipconscrip~
tio n des Tuamotu-G-mbier_____________________ _

jv°

à------ Bapee-t e--------------484.
NOMBRE

SOMMAIRE

OBSERVATIONS
PIECES

Traduction en français du "Vea Maohi” du
mois d’a v r il 1959.

A reporter.

Suite à lelfltre 162 C
du 26 j
1959

�&lt;G'
I

VEA MAOHI
^AXlu.4^s&gt;(jC * ^

J

4

/
f
f

!

—
'

;

Mois d’A vril 1939

;
j

,

- Pourquoi l a jeunesse s ’ e n n u ie-t-elle dans l e s d is tr ic ts e t dans les
—

\ j" '

| -

| •• “ j

] “

■' '

f

|

, “ 4 "

- j-

T

'1"

]'

” f

]

T ‘

j

......

"

|

"1 '

T

— j—

j

r

|“

^

j
(

Lies ?

-j

- AVIS : D istinctions honorifiques aux Sauveteurs du "Tiare Avaro"
üoaxte aes le t e s pour ±yoy
Tirage de Loterie en faveur de la Caisse Agricole
f

:

i

:

- Nouvelles de France e t d’Angleterre
- Un grave incendie à Papeete
- Le courage des gardiens de phare
- Textes o f f i c i e l s
- L iste tr im e strie lle des cotres Pauiaotu venant à Papeete
- Légende de Vei (II)

jÿ:.L
!A1
.. _.j.
m

___ 1___jL

• L___■

J ___ L .. . i . a ____

i

:

�i
Pourquoi l a jeunes©-© ta M iim a e de» d i s t r i c t s e t 4e® ;Î1»P
a'enraile—t- e l l e ?

Les f f tie t du 14 - j u il l e t 13§§

;lient, Que s e ro n t-e lle s f

•

:,,rogr. âfïîU ne tourne p e'et—
pas ê tre p r i t peur ce Ÿaa Sauhi .sale chaque
d i s t r i c t peut déjà r é f lé c h ir à ce q u 'i l peut apporter*
ïo ie i cubique® idées pour d ir ig e r le s réunions &amp;k c e tte question .aéra examiné©
par le s chefs de d i s t r i c t , l e s chef» de» danses e t des chants ©t p ar le s jeûnas
gens e t jeun©© fille ® qu i doivent venir à F-apeeie prendre p a rt eux. concours.
Sur l a place du T&amp;raboi* to u t le monde regard® l e s danse® avec p l a i s i r e t s ix
s ’i l y a v a i t t r o i s fo is p lu s de places s s s ie e s i l y a u ra it du sonde - sur tous
le s bancs.
Qu® d is e n t le » gens çu&amp;nâ i l s v o ien t d-mser l a jeunesse des d i s t r i c t s ?
Il© c r itiq u e n t le s fautes»
I l s ap p la u d isse n t frénétiquem ent quand le s danseurs sont habile® e t q u 'i l s
«exécutent parfaitem ent to u te» le s figures de© danses.
I l s d is e s t $ çà c 'e s t l e d i s t r i c t de me®.,,, c e lu i- c i c 'e s t sjee,
le s popaa® d is e n t comme e ll e s 'sont-balle® ' c®é t« M tien n es e t fort® ces ta h itie n s .
D'autre© ne d is e n t rien p«rce q u 'i l s sont ravi® de p l a i s i r .
Personne ne tie n t-d e propos désobligeant» su r l e caractère des danses t&amp; àitien r.os perce que chacun de ceux q u i le s voient le© admirent.
•

©

Quelque® f o i s , on d i t » «vec le® danse® le s ta h ltie n s boivent e t après se
b a tten t ! donc i l ne fa u t plu® f a i r e exécuter ce© danse® i-,
■Sotte remarque e s t - e l le j u s t e î NOS. Car ce ne sont pes^fanses .qui sont aauvslse® en s o i s a is les désordre® qui suivent eeè réunions.
Tout au long de l'année m ns le s danse®, sans 14 j u i l l e t | le© fc&amp;hltie n s boi­
vent beaucoup trop et se b a tte n t. I l f * .très peu de grand® peapea pendent ©t
après l e s f î t e s du 14 j u i l l e t .
;
Tout -le d i s t r i c t é ta n t groupé, oacedré p ar son chef et son s u to i e t le s chefs
des danse® e t des chant®, i l s a i t q u 'i l .doit p a r tic ip e r dignement eu. concours
pour so u te n ir l a réputation, du d i s t r i c t e t a lo rs 11 s© c o n tie n t, i l m réserva
pour l 'e f f o r t q u 'i l devra p roduire pour re m p o rte r■de® p rix dont on p a rle ra pen­
dant l e s , s o iré e s qui su iv ro n t l e reto u r dans l e s cases.
I l jr ■% de® hamma qui 'boivent pondant l e s f î t e s du 14 j u i l l e t m&amp;ls ce sont

�i
Ê
f

toujours l e s aêaes q u i t o u j o u r s tro p pom sat tout® i 's a n i e chaque ta ie
qu*.ils ont d© l'&amp;rgô&amp;t ou q u 'i l s sont i n v it é s . Los de assuré soafc rarem ent iv re s
pendant l e t l u r a i .
to u te fo is i l convient da p ré v o ir que l é ré p u té tio n du d i s t r i c t gui v ien t a
Papeete d o i t r e s te r n a tta a t n o s p rête r l e fla n c sais •c ritiq u e # c@ ceux gui n'©i«»
ment pas l e s danses»

IfVll

0' ■■oh-'
A ujourd'hui l a jeunesse s'a n n u la e t le s personnes âgées du o i a t A c t cul rc—
flé c h isse n t, s 'in q u iè te n t de v o ir c e tte jeu n e sse désoeuvrée qu i ne fesit rien de
ses a n c ê tre s e t qui perd deux ans après a v o ir q u itté l ' école ce. q u 'e lle y. a
ap p ris.
^
Bi*n» l e s d i s t r i c t s JJL a 'y &amp; r i on qui groupe l a population, on y poursuit au—
ou» d u t. Les atadsons sont d isp e rsé e s, beaucoup 4® ce# M isons fo n t tr is te » a
v o ir, non p e in te s , d é la b ré e s, avec dos c u is in e s do far* ai*..u m l taou.es, malpro­
pres, ®»ns provisions de- b o is , de bananes, de f a i , sens aucune re se rv e 4« n o u rri­
tu re pour l e f e t i i ou l ' a a i q u i a rriv e e t qui. a. f a i s .
Sur l a s g a le rie s l a s ijon»®s » le s fessa®» so n t a s s is pins triste® ® »! gu®* s i
un s o r t l i a i t dais l a saison» .
*,
I l y a quelque chose de lugubre 'dans c e t te etaosphere* |*®s saàfein©#, l i s ®ol»
passent e t r ie n ne v ie n t déranger c ette t r i s t e s s e o n 'p o u rra it presque c ire c e lte
a tte n te de l e s o r t.
On a r ie n à se d ire , rie n dont on se souvienne! l 'e s p r i t e s t v id e . £ os* 1®
.d if f ic u lté , la maladie, i l s songent ces hoames e t ces fe s s e s , à la. s o r t cosse
à. une d é liv ra n c e .
La v ie de l 'e s p r i t du t a h i t i e a s'écoule g o u tte à goutte cornaie p er un« a rta re
ouverte e t son engourdis se ro n t e s t c elu i do ■l u mort.
SraanmfatHk Ceaseot donc l a jeunesse p e u t- e lle dam ces c o n d itio n s vivre avec
jo ie , avec élan,* avec fo rc e e t ne pas s'ennuyer e t cela a 'a r e s v o u s-a ie s rie » à l u i donner, 1 l u i apprendre. La. vigueur du j«uae
_
®ln© encore le u r s ébats «üoureux s a is dès que l e rassasiem ent v ie n t «a ®u** î^ s
tombent dans une morne t r i s t e s s e , rie n ne le s l i s t a i t , e t personne »® peut le s
aider»
:..q y:

Comprenez donc ceci vous ê te s f a it pour vivre m x en groupe coms»© autre fo is
et l e groupe qui représent® votre d is tr ic t d o it avoir dos d istraction » eoam
a u trefo is. Vos î le s a 'o n t pas changé e lle s } vos ancêtres i&amp; y&amp; im t osfc-ts vous
l@a » la e s é to ile s , Is s mêmes r é c ifs , le» «Sa»» baies} i l s a llé io n t m pirogue
com e vous, i l s aangeaitmt l e aêa© f e i et I s s mêmes poissons, Le nature qui
leur a v a it appris toutes choses e s t 1* a&amp;ae e t e lle reste assez fo. te pour que
le s européens’e t beaucoup à® jeunes chinois prennent, aux, des habitude® f c s i tien n es,
■ ■.
:

�J

. .

/
â T a h iti »o se mènera j a s s i s la vie des' grand®® v421.ee eomm P a ris ou Mmîorîs, T a h iti g*est T-:hiti e t to u t ce çtti « e t t&amp; h itlen j -&amp; 8« bonne place.C 'self
d 'a v o ir q u i tt é ce qui. é t a i t ©©sentie! dans 1* r t e ta h i tienne que v o tre root
comme l a rsc© mar^idjifâime m a e u rt e t ftie v o tre jeunesse s'e n n u ie dans le s
d istric t® ©1 e ll e d o it évaluer*
Si dans chaque d i s t r i c t ©a r o u la it f a i r e quelque chose pour l a j©une®»®, i l fa u d ra it reprendre l e s danse» ta h itie n n e s d 'a u t r e f o i s , m ettre un© so iré e à 'p a r t
oa tous ceux qui .voudraient v e n ir v ien d raien t sur une place réserv é # pour c e la ,
le», concours de danses e t de chants die g ou 4 groupes, tous l e s t r o i s s o is ,
dans un d i s t r i c t d if f é r e n t, ■ssnçiionneraisnt p a r des p ris l m m eille u rs denses.
3® grand# repas f r a te r n e ls coasse seuls le s m aoris savent le f a i r e ja u n ira ie n t
le s d i s t r i c t s concurrent®. £*«© vieux fo rc e ra ie n t l e jury pour la distrahUtloB,
des récompenses e tc * ..* ..
1% re to u r dans le u rs cases l e s jeune® a u ra ie n t quelque chose à s© dix#, à
ra c o n te r, à s© souvenir* Pourquoi attendre l e 14 j u i l l e t e t voua ré u n ir une
fo is par m *
: ;;
i ';:; '1 Q
Toutes choses saut bonnes ■«t sauvais©» H 1® f o ls .
Voyes l e s e l s s i vous m ettes t® peu de s e l t e s vot
la i s e s t sa.tisfis.it, s i vous m mette» tro p v o tre nourri
i l fa u t 1s. j e t e r . 11 en e s t de même de toute© choses, i
•©sur®. C 'e s t p e u t-ê tre ce que l e maori d 'a u jo u rd 'h u i s
doute p arce que sa, vie e s t v id e .de 'tout ce qui e s t l 'e s
existence taM tien n e ©t q u 'a lo r s i l se p r é c ip ite comme
ce e u 'i l rencontre sur sa ro u te .

nourTl hure, votre
«t
’© ©8h lare»
•S-tiX Savoir agir « V©0
t: %M:» l a s . f'sire* San#
îtiô l ;-,4'u»é v é rité bl®
sf.f®
pour àévorsr

enae
Quand v o tre jeunesse aura retrouvé l e s é lis e n t» de vie t&amp;hih£
taM iierm
e i # ;son
twist à
.&amp; auT*&amp;
poursuivre, e lle sera moins t r i s t e , e lle sera plu? raisom .fe.hl©* a ile aimera.
«la© l e s quelques p a rc e lle s de te rre s qui l u i r a t e n t dans! i&amp;. succès# ion de
leurs- pères e t a8re».

•

�*

f«arT? yn gjg h
•. : •« - &amp;Y nfc que le Président de l U: r:a
•
tt, 8Ü le rendre m x souverains :û g i i s leu? v i s i t e à i so is de j u i l l e t 1®$® à
F-Tl» U Ch:$br&amp; des D éputé e t l e &amp;îiast ftruftgel» Après l'a b s o rp tio n per 1 Ü IftMgw àû oo « p i r e s t a i t 6® te/' fc ii^ s lo v e q u îe ' ont t é ïù r l é e m e r m w atts mm
C^est ft»»i q u 'i l e dansàtaftt à
Es-l&amp;âîex* pr©;'ïicr
jRi^tre à# la Ê 'i k J # * uior
la pulsu854a.ee d o fe a siw de 1« J^waâW® à son BKixiasun*

i a l a t w de F r n c e e t -'«i■ * -

Voici le » p ero lee que P I s o l e r pronoasp 1 c e t te nccseisn *
«ic a® pêgreit© pas mm. a ttitu d e Ce Pmieli d i t - i l , f*s pins cos csignée en décembre bjwbc le Qouw.rn«»*ai de iw?ieh à Paris*

r.ctioc

*e*e8t p « i t 4 t f « d'eAllen»* perce
&gt;tre ;-. y t « i se ee®de
la preuve de l e velouté de p a l* .ue nous eennee a lé a * $u ü f i e a que «pilncsque
pont d ire a u jo u rd 'h u i i nous soé«e» aalntent'Ot dune une tr&amp;ncké» q u 'i l fa u t
défendre ju sq u 'au bottt quel que s o i t l e sa c rific e * Sens coûte i l tte r e s te r i »
des secorde de ëftmlnh, to u t e s p o ir de o e il -«tar-ctlon diép eru t ©o®-&gt;’:© d is p a rû t ce
la carte* un ppys uni*
qui le- p^artege :e&amp;mpmmîr&amp; I n a c t io n (fue $ f ■■■pmum m c&amp; np?»*»b, e c tie
sectio a e s t c e lle de. U Jreanu e n tiè r e quand noue s i t u o n s d ’^ u s fl douloureux
Ivineeente* Bè* s a in te n -a t, nous prendrons des seRures * U it;-ire e e t ieonoeiqaei qui e»iapo»«ttt. U e 's g i t de a o n tre r à l'P u ro p e que nous w m *» edessd»
à i» a u r ou© aune ne pouvons p lu t s o r t i r de c e tte s itu a tio n d i f f i c i l e qu'en
l a i t a r o i t u w n t nous**
’*
'
A 1* é tra n g e r l e ro te dee p le in e pouvoirs p r o d u is it le- e e ilie u re - iapres'-ion*
In réponse 'à a » discours, peonoaed.p' c
o ü n i quel
-c-ur» eup-crsT^at
M e d i e r ;prànos§ft. l e M m m 'IMM l e discours auiv»nt qui l u i r^di&amp;âiXCuM m
t,
de l ’A i g r i e e t du »-rèc*
•’B ns to u te s l e s fcenrea graves ce l 'h i a t o i r e , n u l ne refuse un e f f o r t pour la
P. tri® J u s te ne fondent pus 1 m exigences de l e ditfeas© sur ic. « Is è re de eue
fils*
«SI nous i t ie n s âm m ré» p a s s i f s , 1 ' Xf ir e n t ion de no$ d ro its a d ro it .Meeitdt
.«ae ra in e rh e to ric a e , e s ie n o tre fo rce e st plus g r ande due j«««.is, e lle «*t
dan® 1 'ensemble des «rnicir «ugnifiouee font l e s ch&amp;te c i Im a e e i n s t r u i t e e t
de IflBffle expérience sont u n is du«ns les nSnee pennées, forse va s e u l oloc s ‘.ne
ri«© perdre Am vertus in d iv ld u e lle e } e lle tro u v e l e soutien d*un P®y® riche
P . &gt;c&lt; 1 j j ,feri de l e d é tm e e * 4«« i^ a ia r» , « i l# e s t à 1® «o -wr» de l^ ic sees# empire dont 1# bloc a f r i c a i n t n t u g ltle forme m -ra s tu re c e n tra le e t
dont ré c tea isat j e tm® m m w m 1«.dlicw jnm t*
f é i t s t l e servie® de i û I ?. t r i e -e t de l^ln m so itd u*eet je * ' *s de ?•* c.^if^er

�*

le» hof.v.fc* m m i n , jaesi» 4® 1## broyer
!*■
»t Forgeai! îùw&amp;&amp;, m i s 4« leur peraetir#, atmt a? t# la r trie* de vivre ««les* .
’*. l e ®
4# a m i.m selon le u r coeur.» 4#r#»a«r salon $®ur gési« '.fl d ^ g i r
mXsrn ïênr cm m &amp; m m tik . . . .

, •
' {

e-.'ÿ; ..«le®»!, «©us n^eoeptorons j«àl» qu« lot v&amp; .^x'ik' m i ar® esMoa® allant -réglé#

par la fore*j ê*'m
■
devient an indi#y-te#nbl« devoir*

.

»

et psâ
tê , J i-r üc&lt;? re,*, râœ X* r«-ir %
. , ^co ss «®9
sé ré n ité le s rw »aâle.9tioo»tttw ^t««tt»««, psrcè 4««» le s nogoclfetiea® se p o u rra ie st
que Jtelr» é clat# * «on ben d r o i t, le violence s e r a i t tarisôe*

te pp»### (0 M X ê VBan/t apte l e 30 m.rs» *” i» *1~. : &lt;
a # it n o u s c ^ r «af-wa
« lie ts a a y s li ##ttl«?a#ni de j u s t i f i e r le. ôisdtuclté 4e l ’accord per 1« c o n s titu tla s
&lt;ï# l*«#pir#
«pi «asrait «sep* ■
&lt;
§«
im ite Mmli#»#, s x fim m t law»
i g a i f ie q««, «te;;ü6 notsv
o&amp;feftt# e t fte:..,
8 . a—
« r i r a i t d*. soutenu* d roits} je# » !# d ira -t-o o » le s mv#»»îicetioB# ne fuyi-ut p r$ s e n tit» dans 1s p re s se , «lors f i é t l e » an* «Rfageaî«nt» d f l#î® &gt;'tee l ’I t a l i e sons
•on##» c r l t t à poursuivre leur. ôoaplèt® e t loyal© m
io n e t d ns l« « r sa
e t 4U&amp;8 l ’équivalence de ##» accord#} nous ne re fu sio n s su L ia a te t 4 ’ #**ï»A*i#r
d ’ e v teb ttd iès p ro p o sitio n s. Suie j e d is ' e t J» m aintiens eue nous m céder©**» n i
ni» «rpent, n i va swul de m» droits*.
Je dais d ire «ne 1# Jftrue# vaut l e pui* des. teea»e© lib r e s e t fo rt» ) «on u n i’i ■ t é « t - M e l ï e e t a o w 'U , ré a lis é » une foi® île p im d r r - n t 1« p é r il, m--t réso lu e
k défeaôp# «on id é a l e t ses droit»} J«a»t« aoa union ne flffc au ssi profond# .et
.■£H';- » i © «p ilt»} :$*m t» « lie m fu t plu s résolu® e t pin» forte.}, e lle b i t la guerre,
s&amp; lf s i 1® p ie rre l u i é ta it iaposé# ou o ffe rte tjim m 1# »«ul# a ltern ative en tre
l a dôchéanc» e t l e déshonneur» #11# m d ro sse ra it d ’un seul élan pour 1* défaitiffee, a# de s«. lib e rté *
•.;■■.■/■;.;f ' ^
E lle e s t en a# sure de p rin arv er «n l i b é r é , t.-..r» le rt-îs p»r le ô--'rordre nu
\m&amp;âè .
■ t» eoaprlr«îftt 1» gr- *
u
lu t « t :
- ~
r#nt) ls produetiqs suga«®t»‘
2 éixÜM êi Isier encor»,
# :r c ia coups*:-;tlvoneni à toute» lo » ftomvdea dki »omS#} nous m m r#-jn dsus l a ‘f eu­
l e J corné» plus de 4 tonne» d’or} l ’ a c e ro is s e ^ c i du p é r i l ré e l v.a&amp;aii l f ac&lt;?. oia*
to ae n i de l a p u is a ^ c o ) sous avoua débondé le s plein»- pcw w lr», i l f a l l a i t a g ir
« t «os d â lib -re ri i l f a l l a i t p rm u re avec rwjdldité e t « 1 ailer.ee d«» ««sur®»
txc# tlcssellod1«t
;i«r 1# labeur, æutœ^omor tou® les tel r*ts n.-rlltulier# a** .salut jobllc, paretti-r® 4®
-©i«-e»ur«s aiii’tiiir#® ‘süiaraelioe la n*tion 14»

po n d it «vec: un# ré®çiûii-oc viril® *
.Las étr-t*K«r» t4 » o ip ê re p t souvent tu r&lt;-.gia!« tr è s lib é r a i &lt;J nt i l s b.:r;c.îici n t
d « r tetis i # f dos- ir^TsV/'cas T t l i aa» « t p«si«p# ,1® p a rle d# 1« fim ib i# , je w w
;ïdréSc?!®p t® co rd ia l fa la t m x aotl®.i
susulsii'-.B®® (p i fi.rdeBt de:«e 1*
eadro de l ’o^oir© le # eroyenes a-éeulairè# ®t tosHü#» I cp verte* «e Im m c iv illiu ïtd&lt;m» J# v®tut l e s rasnarciar d’avoir téssoigné avec tant do fld lA té leu r dévouese n t à le France. Çu’ e lie a nient l a certitude eu® '1% frtnc® de&amp;fctrera toujours
•I^jarotectsrieo lîd S lo # t v ig ila n t# e t t e m e m ;
d sse re a ettr# œ e«u#®
' #« gr«Bile'..»i»êite*

�M i e a^Co
î
# ^ t r ^ ■•: j . .•■ =:
mê
&amp;« c o u rto is ie âss
a à l'é g a rd
I t a l ie n # vivant su r l e t e r r i t o i r e « é tr e p o lite ia j o a t- i ls à a© pl iïr're &amp;® i ’ho»p i t e l i t é firajrç&amp;lse ? fïe s a u t- ils pas heureux de vivre so»a X&amp; g.uvegarde de nos
l o i a « t é&amp; aos l i b e r t é s ? Roua d*a*uro»a f id è le s m» haute# tra d itio n # , dm m m
à l'é g a r d d'ur. a u tre g ra ^ l v e li 1b e v # l e e u s l ëé$# «tisse# to u t de cesnOAtai* m .
më&amp;ÿ^-ë êM
Franc# 0© cessa p&amp;ar de téwoigoer sa boare volonté per exespl# î le* «-ceorc:
eai|iiftk « j jit déol&amp;yaiàoaa f r anco—
■1
'
Y

3« vmtâm'K un# c o lle te r tie n c ^ a fl a te tou u s le s pelft«atf»4 1 • ïi*i 1
cou»# noue, to u tes « A è * t p i » i t gartit## à pênidrérur ■é m s | | vol® 4» l u poi*
®.«i» qui» d*t» seul élMM§ se d re s s e ra ie n t so lid a ire * devant 1* tr«caio*$ je #«1#
que «éü P©rôles tro u v e r a it m f r a te rn e l
. - m. sein des n o tio n s «aaiei h tra v e r#
l'E urope» de par d e là l a Manche e t fs»r d e là 1*A tlantique*
•
S i .1© eoilefeoratloa fïr-»»eo»toitaWttl''p* e s t aussi complète à .1* heure seteelX #,
C 'e s t v.ue, sur tou» «es proMèae#, l e s SS pey# ont # # p « ts # « #.o#bl,•.!&amp;•# e t poursu iv e ai-le » ' #4»«#- but# p a r le# «ta»# teye»#*
J 'e s p è re que terne l@n îsoesees
m e s t d»às&gt; tous l m F-T% «**
ten d ro n t le iaag&amp;g# de l a rrd.fo» e t re tie o d ro ftt g u 'i l e s t
de teiiiip»# e t
ne eherehe l'te s &amp; lte tlo » cl© personne* I l e verro n t m l u i l e preuve que X©
î4®t to u te s m » t o m m la te c te c e t ^ ® é t é # m servie# tï» H ,.
F r a c e , notre F t r i e , rien, ne le À. tournera, plus du d e s tin -q u 'e lle c h o is it 11tarcsæut dan* le #!#&amp;## cofiaciessde de ses droit# ' et 4$ s» fores*
r
V
Le 5 a v ril 1#89 - l*rbrun e^.t rse lu Fr^ï’xdbnt ca is
&gt;;-u r r e ^ s u 1 tour
| msjp: Sô€ voix*
”

—*•**£&lt;' w«e ~ “

;|| ****•'

■»&gt;.•&lt;v»-

**►’•»»»»

i'w*"

W

'

•

Joeaneaeÿ» ^résident du. Congre# S^tion#! d^kil^re I•A lbert Ià
teiw. •'•.
la majorité des cniffrages» je le proclane -llu Pré#iâ®at de le îtépuli.icue*'.
ir*ia#enbl4e chante la ^ a rseiU rise eue tout l e eongr©# reprend ensuite.
wn e lle m Prceideot de l a Bépubll-./u© de l'e x t r a it du procès-v^r't*! de 1« s^&amp;aoe
de l'AsematoW# »e.Uoo&amp;le. U Prtbidtoît du 5 h t tg &amp; im m t ? r m î$ m t de !*!$•##►b ile e t le Président du Conseil entouré d*e '-«eabroo du üouv'-rneoent a in si que
des d-jllpatioss des aembre® du -Sénat e t 4e le G&amp;Mutare asm ieteiôàt à le c ifia c a ic *
ü-as ©&lt;m allocution» Je-«««o«ÿ docJUra aotiaaacat 1 WI1 fr u t ou© l 'un ité fr-sB—
ç a ie e se asaifeste au aondej c 'e st l a pensée &lt;|ui» gotmvm?-at presque la t o t a lit é
des iroi3|ï®s .du Sln«t» lewr.. f i t ü s i r e r o©s jeu ra Æ erslers, -îju'&amp;wÇuks* .occr,eioe m
s o i t perdue d 'a tte ste r cette unité e t d'en trouver un# ebné l a .réunion Ôe i'Aa»
eecstlée nctlcai-de. II ae s 'e g it pse so in s d'&amp;fcteater l a f i d é l i t é e t notre é t t e oheæeut à nos d estin ées e t à des bosaea qui le s servent Meu&lt;,«
Mv .. ... :
Lara Hls
firsvité ■
tea cev , vous renonçetes, per dévoueaent au pays» à un.® r e tr a ite celée e t tr ®—
3&amp; su if «esuré-â# » u s #xpri»&amp;r l&amp; rsc©«sn«Aass.i3ct d« ,s«tr« Fetriej j e 'fais

�■certain m m i. - k m iaporisai®
re^u® g® ®&amp;fclïs le- •éfrWfmirmX - «S#®
s«% i® #sts de respectueuse sympathie 'i f tou» le s fep p lef e t s a is dê 1« Jr&amp; m e
q u i purent apprécier v o tre saèur de t é p a ix dans le
e t ésa# i , n©i»jï?Kr*f.
lettre» re s e ro ia Jem neoey e t 3©Xedi©r de le u r s fé lic ita tio n ® put®. H lroç»&amp;'
le » diverse® dlsesrefes® qui fu ren t fàiie® auprès dé lu i pour pu *i l «écouté de
co n tin u er i r e e p llr ®&amp; aiafiioa» ®si J« X® fi®» c 'e s t eu* J* -psus-fei qu'e» rn ife ft
de l a situ a tio n p résen te e t cev*»t l'h o riz o n iittcrnsiiçiM Jl non «acor® dégagé
tté to u s s®« suag«s» i l f a l l a i t donner
•
«ni®, résolu® .et 'fort® ' ayant 1® «eue! ci* l a i t s t i l i t c l * i de 1» ç o n itré lté * *
ha 1$ a v ril 1$S§ - im am m tt s i &lt;t« nouveau WUXor e t l&amp;œmX&amp;ni. après s v o ir
ç&amp;afc a in s i è nouveau le pal* de i'Xurope» &amp;■-Icdle-r 4. •f a i t à i® pr*s:-;o"pour
que tou®’t#a Journaux en p u tlle n t l e te x te i e s ddeï*û^. tie n s mBkfmhb* »
JT*®! d é fin i lé $®X$ti«fpè d©’1&amp; France d&amp;ns un 'oisceur©' du %$f n&amp;rt# l e d is a is
■pue i'E urope é t a i t « at&amp;t ù Ja le rte # t qu^ l&amp; fr&amp;s&amp;a l i a i t Caféidis à s a i s t e n i r
l a p®.ix ’èmoà la Xi'b#rt# et- l/t e s s s u r e t c e v r s i t ren fo rcer # -.boré s? propre
d éfen se e t accroître l e s lio n * de s o l i d a r i t é avec Iss peupler ré so lu s à fa ir e
face à I n g re s s io n .
Sapai®* .-c’e s t k m * ce féns tue nous «von® &amp;gi» -nous l'a v o n s f a i t $m&amp; swtnl—
fe s tîitio o s vert»le® , sans ra in e s 'provee©lions# Sous rven» 'p ris dcs: sesear#» s i —
lita ir e ® gér&amp;ntiss&amp;ist eoatr® toutes le® surpris#® le ® .fro n tiè re » é s :X* t&gt;«hc®
e t d e l'fiéplr#»
gouvara^asat r* » ero ie su no® de X». if--, ne® tous ,ieî? itap&amp;es q u i isy oignirent leur® pO®ts® dans le® rég&amp;mm.its» "le® esoedrili® » e t le» ' n sv i»
r# « f tou® eoux qui o®tttrlbu®nt à mesurer a» pays ne sé cu rité*
J 'a d re s s e cono à l e S?Üon fra n ç a ise l e &amp;Xc l s ra tio n su iv an te arrêté# 6 'un
( M B «eeerd, par 1# gouv^rnc^nt o® 1* R lpitîllçc#
.f© uv4ruefli»t''ferit»nsito u te B onification laposée per la fo rc e ou 1® «anaee de -1« fo rc e a e t tu que
rn S( C1te r V' 1a ;'e *«st •u% B. J &amp; :r;s .
ftp**#®'t en c o n sid ératio n l e s inquii'tudes spéciales que l e s évèatà^nt® des
d e rn iè re s s«s&gt;Àine# .f ir e n t n aître» î&amp; geùm m *® fït £tm%- i* sa ©oas&amp;pu*»*ce à l e Boumui© s t à 1». S rlce l'.its^Jraac® p a rtic u liè re - q6ë» *.» es» oa ift® ac­
tio n s s rc d t entrenri® # qui B en^oendt clairem en t i'itt(i«-;.-&lt;»i(fl«nc* le l t Inuesnie
« t «le l e Qrèce « t à lespaeUe 1© gouvomesî’saàt roti»^!® #«• 1® geim me®#ni .grec
e s t i a e r a i t ^ a 'I l e s t donc 'd '« a i a t l r S t v i t a l de ro si ‘t e r tv e c l®ors fo rcer ai-—
tionele®» le. fauveincetoBi .frân^sit $« tie n d ra peur .«afêpf I l u i :ir#t®r i a œ iiiê tffis®»t tout© .*e#i«t^nce ea son paim? i r î 1 e g o u v a r n &lt; f n p i * . i ® «do*&gt;t&amp; l a ■■&amp;’«&amp;»
attittaiei. '
■;' / Y ::'
^'BBipÿsd:
Le foiïV»meô»«il tm n ^ &gt;is 'd 'e n tre p a rt fut-lieursux. .de
eo eciiisi»! des engagea®»te réciproque® de le Lr.-iàdè Bretagne e t de le Pologne qui décidèrent
de « d am er un appui « u tu e l a fin de û é tm sra l« u r ind'l%«oo*»ee e i e lle s
é ta ie n t d ireo tetteat ou in d ire c ta a ^ n t ænacéea*
L 'a llia n c e fraîïCo*©olonslâi® ©ai cl':&amp;«'tre p e rt èoatiro-ée- p&amp;r le geuvtiTv a*-ïît

�/
•

m
ptslorris û&amp;m l e atffis esprit» f e f r te c e e t 1«. P&amp;lom®
®@ g i j m d à t ÿ i ^ i s i m b f i 4iy#œi«m««s'i c e n t» to u te »®îtac« iir® cte ou îs*»
d ire c t* fjsi f^rl«i*ïsii
à la u r s i a t ■■pits rita ta u jsmjôwrd#!aâi nib« aoa ce»

i
1

basi?»d«î:re eoaæsiœi^ufiat écrite décis r a tio n à tou» -J®a gouv«r»«i«!fitB
m p a rti,e slie r à I&amp; formule*
âpres cette ê4cl«yr&amp;ti©a £ jLft&amp;Unr a jo u te ? X&amp; protoeüor. 'du t e r r i t o i r e 4é. 1%
ItauMNi fit 4« s®» ettgtrfi. œ s t r e •.-tou te a tte la it* direc
•
g r ltâ fit de s§® d r o i t s 9 e t la rtefeereboi d®.o# tm unique soy-uf d« paix cm to u te s
le® ententes préparés à fissu re r-1* p ro te c tio n s o îid s ire des roupie® co n tai to u to» le® c atre p rise e
le u r ' ijadepéafeac®, t e l l * e s t i® çftH Ü çue au fo trv srn® w »t fr.-'Rgci® su iv ie dsns I;c cc^eicnee? cy&amp; rc^wosÿ b illt-c c , isflrc;4fi ,. .
le, 4®térain&amp; tion d# « t pm re c u le r do ren t r.uét®s d e to ir que l u i i»poe» Xc s w « »
gsaWè ê®e d estin ées de lu patrie*

�Ve«; Isohi « â v r i l 1S29
ifOOTELLIS fO fÛ îiiiS
&amp;mïls trm .m * V isite êk P ré sid e n t de la République fr*®§&amp;l®e à Londres.

LEBRUS e t tt-dssw q u ittè r e n t P^rie le 30. »sr# I t t i ea ooapagnie de Bonnet» à
8 lu l$ p ar t r a i n sp é cia l pour Celais» salm is par to u t le geuv©ra*«e»t.
L 'esca d rc t i r s Is s El coups règleneatair© #; wm d iv isio n 4 e to r p ille u r s c o n ­
c e rte e t des svioi» l e chasse fran ç ais fu re n t re la y é s m m ilieu du d é tr o it per
m e d iv is io n britannique e t ê@ê avions de b e a ^ rd e s e n t fra n ç a is .
à O osvm ii Lebrun e t Usés®# fu ren t a c c u e illis par le duc de (*l©tte©a®er, on
um lferae de colonel de la garde. Ls foule réserv a un accueil enth o u siaste ta n d is
que ré p e rc u ta ie n t le s dernier® coup» de canon t i r é e par l e c u ira ssé '•lodaoy**
e t l e s c ro is e u rsj la fa n fa re de l a *Beyal Sérine** ©étonna l a M arseillaise*
Le Lord Maire» dans son ad re sse, souligna que la v is ite me fera, pas que s c e l­
le r une f o i s de plus l 'union de# E grandes démocraties dans l'JLnt r ô t coasv«*i,
s a is e l l e sera l'o c c a s io n f c ’^ peupïe britannique d'exprim er f#S profonds se n ti»
m u te d ’a ffe c tio n envers l a France*
Lebrun.» m rm êvc ia n t, souligna la p o rtée du voyage de» souverain® to ritao n ique# à Pc,ris. te jo u rd 'h u i, d i t - i l , je vien s témoigner sur l e t e r r i t o i r e de se
a n je s té , l'ad h é sio n unanime dm peuple fra n ç a is à - l 'é t r o i t e am itié des 8 'pays
qui « p r i a s l a eoaaumamté de l 'i d é a l s t s e r t l e s in té r ê ts su p é rie u rs de. le p si* .
Londres. Le tra in p r é s id e n tie l arriv a à la, gare Victor!®, à 16 h . 00* Le Foi
e t l a R eine, l a duchesse de Qloucester» l e duc e t l a daca.esse de S e n t, la ■Prin­
cesse royal© e t le conte H&amp;reeeod, a c c u e illir e n t l e s bêtes p a ra i une nombreuse
a s s is ta n c e où on reaarqu&amp; it Chamberlain e t H nlifsk# le s ch efs suprêaes de la
n a rin e , de 1*armée s t de l'a v ia tio n , le# diplomates français e t afigl»is. L.;
garde é co ssaise prf s e n ta it l e s ara®#* le l&amp; rsciiia ls© r e te n tit* to u t le nooue
se découvrit, qui#» l e cortège se for-aaj dans 1m p resière voitu re, le lo i e t
1© P ré sid e n t de la République ayant en fa c e d*eux le© ducs de ü lo u ce atsr e t
de Kent; dans l a second© voitu re, l a Reine e t sfcdoae Lebrun ©t l e s £ duches­
ses» on reaarqm eit Bonnot dans l a troisièm e e t E'.daae Bonnet dans l a qmatrièass»
L® servi©© d'ordre* composé «le la p o lic e à pied, e t ! c h ev a l, a v a it pelas
à c o n te n ir 1® foule ré s e rv e n t «a accueil d é lira n t»
A Ü tito h a ll e t à « a U , l'esthom sicss© é g a l a i t 1* jour dm
.Anglais c r i a ie n t m fra n ç a is s vive le Roi* vive la frise® ,
“hooray*. Des n i l l i e r s d» voix entonnèrent l s M arseillais® ,
a s t pavoisé® aux couleurs des E nations. Les hôtes français
Ast*#

couroim «asnt| l e s
eu poussaient des
fo u te la. v ille
sont v isib le sent

Londres - 1 Buckingham P-sXacs, l a suit© de Lcbmm fu t p ré se n té s aux. souve­
ra in s e t aux grand.® d ig n ita ire » qui é ta ie n t ré u n is en uniformes ©t habit® ds
cour; 1« coup d 'o e il é t a i t incomparable de m ajesté.
Letortœ e t li-âsme f u r e n t conduits dans le u r s &amp;ppsrte®«s»ts* renarquahles par

�4 • 1» d éco ratio n e t 1«# objet® d ’&amp;rb qu’i l s renferæsnt*

*
f

i * s to a s ts échangés su P alais à l ’is s u s du dîner e n tre Lebrun e t le l o i a t ­
t e s t e n t avec tout® la n e tt e t é souhaitchle» l a s o lid ité des lie n s d’a a i t i l û m
g grandes démocraties,
Le Bol George W prmnmt l a p aro lef l e premier d é c la re i Uni® dans l ’a tt a c h e - #
a e n t du régla© e t au d r o i t ées deux, peuples ont également conscience de l ’ iden­
t i t é d ’in té rê t* qui l e s rend s o lid a ire s eu bien-être de chacun# l e s hèsrs©* d ’ï —
t a t o n t *ln « t la p o s s ib ilité de prendre c o n se il les un.» &lt;$»» entre# €ans «a»
ataospbère de parfait® confiance M utuelle s t je crois fe ra c a e a t à la collabora;.d©s &amp; gouvernement® qui re n d it e t co n tin u er» à rendre un grand service à l a
c m m de la pelau
11« d é siren t erdeesim t f a ir e "tout pour amener une solution, aai^bl© aux sc a ­
breux e t grèves problèmes s© posent a u jo u rd ’ hui -eu «onde, .«ois il» a© f e r «dent
p a r tie d’aucun règlem ent qu’on te n t e r a i t d ’ é ta b lir en r i o l a t i m des p rin cip e#
qui d evraient justem ent r é g ir le s r e la tio n s d’in té r ê ts des Etats*
Nous reconnaissons pleinement l e s d i f f i c u l t é s , mais j ’ a i l a conviction eue
nous pouvons regarder l ’ avenir avec confiance e t espoir conscients de n o tre
fo rce e t des qualité® im m ortelles de l ’in te llig e n c e e t du c a ra c tè re qui d i s t i n ­
guent l e s 2 peuples e t q u i se m anifestent s u rto u t à l ’heure du danger*
T e lle s furent le s p a ro le s de Georges ”1 e t d© Lebrun soulig n en t l ’ am itié
m utuelle des 2 peuples.
Toutes lé s fo is que ces principes sont s i s m échec quelque p a rt d&amp;n© 1©
aonde, le s 2 opinion® s ’ d a m e n t e t r l c l e æ t a t du gouvernement l e renforcement
de son armeture en vue de r a f ia r a ir l a s é c u rité e t d’a p p o rte r ua nouveau con­
cours à l a paix général® .
Londres - Lebrun e t Madame 'v is itè re n t ce matin l ’h ô p ita l fra n ç a is! eu consu­
l a t de 'France* Lebrun s ’in c lin a devant la plaque des F ra n ça is de Londres morts
pendant l a Grande Querre e t s ’ intéros&amp;a au s o rt ces fra n ç a is au sombre ôe S.OOQ
c o a tr o lls par le c o n su la t. .Puis dans 'ta» s e l le de Buckingham Prise©, ce f u t uns
ré c e p tio n par Lebrun de® chefs de . M i s s i o n du c o r p s diplomatique#
Les sstioomsÂlr uniform es rep résen tan t c e rta in s diplom ates notanasnt c eux:
du proche Orient donnent à l a cérémonie un® noie p a rtic u liè r e ment p itto re s q u e .
Le® ovation» a c c u e ille n t 1© cortège p r é s id e n tie l qui &amp;m rend m Guild H all où
lie brun e s t l ’hôte à d éjeu n er des corporation® de Londres#
Ses d lsa in ss de m illie r s d’te g ls is so n t «assis, sur 1« parcours} 1® Lord Mai­
r e r o s i t au p résid en t une adresse de bienvenu© contenu© dans un c o ffre t d ’o r
m assif. Nous noue ré jo u iss o n s d it l e Lord H oirs de sa v o ir I s s lie n s e x is ta n ts
e n tre votr« grand pays -et 1© nôtre q u i .se fu re n t j&amp;»®îs «1 so lid e s et souhai­
tons qu’ a in s i u n ie, l e s 2 peuple® puise an t continuer le u rs e ff o r ts pour 1®
m aintien de .1» paix e t l a bonne volonté p a ra i la s n atio n s du «onde»
Lebrun évoqua 1© souvenir des épreuves e t des joie» u n is s a n t le s 2 peuples#
l ’ay an t qu® 1® d é s ir de m aintenir l ’ affarm iSBesent de l a p a ix mmçkBU unioueaent

�so u cieuses d 'a ssu re r aux générations montantes quel qu© s o i t le u r pays, la sécu­
r i t é e t 1% bonheur de chaque jour mieux a ssu ré s e t décidés 4© a e t tr e m oeuvre
to u t ce qui peut ê tre com patible avec 'X* d ig n ité e t l'honneur pour prévenir l e #
re to u r des catastrophe# ayant coûté ta n t de l&amp;rsaes, ta n t de sang, l a France s i
l a Grande Bretagne c o n fie n t à l'a m itié vivante e t féconde &lt;dfkcs l e s opposer à
personne tous le s e sp o irs d 'u n avenir a e i ll e u r étendu à l'en so sfcl# des nations*
Londres - Le Conseil du c o a ité de Londres re ç u t c e t après-m idi Lebrun et
Madame* Dans l'a d re s s e de bienvenue le P ré sid e n t de# échevins e t ' de# c o n s e ille r # .*
« p r i a s l 'e s p o i r que l ' e s p r i t de» échanges amicaux e t le u r coajxréhe&amp;sion carac­
t é r i s a n t depuis Si longtemps le s re la tio n s ces deux, pays durera longtemps»
Lebrun marquent la même passion pour la l i b e r t é qui sais© l e s de-ua: pays, 1©
«ta© attachem ent ' an* l i b e r t é s déaocr&amp;iiqu»») i l f u t longuement mêù%mà» I l soah a it» que l e s demi pays continuent à vivre dans l e paix s t l a p rospérité*
Londres - Après un grand d în er à l'an b e ssad e de Francs h i e r , Lebrun e t Marias»
©t l e s souverains b ritan n iq u es fu ren t acclamés p a r l ' a ssista n c e «u cours d 'an
é b lo u iss a n t gala à l'O p éra de Covent 0' rt’en* L® s a l l e , debout, écouta dan# i©
re c u e ille m e n t l ' exécution des hymnes nationaux*
Le s a t i n , 'tout le perimmeat an g lais, dans 1® cadre -historique de Ite s ta ta s te r
S a l i, dérogeant à la tr a d itio n sé cu la ire , re ç u t en Lebrun l e Chef d 'u n t t » t
é tra n g e r; après que le s o rch e stres eussent joué l a M arseillais» e t l e Cod
Th» S ia g , l e lord, eha&amp; celier e t 1® speaker f lte r o y v in ren t ' s ' l a c l i a s r devant
Lebrun e t s» su ite .
Après 1® le c tu re des sdres®»® d» bienvenue partleulièr-cm ent chaleureuses,
Lebrun évoqua 1 'amitié ■freneo-britaïm icu» ayant- au suprême degré l e 'c u l t e de
l a p aix , parce que la paix peut sauvegarder to u t ce qu'au cours des siècle»
l a c iv i l is a t i o n humaine accumula d® beautés a i de valeurs « o ra le s dans l* s ocs a l a t l l e s plus divers d# l ' a r t e t d» la pensé®, consolent» d® la. fore© que
le u r a ssu re n t le s v a stes em pires e t le «Iss» id é a l, «nisés d 'u n a rd e n t d é sir de
v o ir p a rto u t régner 1® concorde poux* que l » s e f f o r ts de l'h u m an ité n* ccutinueni
pas à se g a sp ille r en trav au x s té r ile s e t l e s S pays connais se n t l a ra re p riv i­
lè g e , ap rès s'its*© rapprochés San® a rr iè re —pensé», de s 'é t a e r aujourd'IiM saas
réserve» '
;f;!
Ce® sentim ents que j e vous exprime, i l a 'e s t sans doute aucun, do voua qui.
le s ig n o re , s a is peut-ï-tr© r® v ê tâ st-ils un c c re c tè re -p a r tic u lie r lorsque le
P ré sid e n t de la République l e s précisa» à M estaiaste? Hall en fa c e de l a noble
assemblée en une Mette» qui s 'in s c r ir a coma© un événement remarquable dans le s
annales de l a -solidarité franco-britannique*
Le speaker -invita Lebrun à v i s i te r le s Communes « t i© lo rd c h a n c e lie r, l ' as­
semblée des lords*
A

phal»

tr a v e r s Londres, l e s hôtes fran çais re ç u re n t toujours l e mémo a e -u e il triom­
'
-O'y; Y

Windsor, L« déjeuner au chetee» de Windsor r é u n it entour 4e Lebrun e t fcdsa®
le s souverain# b ritan n iq u es, l a reine Mary, le duc e t la duchesse d© Gloucecter,
1» due e t l a 'duchesse de S e n t, plusieurs a u tre s membres «t© l a f s a i l l e royal», .

�H a lifa x , Bonnet e t Corbinj le programme ausic&amp; l f u t exécute per i/orche-ifcre à
cordes des gsordes é c o ssa ise s. Apr&amp;s l e d éjeu n er, les •canrer&amp;in» fir e n t aux hoi
le » honneurs de» incom parables c o lle c tio n s du chateau.

I

1 ® ch e f ,d, l t a t fu t r e u t h i b t m le personne
SI’ 1® encore 2*000 membres d es cinquante f i l L
le» de 1* association frên eo -b rit^n niqU6
iq u e de l a Grande Bretagne :{1 *8v alen t é té réu
ni» sou® le ê tm t o i t .
•
nd©r H ro in g , se c ré to ire pr Ivé de Qmrge'S f l
flemc s , l a présidente p a ra i le s acclamation»
embrassa affectueusement c e tte enfant. H"-ns 1*in tim ité , Lebrun e t Madone sriirent
1® th é dans la résidence p rivée de Ch&lt;‘-m berlsin e t de Med®*#* Les M t w ^ r a s ç a i »
fu re n t reçus à dîn er pwr H alifax e t 'S&amp;ânm» a« F©r@igs Offica*

Luer uns
perm it à l a société londonienne &amp;
chef
nçsl». &lt;
.a stes l1®
e m
d e rn iè re fo is de faourrah® enthousiastes
kai de P ÊE tta
a t ffr&amp;
rendait*
Se mst i n
n t pour 1s P r neej k 9 h* 57, le t r
towwrnir
m it â m s un dernier $f©ste, im dœra.
aux Souverains b rita n n iq u e s.
'

M

« W56#*?V&lt;S«M»

m u r** m * ..* * * ■ *

T '—

'—

’

"

—

’

——

•

Avant de quitter Buckingham P.l&amp;ce, Lebrun avait remis au Hoi une sta tu t
équestre de George V e t à le. Reine E lizabeth, une coupe de KJt*Jriadkx c r is t a l.
P'ixis* Lebrun arriva à 16 h.£5 à P r i s pavoisé© aux couleurs franco-britsnriique»} l e Président e t Madame furent sa lu és par le s president® du Parlement, le
président lu co n seil, l e s membres du gouvernassent et de nombreuses personneli”
té* . Lebrun et M-dnae, rentrant à 1* E lysée, furent longuement ovationm s su r le
parcours par les Parisiens*

�fil

CM®»!;.;»® «a#
S»t* tilisse.ïsnta flr*&gt;«ç*ta
*
d® X^Oclfiisia

\¥*

-p-fnrf-Tf

ÉÉl e 3*.efft, ds'ei.?rd
1S-.fa;
i 1x03*»
ii«Ôt « a tr €-r083 P fo# i#
^&gt;li®f i ' -’. ' 9 i|Ui^ " t |90©%© fÆ i'- ' :té
f §4k «m t l m :
l^ y e r
« t t s i a t &lt;îï:&gt;ev yro'-orii %1iC&amp;»©iÈSTL'Lie a i
^
;
f‘
td*
ewr
©
-.0»,
âlSfi?
z»r&lt;n% taia $
de e e p r lï
au f.
»fai» .
4 « i É4êS|j|
S'il
Les
i « f services l« s i'r ■
iiisi ï$g$
.l «ilr lacan
Coloai:-!© « t l e s «e^BS de X*lîe&amp;&amp;riï ia
4
;
i
«
i
Xs population ladl^ào*. B
,t4
blocS
't-è e t ; .:ïsX*'
iI , ly.*sas#
tou» la
4 «ïJ^i ?;033§l l4Éi lit##s.

’T* te

v'

J te

V

■■X

?jr e f f e t jua lie Tara XS .isattro#* 1« veut veRswfc dfolaj*fr© r i
m 9 w r s P--.p©ct« fsi'nafc cr?iôuir© X© cire*

it i t 1

Xs® b itis e s t® d@ to . | » i e e , du for%f êtâ
d* In itie LiŸt; e%;f3
hsdagars d u re n t «tr® a e c rlfié s aaaài hasitfction pour erscy u»e sir© .de v
« t 1 » l • :ofable*
t*o© ut. si© ittfwsiwe #strB i© co^ffeh -®r f l ’
CsBa
rL :uii*
àê$k, V*

em xt '4® ■

v'.;
i@ &lt;1# tous» |*idm-mm'.k
i ..'pesta &lt;î'Iij•&gt; .s-«sfy.;^f ■'{“
d.ia .©Ji
^ ikWk3&amp;X q u 'l i s lia l i t :4

m

ialâi*str&amp; tif# dsiit r u it e 3*
*
:.%.tssr:..‘rje.s&lt;5.
icr h sa fetetfid i re .-'itte ■w»ii« « i &lt;
utr©'. :.iU :h ;SfL * cw XOô iàS4r«'®..b*ï

Qm C'©Mi«iss;t©u
la®g c u l a h r l è s i t i# capr- ib*

»

lté (kÿeM®2tt®$v te ®thé àa la baftnc ©oleçte ê© t ©&lt; e cm qui o n t Xutt-£ .‘©©fitari
't
1 'incendie « f a i t ottUU- :•
" l e Builatin 4© Pjifi» s Lia a ie
man-:
Ç id ïistirs 3s»ur«s,
nk la m it© 4« l'A aceadie cùi
iÜ æ $ m
i-, pins gT»£KÏ« p* r t i e é# , ©ALIX©* '
‘
r
, m .e ok . 1, ’- i ^ st ^iS,z
©{wyii^mto à toue c w x dont 1© ûâvctommt e t l'a b c d ic tio n est- permis de I I -. aifeer le s in is tr e *
.,y .1
* r i s r fct - *.&lt;■’ LS '/0 ... - .■
k% ■- ’■* "'
k
aava -i* XirectioR 4u i ira * poil©*® lo c a le , Xr.-.v -ust ®jsfoliea
4« la ©oloui® o s i ri© i l '-: de cowtegv *-t âc* &gt;.îiie*
•, .-,■■■■ *Les peawsMaiftilCbs lo ch ies, le s in L u s trie ié e t l a fcà^Ue de© 'treion.t ir? : V -d»
W
i l a i ej^ti .s© #§nt e p o o tn ■a.snt -air, a i; Xsri^ïîtSvia d is n t t r i » n» a .-ri t i n t
le s ■-'ius^&gt;i©cfss | i ’-ur ‘.red-ur, Lui n*a usa f a i l l i j© s-u ,'à ce .1.0 s:
a it
ütm^&amp;ép # s t aigee éa la resm am i.a .ae« j e û» î « iâ
.
*£# Qaeiaeim©ur «drassa. à
sa? f';iic it.a tic n 5 « i w t çua ia s a’a wk it® de r-1.»
p ile |«Mri«oo ;j»suc
Xouys l e s effort» soroat Xs-lts pow lu# i© eo -*rcfe
ioc.il . i t 1® «eina •pas^Lbla à aosaffrlr dos ;'OnsL.jueccsS'&lt;le c.e âovlèitrm % &gt;&amp;«
» -«ont*

�Ve&amp; llabhi - -î- re 19*9

'Courage «#s gardiens de ph^re sur le» eôU.3 de -V tisn u iru e

Le grand Océan qui teigne l e s il? » des K.P.O. des î l e s S w&amp;i*
a©a, dé» .F id ji, qui va des co tes du JV-ron jusqu’ aux c ô te s de l ’Mâriçu©
%ai rejo in t 1® Foie, dard et le Pôle dud S
ao swS l e
•
qu’i l e s t t r è s r&amp;r© qu’on y ren c o n tre de». t®ssfêtes s^ui'’ dans c srie in ?
endroits Recelés npo% su noir**
•£♦■* «v»
juw— «*&gt;■» u ^ U ^ '
T—
----. . .,T
.... r-r—r
—ettrrr—
; t . u o * . .Tii&gt;mtai. n-l—ofefc fi'ii-TT
? « &gt; *

■ » &gt; « » » &gt; . ■ * p r - s

p «

r—
t "''S-1 } *V"
- ; HT^e
csl./e~-rt--tieeMHlss-4les--e&gt;rt»-

t-?t '

« ^ T jid jfe e y » .

fout eu contraire l ’ôeéen Atl; ntique W t w ec violen ce e t presque
'toute l ’ année l e s cô tes tîe Franc® ©t •t*Angleterre*
L’Océ m Atlantique en rongeant l e s côtes de Bretagne en îr.-ace^ e t des
Conousill®® en Angleterre a fermé de nombreux î l o t s de roche» très dures
qui forment des écu eils d*agcreux pour lé s navires.
■ ?our é v it e r axes. navires de s© b r i s e r sur ces é c u e ils des .pfcroi» tris - ,
puissants o n t-é té c o n stru it» tr è s lo in sa mer* Ce sont e m x q M 'd ise n t
emx navires ne v&amp; fÉ pèfar ic i* ;:Cea pfesres sont «arqué» aurpteeté# Io®
certes su rin e s ê® tous -le s pays e t l e s cepitsina» o n t a s tiè re a e a t con*
.fiance en eux» Quand to u t e s t sombre pendant le s Iure» tempêtes to u t
l ’équipage des no v ires souvent en p e rd itio n , ttc n d sn t ce*&amp;e le sa in t»
d ’apercevoir pendaat l e jour le s ilh o u e tte 'du phare cù p m tcm t 1« u n it
s® lu aière* .
■
pr':-.; - b \ .
*
so ien t to u jo u rs f id è le s 1 le u r p a rte .
lè s 1*. chute ch*, s o le il qui m p ro d u it' ver® $ héferv* de l ’ sprtœ sidi
pendant le» mois de novesbr® - d*c «sabre - ja n v ie r i l f a u t a-isiojnnsnt
-que la lum ière des phares guide lu s * » riæ .ecrin » ! i l n ’y a ja» i ’«»«•»• .
pie qu’un g a rc io n de .phare a i t manqué à son d e v o ir, a QLgré toutes i s s
■Ipréuees q u i peuvent ie a a s s a i l l i r 4*a® le u r isoXosont*
I l e s t a r r iv é que l e père e t . le mère, m ls ie » le u r s eafsafcs. to u t pe­
t i t s osât du v e i l l e r en I«ur .lie n e t place*
.11 e s t « r i v é que 14 tempête a i u r l oea «esàla«» e t que .le g&amp;rci«i
e s t re sté prisasnlcur deas son phare en u ’s j'in t .p ltü r ie n à asuger, .
' .
. . .r.
M m is de dccaisbre d ernier ëm è us ptr-re Xioiga« de te r r e l e g&amp;rdien
chef é t a i t -t r è s
e t i l d e v e m it 'argent de 1# cosâxür® à
vec Leur p e t i t a p p a re il de Î .S , F* l e s gardiéss ôesiisÆfceilt... dt secours su,

�!
4

▼54?6or qui croise en permanence e n tre la t e r r e e t le j&amp;$re pour porter a®-.
cours sux nav ires en détresse d’envoyer une éed e tte chercher le gardien
„ *■»•
fro a c u â t, des va, ups de
i e pfair® sm » a rrS t»

dI l ?

de 4. a u tre s de h a u t fo u e tta ie n t

Les p rd ie n * J e tè r e n t d es. es b its du U-.ut d ’une des e n tré e s du pfere
situ é e à plus de 20 m ètres de h-ut ur à 1&gt; vedette- o b l i g e d© c ro ise r assez
io in du phare pour : ■
•
„ ; Ua
&lt;*» relè v e e t deux .iariàs p a rv in re n t eu p rix de. p é rille u x ef~.
l o r t s à ê tre h i « e s ju sq u ’au phare par un. des c ltle s .long ça 40 mkirm*
M muant, oh on a l l a i t potànfae descendre 1« long du c ib le le m -xk fin
asledo xes ‘taarrms fu re n t rompus® p er un fonaid&amp; tié coup de ac-r e t la ’
v e d ette f u t oblige© de r e j o i n , e le n a v ire 's a n s rsa e m r l e nourent e t en
l a i s f e a t tro is aouvBsux prisoôaier* dan# le pfe«,i*e.

■

�?ee M ahi Ce « ÿ r il IBM

HL; t e

dos te x te s o ffic ie l#

Arrêté ÈQÿ _ân m. ù -v rîe r I35ê '
227 eu ü a rrs 1359
£57 eu S se rs 1950
£44 ou 9 :8: rs Ï3SS
195 du £4. fé v rie r 1959
.. £46' du '3 Hors 1989
£0* du 25 fé v r ie r 1959
2âfi du S mars 1„&lt;59
Xa«oiga&lt;-.ge o f f ic ie l de s a tis f a c tio n
A rrêté ifunicipal du 24 f . v r i r r L-?o
ètrWié Ifem icifisl d#®toro* du 18 fdvrli.r 19S#
u 11 .:-; .
£88 du 18 mra 1959 "'
Gj ik 1 .
r 1
î 70 du 18 3 r r i&lt;a 9
'
m du 18 «ars I§52.
/a. .. '
281 du k i a: rs 1059
289 eu 24 se rs 1959
£ 53 u ^
r i •.
£55 eu 14 isofS 1359
! 58 ' u I t , r «.. • 3
£.78 du Et ::r,r? 1259
■'
177 u
i.r , • 9
278 eu tfc ao'3 1959
£58': eu 14 à*rè Ï35S •
m du 18 «w?s 1. • _
K56 ou IX u r .’ 1
£67 du 15 s.,rs 1919
248 eu U stars i ^ y
I r r i t é w aalcip*l#iî* 96 du i l fé v rie r 1. 59
Suite de 1»a rrê te sur l'H ygiène.

J.*0« 4a iS

4

r# 1SS.9

'

•■

p»|.4. :
p*98
p* 37 '
•»*97p.à 7
■p*$7

pM
ïv t$
p «98
P #88

J . 9. OU 51 «Cf 3 .

f

•'•

J10* du SI æars Üf®

p«y«
»«lûf
s , 107
u «187
p.107
».183
p «108
pt JÔft
P*Î09
: .111
p«m
u .m
p .n i
n .llt
u. Il£

i «ng
r,II£

�</text>
                </elementText>
              </elementTextContainer>
            </element>
          </elementContainer>
        </elementSet>
      </elementSetContainer>
    </file>
    <file fileId="1098" order="6">
      <src>http://bibnum.upf.pf/files/original/de67acfe860de1bd2dc8577904abdd89.pdf</src>
      <authentication>172404b7bfe6369c066b6dfb0125abe5</authentication>
      <elementSetContainer>
        <elementSet elementSetId="4">
          <name>PDF Text</name>
          <description/>
          <elementContainer>
            <element elementId="55">
              <name>Text</name>
              <description/>
              <elementTextContainer>
                <elementText elementTextId="29437">
                  <text>GOUVERNEMENT
DES

Etablissements de l’Océanie

CABINET
DU

GOUVERNEUR

R E P U B L I Q U E F R A N Ç A IS E
LIBERTÉ— ÉGALITÉ— FRATERNITÉ

BORDEREAU D’ENVOI

des pièces adressées à Monsieur le

Chef de la Cir­

conscription administrative des 'Tuamotu-Gambier

I. G. rr 184.

à---- Bapaale_________

�c iJ c

(fyXlÀM ©

V E A

.*q

JO-x'i*yh^t

M A O H I

du mois de mai 1939.

S O M M A I R E

r
Ecoutez®- (Note éditionale)

:............. f-

;L
Qu?est-ce qui tour reste des terres que tous avez léguées vos ancêtres
NOUVELLES MONDIALES.
Tirage de la Loterie en faveur de la Caisse Agricole (28 Avril 1959)
TEXTES OFFICIELS
Programme

des fêtes du 14 Juillet 1939, Voir Journal Officiel du 15 mai 1939,

Légende de Vei (III)

C

O

�Vea Maefel * Mai 1919

certaines ipi&amp;s un gros effort, a été i it pour ca« chacun cui'-s# lire
le BVe* S&amp;©hin et en tirer profit ea s'iartrttiaant, es
i tout •
o« Qtt® 1« V®®- Ifcohi veut dit'© à chaque mchl»
Il fait bon savoir que votre ■esprit sst casa» une terre bien détroussé©,
oà ont été plantc/J de bons arbres à,'fruits »

•

(

•

L© Vea Maofel dans .ses éditoriaux vaut t o u s .parler directement et tous pré­
senter des images aussi exactes que possible de X ’et .:.
L* a * .
en vous aontr&amp;afc ou’elles sont les points d ’appui que vous devos- conserver
einsi que toutes 1m '.boanea choses léguées par vos aacltr©* çu’il tous faut
Sauvegarder de la. destruction par 1
:■$.$ il 'veut aussi' voue £air%.
■les maladies de votre esprit m vous indiquant quels sont les remèdes qui leur
conviennent ©t vous éviter las. précipice© ou beaucoup û* entre' vous se sont per­
dus corps et biens
Le ?ea Maohi écrit en tahitien pour les maehis et lu uniquement par eux peut
garder dans ses articles le caractère d ’une:Conversation fsailiele o| sçst as­
sembla® les vieux parents» leurs fils et lettre filles et leurs:petits «mf&amp;nts.
Aussi lui est-il permis de constater et d ’exposer tous les n&amp;xæ quus porte

■méli® 1»actuelle société aaohi afin de lui.montrer 'par quels moyens ail# peut
guarir sam q u e l ’«a ou 1* autre membre, de la f«aille paisse âtre choqué de s&amp;
voir comme dans un clair miroir tel qu’il est.
Lise.® donc, l’article écrit sur l’Ii&amp;t■actuel de votre p&amp;triaeine dans cet
esprit là n ’y voyez pas 3© moquerie m i s un grave w j t &amp; ’â© réflexion.

*

v\V' '
. ' gé' .&gt;;!
•
•
S
:dé,;^K%oé
Le V#a M&amp;ohi veut apporter de l’huile dans votre lampe qui n ’en a plus guè­
re et aussi Mettre au point la mèche oui fusa®, lalsses-ie faire de bonne fri­
es/ car les veillées pendant les nuit» sombres, sons lune, sont tristes et
laissent planer 1^inquiétude qui paralyse les forces d® i ’honai#*
•
e
»
O
J
L© feu Mtohi à m. nombre d ’abonnés qui chaque mois va grandissant, sais il
y &amp; beaucoup de lampes qui n ’ont plug do. pétrole et eut fument parce que 1®
¥ea Ssohi a ’est pus encor© arrivé dams les misons où elles s© trouvant.
Toi qui vois clair a© veux-tu pas aider celui qui n ’y voit pm et qui ast
un maohi corne toi ? Aid#* tous à 1«. diffusion du -Tes gachi il a ’est m s troc
tard.
7

�?m 'feoM * i # W m
0
^t» 'wpii^ ié#te»t*4X des terres &gt;,» van «aeêtws# *fsi«î3t

?

çgMÙXm «fiat A®* coa®#&lt;|tt«o«» #» I'* 4i®p«rs4«a «ta yotrlaoia® * 3&amp;A *

!#b
gttsrre -ü«&gt; lü l.4 *

o® î’1ï**te est 1*3 &lt;ot*ï&amp;* ,s m

m*®.!!®

t u

f -‘

*
4iûG hvàrn n u
8500 hs b it jate

soit «B i § ü

û% m. 193S

•

PoW«pÛl t
Ce K*@#t ma® pt:t9 * ; » les igMtieas tentent *bs«ac*awr t e w s district® ou
leurs îles si vivre à P^eotè# # » * «fl# «ou* cwl w a l o à l tel* gf&lt;3terta-J&amp;3ffignt
■v®c tel roolc-ttea» u l o o r
^yf-ssi ^értër^ajx^^^lxg ^t»*gai •;4y:j r 1ilL_ilJ)
runtrant ches •«xt(^pôî^reanôHt ïiür ïlKn.me pour ll-r &amp; à " p«6h®# w s î , v ? i *te
teét Iss®* eoprafe» frép©»t*j| wtm&amp;te if» f-.re 2»te|»tera* et s« ïotiw^îri
4*®® 1« silikt icii£èo# suite sont hsttreis ot à i*aia®,«,.
l»i «frsAé r l w s pour laouell® il y s. tant *5« tehltten»
dt rtete m® &amp;
f ï|»at« e*««t j®»*&gt; fu*ii« à #ofet $&amp;$* &lt;1®
«Aie® «ut -4li va»#*®**
0«s laslfla®» ftPwit plue en lise à *mt pou», 4o®ïmrer à P^pte.t«$ ils *ite«t
é®c OhaitttlNi&gt;' Ite o â t» » t e f « I f 3 » XflMt »H É8# » Ü J * p vr l o i » lu * ' * P
persane* duao de toutes petite® «teataN# «u*U® dolrent p-^ysr 125 à ISO' fre®
p«* sois, 'dert &lt;«• de®« le district lia a«teteéi un® ou d«u* «aisen® oon^trul»
te® psr 4 ttxf scion X«s disposition® r{«i leva* •&gt;.ur? i#nfc contenues* &amp; A^anoroft
J« pW'Ttatllé «t 1® «Ote saie tfe»iis au UX* 4|^»ffê«st dtftt 1«»*« «é*sbr««
ou diîtta so rte 1&amp;0®#&amp;1 k ’ F &amp; aâa* p-ss bo r^rsistre*
. ai be :
.'v*i ;

"’iat-iiï es,'

b.c

-aï ?

ifôiss ê&amp;
f|# $mm mmAvec àa thon et 4m ^tero un. ïwai &lt;ï« JÏÉÈ* m
^
t
n
o
l
s
* fc*■ en.
Xé
■
&lt;
mMflt Uîlito^tim au d-te-'U b-.-.s., *•■ ■.:*H». 1É1S% &amp; « r e t e é «^fc^ÉSI'
t.s
àofei'feai.i
un
pmnte ®*iit îi#®Éfc îpte. tout 4*jp*ftfif m :b sÉr m 4 ba it ■l« * -£m$éê[$ %*
si-K
peu b® 'èsicmf et farst 1a teiupo* ï:
"©»3r' K'O*a t '4 ira » i l vt r e s "piw t u t .t e l êm m 1 s*#
p#.i
fero« ÇflX* i l » t e i ’W isi OÙ s a
«hneftooi aol «4ri«®* il® a*»f.-en{. Ü %mmr f emfe te m t fecà* i« t*
msfiœ pmr a» «omrrir 'éu* et iaur-s #rf; «jfte « t
■1?»% p0t$r h Pe.pMite*

m % p H t oafc twei pmtlu .m paraît imr
i
S
‘ '
ei®mt ««* et bxr
sur le fearro 4» nebvc-m propriétairo, à ^titre d®
ëéteyeeo ou d® g«pâi«w ou 4® tr-’
,raii leurs a la- juwnuÆe* Sur «•rte'ino® afe ce®

�.

9% Q-.fc
1'
'■
t»
&amp;«lam chT aisli*»î&amp;gn* iis sMtieoi Gkuo&amp;éê «% tri ire-iont»*!!.» Ÿ
"■z •

:;. U.l
4 # 'la c o iîT O itU t

om

1
'
'
c*
t e it a * «*»*»$•# cî#astîr« l:« ia *
•

•

î

'

i d

..-

Xiï^jpls
à ; ■-"ta *m m a
m.O-±K dttâ
m t pardtt î « t r dignité* 1*W" t o tm « I Itm r .gÿçassg*

: a©

■

®
&lt;&gt; ^...*«(,Q kit**&lt;ZtttUtAli 1 1 'ïrtie t p#ur £©ir© w « c 2« 1« a;icr xfaoifc a lle f » w n ll« r su :cd-ter
f a i l l i t '» ci* ©&amp;aati«rt jaftiï' e m a a r i,»a ;,dr :u«s i l ad fdmt- adaday • d*!c
d'w tsr* etw* ©«lui qjtjX e ;-t
p p o r-rio t^ lr» *3® 1» tirs*© 4 « *«►&lt;* *.adNs**## i l
l u i faut» pÇ'jrfois ■.©hefcs^r X^^rbrw cw*li a pî&amp;oté âe m #
ooàwrit I I -'©It
» r i j r I# » fmiiiiS u » ayïsï'«f au# » # «aiis* ©«aiêftt iai» -sa terf® « i i l m dsdri
'AT*

@ m iMl&amp;imm « t du tair®
.t.-imn-mr 1 © Isa© 04 ï® m t
«u Cteii^srsesafst adre© ep# aulde jîw#i i l » s® f©èt pr©drid;..ir«;!|i
s é Tsttfe psif dfêfâiï.- #ç»sa“t gjSfdi^fe ,&lt;©.

Gaetal»« #

tp i
nt

D-'S* Imxe
Ils#
fessais p.e pééffa nfc ***•* ',*■*#» r#É *
©le^ys*
&lt;5: a?
■■viartfc l i e n iT a s i nm lè} il.® w«m% j$^sfÉ©; t#a.0o®rf ^ rr-è ti* i l i
fisi©se»t. fs-ty 4r?eBir s a ris s » « 1 ««rv ils ù y # feiï p f f li Û*vsi9 f&amp;tâXiâi oal
M,«® 1s» r ^ s w ilîi r *
JjM eattragdtoc «nc$tr«3 daort* d* ooa v&amp;g&amp;fenâft aaiwe-at^ili
« a t ir i -'-l '.3.
1«**
?
::'^-iV::tâ: a;'©:;
::l''\:'.Z‘
.m .■.\;:'
''
■
&lt; ~ ,
, a ‘'
. &gt;■■—,,.
aa'
: © -'l’;v•:'■.,'■Ar:A'AÀ': '!;Çÿï;';aà^r;::7'iS:../.;'al;■■
‘■a, i ;‘
".à'..
1 ;/:■;.:a;. ';■■'■■ ;
s» &lt;»
.
l, ?f ■ffcata» îa #itïïaiiû« 4w tsntri -pi js©tarr# n*&amp;^% ;aaS
m&lt;îi;U.vU't"-# - Cuit!v.-t0isr ftt&gt; püc'hf?iur
aoc?
c© w u t p•-:■■■»
*

.

.

.

»

æt&amp;r^eatu pawr p u ît, a ï* u «t, |a»t# du* p o i itsi
M t a é ^ * J w librd »t Ind
\î
Isritl dsxts « 'Irfcwü «s ~&lt;i
kwr.i

sss

I la i i*wi
, n,v
1 .

i•

'■

.

.,»

ï i #at .îlbwlisœKwit, lsô®'t«ax ©me Isa». ’ae p.*.,ye. $| teat
wtt &lt;V æ-- •.«
©â l#s
|5©ifl8««Sïditï: ft«amast
f#&amp; plma 4# aeod#
G*y
a a I î a M t i # dmf i ï y -&gt;.lt h '
4«© «9f®o%s d «i af#ot flès &amp;îîs«a I
saisis. ri«c .

à soia» •:ui, âla ^Xï&amp;iit»
■'

Cerfcstlïï-8 .i-j*it sou? im »
P0ÜT â-Toir il#

Jour, à a »

l»

f*ôéis»raiïfef

qüi lis c ite n t la «rol©Al&gt;» l w
■d ■■■:,. ,X: &lt; i;.-;,;
; ;■
c b 4 »ô i», ma

.iite»® 4© ©4

?t&amp;*t c#?*■■;-a*
. :;’4-;;..-yy;
fi"3®â

�très fferfc,
lir^iïcs* «ïtGwWfe l?- m m m «pi htrlAli #«rrilï« 1 «
eoî*M..II«râ tp$ «*r«rt«jp «en
cioetllr*? © W m l ® * 'On -pm&amp;*#t mît* »t® «il***
4
ée afaîfisiï? à *4#d»* grailla P* $ ;|éttè« «b ii-ttf ‘
4« iï*'!
s«î;-e 4# efeiaoiè #te se»!
t PLU î» ■'" ?&lt;S
it I
■nt.-*
•
Fpgr fewtr' 4 « ifartssi Îæ « payait» oo&amp;fitiftt lattrf filit# &lt;teàf lës,

eü|i»ll«sî pour îmr^àtilôr

eMuW.su Sasveai ©f®

v^wmi à p*lf«
#

as*. liât* ê# faire 1 »

dNs tfâfef# cî9itef*A?t&amp;#,

Sait il y a .plrt «c o r ® 6 atm

sittiaxiae d® «*«

pi *v; r.-‘* a . K i
•
dt ®l. il l*?8pf

doa i® pcopri&amp;kdiNMt B 9e«,
l-»à*«dSi,« ftir* c® a u 9!!® vwîlàiàt

p« jÆ-iifc iis sapent isuw-al du

;|»ïï' #.9&amp;e%Wisr était festltr^ paur ps?»

yw r I m r # cbmmlms9 ■e« f o n t - i l o ftaus? t r o u w ï -,6

f

II» ml«ti î
«t &lt;t.Riï3 Xéè éiiii'iÉte* slt^iépîêit

i*©*? v &amp;'Ib.s,
bret** ott ,®oI« bcrut auJ-o'urC'huJ. I d«8 fejyty. *,*ttA®,*

#
g?!»*' »;***■ ’

# r, .'i# X» ««a

6*n* le® fsi*ds-œ®iig«r#î( -#è® fptoji* du» habit»* ê«si j?èwl#%â -fie,**
13 «fanti ©ai «o&amp;l
deè .f#»»#®* &lt;$#» tas*;.**» pJÉt c«ad s®.'s pspp vol ps-Stp® toutes 1^® ic lifif® m
fcritmsd i*
'Pàiarefoi® m lisait 4 rs»
livras t-:.
* hiil s a î llti il
n*r m péê Xc vulour®* vmë pcmtme 'dmniix 1mm purtm «t t»ê fm*Prm
«t aaiat«wîiSj»t il faut tout mtS^rmaPt tout e&amp;daaMsrs* !«•»
■ ■©

6® «*© t i.e« m a ris cwb--.il» perd**

en

%«*rs»s f

J

V. ;■,:.

'.a

p-t&amp;

ïi^ay&amp;Rtj
i*
tsa-crb
t it r â t piiæ 'i«a r àftt ilgtâ###
itsurfl
«fi m oubli-mt ipè et? «aeêtrwt, •- ■
, a,
r st ' p ’ ISff H "• * î.
’t • .*r , ©** t
'*
t t /
t *s*
- :•

u

mm r:M lê$fe

q%m Xmw

«
iàfaat p?;.s*
ils * « ' f a t if ip ïil6 se tant f»#la M « W « tpi-est gr'tfsa# c&amp;eer; «a 0® é m 2fp,îa
OSÉti*' lr« '©ll'-e-S «ôfet
■

S®urt «fbsit® c?aît istfis 1 *
.pr^p^jriiasa .;u® tUsiftse Istir
taj*^
rlm «%• ’ftt#
il tmKï.v:
&gt;i l&amp;$$r '!»&amp; seori® »ttr ift ?,KWs.'l«ip@ où .lfaa mm vmiX
pr«#-‘|iS|0
««Itiaw» ôl il fait fiPid,
il a*j w ï?»■*#'Æ 9©ea. '

W$mà$$&amp;

i
®0ü li?,à M#1 qai l u i d i t s |# w
toi#?* '4c. ^ I t t r ®'&lt;éfc
®r^«nt »® l# gu© su» ii®an©»-fcu .
••» .
r® f » «
ri
m ^ ù * # X* 1 d» ©ir# î aan oîit |H«it |riX*ïv î-.-to? slor# ®“ tSïT«* «si* Je
îiba»lu*€Æït :f#% es*gt8Bfc f M«X Bon» -■l©3**...faAe es-testl«u natta a©e;’}4# ï®'4S v r i l
le 10 Je3:B*sley#
ptwteiW»*
ta# t?&lt;3«jî: fe «
r©«botsri#r» la te#*4*

Va.

m

�«fera à sol* îtelîXî * ait» • p&amp;&lt;\ : » .
aâgiwtiî. tan jpèfpâf*** ü* X» îtii. îisiîîj#'
d&amp;r ii teit.pt» jïsïHi&amp;e fétet, m i m

-1,
.e—roi L* .v rc
..'p 1 -.
jgârte
te#
mm. Isé pêth.0 , tewteut M'M* J - vi&lt;ar
*

v

'MBnomi un «#ter:v fuà m # ré&amp;tefoit y-r.f»

"«%
| i: |
Jp'.
sisifs,* « t 'a*t» lu lrr's ;mir
&gt;rlt":9 lt te tue « t
I m

'

*

?4£%

W, 0 ■

■.

•

',, ., ■
’ '.r*•
**•
;r ç » tte* te üte
|
J.#
'
•:
^ te. éaitet ,rffe i: #pr*i.fe* !Ss*i *s|Ui
%
t
*
p
p
i^
saan# e t *a«s» to ï'iltp. s. CS'i'XttSïO à# ®ap#&lt; h w . c’&lt;
nliir soit mi.vwp ï-.-.-tu»
t 'fer
®
jrteiteé s|è^
kï
•
Ü II
'
sfteglAs®# Qtï'ii é' .fiS’i»»** Il »**»«*»3»
la rwaalt# p«ete.li»*
: l ê

A

W

X

A

i ï %

»*» un .nïhlpoi »
ir oit; nts âJ
tepii® |ï2»3 '4* lô -*.f» &amp; *
Jtïte
&amp; a % 'Isa'fies ééê&amp;ke&amp;9 ùavs*ont êtr® ifete

#a «l.itiiï# M f
&lt;
tt 40î
çifti e#t
teÿ fessats.® ©&lt;
î'
W'âbferiV» powr tefte* l i ,

ffetw* $ctl’.»** |««)ï4# fai .£»£»** ç«»a i»C&lt;
teàtewi « x «s.Gii,àrfc.®*

à| $

m m M

ente É^é Xte ëte®4te*Èw

n

r t m

s

tC.m i

#

ï W

:

l l ÿ teâaJS,4&gt;jâ #t«

■ 9 $

.iri’ia&amp;yfcÉsce •ë teUr; î

m «e^méa p®w&amp;&amp;w'&amp;

Si
tete te f'&amp;t&amp;r&amp;ot #*awâ%
|pa^
îsê
tayrte te ?*tua #4 ctesi- nas itetesgw tell
raae tf*'iïïéteiter Anna !.*• fi :;tTi-

Cp#@ifWS,i «yrifé par "iis .sait# $*■* *«■***
lltÉ ils
fiàm1» fais pu» 1 »* nas 3# le# satrs*
©ai diJ
t ü pour t e p r i ? &gt; p . d«ai p ro c u ite 4» i è a r » tetr&amp; S t e « l r l » &amp; i f s f&amp;eÆ f ] i Iss»**
tera? ote teteü #4 Üj&amp;t ■ tei twadtï leur® d'ppièf ®ï&gt; su# g.«si
plus •i«ptr«2,4
thareh® è&amp;» mmn*tsàs$ m * fatil*

8rm%

f a i t Æ «ti f i i l S »
«àp ». PGi ‘©an.c:ï î t là . i.03. eu f-ial..
l o i fris«*pîl|,-S«r •'Üi 4 it
per sap .smieat .a 4 saisSd te Jffsajte jf'dsw:%r
1
-;ve ®h&amp;:p# p»%"? r&amp;éi»- ira l*a# ':!?i«eïô4#3f, à ?j# rtlp .d s. i» iu . ir Ju ii» # il® ?# «te ' 1.1.«®.
ri&lt;5 £e i m
9//%kâ,u. , / % îf# i;4IS t e ls i pèa®â. S *
1 s ,1 , :a.ri«fe -f# f
S , #1j .? a tefi
m
tefl# Iw ite ’ it a * ^i l
la té r r t '&amp;i*
t r ic t p a at *■ «#!■ i-'xtôr te W i'- Ü t l
ai» w M t t i

é

i -\&amp;-

èêt

âmmû® :%

.ir kil»
0 .1JB» e*rt?4as ttiatriata é^itea su sim: 'Bues d# v.Mt-i. «ur ’
d# rirtegt ? sc®t .«strfï tes mî.&amp;ê tte® ftresfâïf et J #Sïteê i®» »ieiR« te a.
.«|a&lt;§8 fte&amp;il®» ladiiiàeé#*«*».»»4# C.:««
-siistetete
le? fca® ■
rôsij teutef &amp;##
testes 1«*
#4 î.àïttil#®
sc^.t wnt
gi*ias sit# liwsiifi# «rt# lais* sssra# #t tous
a
x*
11 y &amp; m &amp; x m %mM mürp
nmt^k»*

pçm?

'.#. f■!

4» ter m îî#s $fi&amp;i.csésB*« a., s &amp;ï
\fte!

�1

»®. 'fi'€g'f#'rît iil i9wl&lt;nir8 à s&amp;vt
5» .* 5
Wiü/îtife; 9 il
ir#f»
JMMBi* fe; EVore» o»t Ott’wrta* I
âm$ èp
» pi» ilrar§(»$$* |lêèitf oee ':t».r »
e
s
)
f ttX, Il raliaimt St
#
S#
il p€*ttS# *U8.it «*«* 3L#!'
•jf*1''1.?r-*»
eett« »fiHÿiïrt * Or im joa* il lui f-at
i
pfÉP'l*liraiÏ0WP* •» P»»' «** *3«P* w |
Voilà '
&gt;-’
f''v‘ î’
.Ol3&amp;
à-;:"- lit t, i'*^P J
/

mwr&lt;d.ws ■-•ctlsmi vzt la©* 1'.«te Uïv.rf p
t.■

/ ■,

r.

.

:/

0

\V \V\ V V \\
fwtuSa 4#ars ttw
ëtrOwwB 081 &gt;% %#f.rw» 'T:-'-- /,.'-./:.;T y
lu T-aitr:! i p t m m
-&gt;*i# feau’
tev.r
■4
^lïl
fel5
,
#ï-OiÜ oci se
«t «*«»«
iùss&amp; ï'IfeU*' ,.|*
^’'î:lîp^â% IfëtlH.ll'â ivife^tâ:
11^
4ii;êé
'Sit’&gt;
TT frîïtt *&lt;
?§f
MK*j&gt;st4 d* Tôt:fj.f. -f",
•*
•
îj**.--n.rvir8 qh
Jta4wré*U fK,m.^
Itei t.’
.ï •• i i ' v »vre#
■
0XW $ h%
•
^ÏMËR df# 1 U|*f
0C
îi *»* *,.-tictm ■* i à tî‘T’W,ill«.SL^^._ë
à i'.:.
ait ^JtTivw •â » S r &lt;•♦

S (&amp;MIMK4&amp;HI «t•n» TVva&lt;i

«6# iv
fis

�NOUVELLES

TM

lÂOHI

MAI

1933

D'OifiOPE

Âiia.::r:'-AS -

™

— —

*

—

11

•

La situation en Euro &amp; est de nouveau difficile en .raison des .Tsr&amp;toïitions
d'Hitler sur une partie du territoire 'polonais.
•

La France a confirmé sas accorde d'assistance mutuelle arec la Pologne,
la Russie, la Roumanie et la ïougoslavie qui existaient depuis plusieurs anites.
L'Angleterre a compris devant le danger -que représente l'esprit*de conçue te
et de deednatiosï dêHitler trois choses très importantes *
I°- qu'elle devait signer elle aussi c o m œ la France des accords d'assis­
tance mutuelle avec les pays qui se trouvent directement iaenacé» par Hitler»
Elle a donc garanti officiellement l ’intégrité des territoires de la Pologne
de la Roumanie, de la Grèce.
Elle vient de signer un traite d'assist&amp;nce avec la Turquie.
L'Angleterre va bientôt signer un autre traité’ avec la Russie*

Z°- L'Angleterre n* v it pas d'araée comue la France qui oblige claqua ci­
toyen français à être soldat pendant deux ans»
L'Angleterre ne possédait qu'uns- petite arase où tous les saida,ts étaient
des engagés*
D e m i s le sois de mà. 1333, l'Angleterre a décrété chea elle le service
militaire obligatoire pour mieux soutenir les efforts de la France aiû, elle,
subira tout le choc des armées ellsaandes et italiennes*
3°- .L'Angleterre est forale de plusieurs tarés grandes lies et longtemps les
Anglais ont cru que personne ne pourrait envahir leurs lies*
Auj«urd'bui,les Anglais ont coiapris qu'il leur fallait craindre et les bom­
barde cents aériens et l'invasion ennemie par air et par bateaux»
L'Angleterre 'dépense I.OüO aillions tous les 3 jours pour augmenter tous, ses
armements. Sa flotte de guerre et le nombre de ses avions*
Le Gouvernement et le peuple anglais ont décidé de soutenir la France de
tontes leurs forces et de toute leur puissance.

�CïïA-BKRLM H déclare publiquement cuqéi HITLER ou .aÜSSûLIÏIl attaquait
un des pays avec lesquels des accords d'assistance mutuelle ont été signés il
considérerait l'Angleterre comme étant eile-meise attaquée*
O
O

O

En France, plus d'un million d'hommes ont dû quitter leur travail de chaque
jour et revêtir 1 'uniforme.
Ils sont m r les frontières, ils veillent nuit et jour.
Le peuple de France sait quel choc formidable sera celui de l*£ttaquo alle­
mande et" italienne si la guerre se déclanche mais il reste calme et décidé eo»ume
l'a dit M* DALADIER à ne rien céder ni à l'Italie ni à KITLB&amp;.
V0ici les paroles prononcées par 1« LültADIKü le jeudi II &lt;&gt;y&amp;l 10*3 devant les
députés, discours que les postes de radio ont diffusé dans le monde entier :
\

"fira&amp;s ^-Adresse le salut de la B&amp;ublique aux jeunes hommes protégeant la
.France .et l'iapire contre toutes les menaces, un salut a toute la nation qui sup­
porte et supportera autant qu'il le faudra la charge- de l'épreuve per laquelle- on
voudrait affaiblir sa résistance morale comme ai un pays de liberté se révélerait
plus sensible à la tension nerveuse. u'un pays de silence, de contrainte et de
servitude.
«Des engagements furent violés, üe&amp; nations disparurent ou furent asservies
malgré des promesses solennelles formulées à l'heure où -des decisions contraires
étaient secrètement prises par HITLER et "ïüBSOLÏHÎ.
"Tandis qu'ils mobilisent clés millions d'horaes, ils ne cessent d'invoquer
le. raix tant 1''amour des peuples pour la prix les contraint &amp; l'invoquer pour
couvrir? des entreprises de force*
MLa paix consiste-t-elle a envahi» des territoires, à présenter .'toujours de.
nouvelles revendications susceptibles d*entraîner un conflit, de condamner des
xmxples à la s&amp;sêajs par le suaNmement qu'une collaboration offerte r©. trait inu­
tile/ ?
"Les nations attachées n le. méthode de coli--horstien éàna le fespedt de toutes
les Patries doive-àt être décidées s'il le faut .1 opposer aux menaces, vigilance et
fermeté} telle est la volonté de 1; France qui éprouve une sincère sympathie pour
tous les peuples} elle sait que la guerre ne. résoudrait rien et que toutes les na­
tions pourraient aisément recevoir leur part de bonheur datas le monde dont la scien­
ce décupla les richesses»
SLes peuples savent que la France désire coil. fcorer avec tous et ne domine _
personne} elle ne médite aucune agression, sa politique est exclusivement dévouée
au rassemblement des hommes et des nations pour la défense de la paix*
«La solidarité franco-britannique est plus étroite et confiante que jamais,

�1
3

aucuns intrigue ne l’affaiblira; au moment où le peuple britannique s'impose
libreaect la discipline du service obligatoire, 1© :euple ‘français lui renouvelle
son sàlut fraternel} il.accueillit avec une vive admirationle message de
Boosevelt à Hitler auquel le gouvernement français apporta l’adhesion totale fie
la France;
'‘■La paix se garde par un labeur obstiné at quotidien, la volonté tenace du
peuple résolu, à tous les sacrifiées; la défense nationale est un bloc; lès me­
sures militaires prises, noua ne songeons pas k les réduire mais plutôt à lés
renforcer ai certaines mobilisations massives sont- .maintenues.

" Plus de 60 milliards seront -consacrés en 1959 à la défense nationale, de lourds
sacrifices seront encore demandés avec la seule passion du salut•national,
•

“Néanabins, le niveau de la vie eh France est sup-rrieur -à celui des grands
vois! s; le franc demeure la monnaie de refuge, les entrées d’or se poursuivent.
"Je rends hommage au patriotisme des travailleurs français, rappelés sou* les
drapeaux, auxquels l'emploi est assuré pour le retour au foyer; cette politique
humaine et nationale couvre tout l'empire; la France y puise sa force véritable
qui lui permettra de sauver le paix; cette force, c ’est ï'unité profonde et in.degtruetible de tous les Français. :
"Certains espéraient que la Franc®, invincible quand elle eut unie, 'pourrait‘
se laisser démoraliser par l'alternance des menaces ou des' promesses do paix,
notre volonté ne fl-cbit et ne fléchira pas, noua sommes prêts à une. paix juste
et égale, une atteinte à la paix connaîtrait 1© poids de nos âmes. Entre la paix
et la guerre, on prétend nous user: nous tiendrons le temps hrcesssîre; ni la
force ni la ruse ne. pourront rien contre la France1*.
o
'■ ;j■’■,V;.fi-

.■j■

O

O

En CHIES Les Japonais n'avancent plus guère et plusieurs batailles ont été des vic­
toires chinoise®. Les chinois commencent à reconquérir certaines parties du terri­
toire envahi f»ar. 3»es Japonais.
Le Général en chef des ar aées chinoise® .qui est aussi le chef du Gouvernement
chinois eepere ruiner les financés du (kravernement et aussi fatiguer les trou -es
japonaises.
Les Anglais ont consenti de gros emprunts au Got^ernoisent chinois pour lui
permettre d'acheter des armements et de continuer la résistance,

O
O

O

�ITALIE -

,

'

Les chefs de l'armée allemande sont venus à plusieurs reprises en Italie
.pour préparer un traite d'alliànce militaire entre i*A13c-.:-rvî et i^ftelle.
leja L‘*5u.ucoup de nat riel allemand est eu usage dune l'arjfide i t a liem©.

Des officiers allemands.sont incorporés dans l'crraéar Italienne ce qui wsjt
déplaît beaucou au peuple italien qui commence à protester mbliouement. une
parti® de -l'opinion. italienne est ntt
ne f-vor ble à ,1a France.'

!UTI&gt;E£ veut pour poursuivre son oeuvre êt*Iïegéstosais mondiale certains points
du territoire polonais que la Pologne soutenue par la France, l'Angleterre si le
Russie a© veut pas lui donner.,,.
m
C^est en es sois de' «ai la grosse difficulté qui peut nous conduire \ la
guerre ai un arrangement honorable n*intervient pas entre la Pologne et l’
#ille®y.gnt
L'Allenegnft à l'heur*® actuelle est encerclée, la France et l'Angleterre s'op­
posent ouvertement à ce qu'elle puisse faire un pas de plus dans les' pays oui
l'entourent et dont elles garantissent l'intégrité.
"
•pu
7V ■/mf':
r.„;r
au cinéma de Papeete est produit lé voyage triomphal oueM.
jiâLâLlLK a fart en Corse et en Tunisie. Ce fila doit être, vu par tous ceux qui
arment la France car il y verront.deux choses qu'ils -n'oublieront fusais :
I - qp'ell® est -la figure de l'amee française appelée tmx les idÉglais 1®

plus bille arasa du aondej

„ # 2°~ comment la France est aimée par les habitants de la Corse et de la
Tunisie que MtTSSOLINI veut conquérir.

�Liste des textes officiels
à traduire pour le "Vea Maohi” du mois de Mai 1959

Décision N* 515
517
518
519
320
521
550
551
359
505
351
552
350
538
342
545
502
568
370
371
584
594
386
402
340
400
555
556
557
581
578
569
385
412
558

du 4 avril 1959
-d°-d«-d*-d°-d®-d®du 6 avril 1959
dm 7 avril 1959
du 50 mars 1959
du 11 avril 1S59
-d°-d°du 7 avril Ü 5 B
-d®-d®~
du 50 mars 1959
du 17 avril 1939
-d®-d°du 81 avril 1959
du
-d°-d°~
du 24 avril 1939
dm 8 avril 1959
dm 24 avril 1959
du 15 avril 1959
-d®-d®dm 19 avril 1959
dm 18 avril 1959
-d®~
du 21 avril 1959
dm 26 avril 1959
du»15 avril 1939

* J.O. du 15 avril 1939 - page 126
127
127
127
127
128
129
130
135
156
156
156
156
156
156
156
157
- J,0. du 50 avril 1959- page 160
160
160
161
162
165
165
165
165
164
164
164
164
164
164
164
164
164

�</text>
                </elementText>
              </elementTextContainer>
            </element>
          </elementContainer>
        </elementSet>
      </elementSetContainer>
    </file>
    <file fileId="1100" order="7">
      <src>http://bibnum.upf.pf/files/original/98bbd45b1cadaba7566ab7870cd4c014.pdf</src>
      <authentication>f2830cfc7abd147b35630c1d865d7554</authentication>
      <elementSetContainer>
        <elementSet elementSetId="4">
          <name>PDF Text</name>
          <description/>
          <elementContainer>
            <element elementId="55">
              <name>Text</name>
              <description/>
              <elementTextContainer>
                <elementText elementTextId="29438">
                  <text>GOUVERNEMENT

RÉPUBLIQUE

FRANÇAISE

DES

Établissements de l’ Océanie

CABINET
nu
GOUVERNEUR

n°

/6 6 C

LIBERTÉ— ÉGALITÉ— FRATERNITÉ

BO R D EREA U D’ENVOI
des pièces adressées à Mons- / &gt; / / J^Circons as Tuamotu-Gambier
à____Papeete_______

I. G. n- 184.

�VIA MAOHI èvL «ois de JUIN 1989

8 0 » J U JJL1

Note édLLtoriale : MMHÎ1MJ
Gomment conserver vos terres (II)
Nouvelles soadialos du 11 anal au 11 juin 1959
la production des baaaaes coloniales
Décret sur les conseils d’adninistration dos
aiasion» religieuse*
Textes officiels locaux
les sports à Papeete
Avis du servies topographique pour Moorea
(voir 3.0* du U juin 1959, page 257)
a

légende de V£I I? (suite et fia) .
Progrès**© des fête» du 14 juillet 1959

�m wm w

Mauruuru aux îles éloignées qui a*ont que de pauvres écoles pour
apprendre à lire et à écrire» qui sont rarement visitées,mais qui ont
trouré las moyen» de faire parvenir de nombreux abonnements à Papeete
pour le VIÂ MAOHI,
Ces îles sont pauvres et leurs habitante n’ont pas 1® moyen d’en­
voyer leurs enfants axrr écoles de Papeete, ils ne peuvent pas faire
grand!chose pour augmenter leurs revenus, mais ils cherchent à* savoir»
ils lisent ce qui est écrit en langue tahltienne»
lia pourraient se laisser au découragement parce qu’il» sont iso­
lés et pauvres| ils pourraient quitter ces îles où bien manger est
difficile! ah bien non, lie y restent pour garder les terre» que leur»
ancêtres ont conquises, il© virent en famille, en groupe, comme depuis
toujours et leur esprit est heures*»
ï*o tîl '1IÜÏ est heureux ô.&amp; las remercier tout particulièrement
de s*êir« ehotaéf? si rcrbreux -h 1er. félicite, dç raclercher aimai le
moyen de tenir leur esprit éveillé et curietes: de ço qui .
5® passe
le monde.
MAUB8ÏÏÊU roa la.

�Vea M ohi - Juin 19S9

GfrttfMf CONSERVEE VOS ÏÎ'MES t

ÜottU avons t u dsu» lu Vea M obi du Mois de mai ru* ce qui reste ce terres
entre 1®«- üt&amp;ins des- aaofis ©st peu' m chose, nous «Voue msml it soiweat ces
.terres qui m sont pins entre Xmrê mina- avalant quitte X® patrimoine que
leur avaient légué leurs ancêtres.

Aujourd'hui nous ionfiaineroas cmseafele ce que les tehitiens àoiv&amp;ît î ire
pour conserver %&amp;m-$ terres.

CQiMXRT bO%S£RVil tte Ttfl-XS t .

.

Mmt T e r ü te disait t je vendrai m. «elle* «a ehael.se et non peatelon tels
je a© vendrai, jamais aie. terte*
Je lui «d répondu-* très vbteu.'assis sdfie-tei de- i'alcool» te tels trop,
te assis es tr&amp;vaillsur » i « te' dépensa# trop facile»®»! ■ton argent» prends
garé* k m pas faire de dette# ' ' ‘
, j '.
âi tu fais é#s dettes ce s'est pas toi &lt;pi veanras te terre c'tect tondréfeerr® qui lafaettr^Lfaia?: enchère* pour payer te» dettes!
Sonates sassi ce ,fù'un jp^wr^âTdiaùit i 1®® indigène* a® véiSint jamais
vendre la pa r c e lle &lt;1© te rre q u 'o n vouàeit le u r acheter loyalem ent* «r-is v o ic i
coaate os peut-faire t il suffit de surveiller cet 'indigène-, de. 1® faire boire,
de 1 '«traiter dans le.® fit®s, il devient vite ■paresseux, fait, doc dette#*
la terre est hypothéquée» l'indigène m peut jasais rembourser car il ne fait
jcnsie d'écoooaie et us ïmm jour comme un fruit mur «IXe vous tombe deà* le®
nains à 1«. vente mx enchères ou es échange du paieaeat de toutes le® dette»
ce cet indigène là.'
dl'*; pï'-p vM:}:ÿr:$A
é
•

Vous aven observé l'attitude de l'araignée dans sa toile
XI®
tend les fils ne son .filet pcnir emprisonner se proie, cognent elle la ligote
d&amp;se de nouveaux: fils dès que celle-ci voltigeant tvec insouciance vient s’y
embarrasser. X.'«araignée suce alors le sang du moucheron et le «oaeteron aeurfc.
tes araignée» sont «eux qui convoitent vos terres* te toile de l'araignée
e® sont vos dettes,
tes »&amp;ori s sont les moucherons qui évitent la toile de l 'araignée mis, ee
'prennent Am§ le» filets loiateias qui relient directement son poste cl'obser­

vation

;;Xp'^yy.yp:W,^

, X/Xp.à:pp,,&gt;

ëi vous ave® des dettes fuite» un effort pour le» payer.
Cherche» 1© aèyea par. votre travail de trouver l'argent nécessaire pour pa­
yer ce pic vous devea, car «airsuent les intérêts t'ajoutent eu capital voue

"/'

�risque* de a« pouvoir jr parvenir et «lors il

tous

feutra rmûr® e® que

tous possé­

das pour payer vas dettes!*

ïfeni qï» vos dettes as* sont pas psyle# .se eeisaes d'y poaaer,

•

Celui, qui paye ses dettes s'enrichit dit us vieux pvoverbe français et il est
s*
Me comaissea-irou» pas d'exemple isb® * eo-sa© c e t hooue rich e qui eyrmi de l ' a r ­

gent a voulu sa «voir decrustege et pour cela a acheté des terre®, des bateau*, a
fait construire des maisons, a1ayant pas tout payé il e fait de grosses dettes#
Orgueilleux, il a'« pas voulu réduire son train de vie, il &amp; continué de donaar des Jâfeds fêtes, il a bu néwmr avant «vec ses saaif, ü émit plusieurs «aies,
il haMte.it tantôt à Papeete tantôt au district,' ayant ainsi beaucoup ^e servi­
teurs à payer*
BientSt il s*est vu avec de très grosses dettes qu'il ne pour it plue payer,
il * fait appel à X'aM® de ses fetü qui lui ont donné .leurs siens en garantie*
Cet homme insouciant au coeur dur n'a pa# p#yé ses dette®, les Mon® de scs
fstii et les sien® ont été vendus aux enchères} «ujourd'ïml^ il a® lui reste
plus rien, il e du louer une saison; il a** pes d'-nto, va à pied dans les rue»
d© î’v.peete, sa few&amp;e fait sa cuisine et lave 1® linge plus personne ne veut tra­
vailler pour lui parce que tout le monde sait qu'il nè pourra jasa-:xs pvyer...*
voila ce qu'est devenu cet hosame#
Celui qui paie ses dettes s'enrichit*
Celui qui ne paie pi» ses dettes perd très souvent ce qu'il possède»
«

«

»

le Goaverneaeat a pris un décret pour obliger tous les commerçants a tenir
la comptabilité de.leur mgâsin en frwtrçei» ou en langue tsfaitienne pour vous *
protéger contre vos cré-meiert} vous pouvez sittfil vérifier vos. comptes et A**s
discuter. F ites#conc un-effort pour examiner vos comptes*
I© dites -pas mis nous ne savons pas compter, car Je vous répondrai : autre­
fois s© France, .il n'y «vait p«s i'écoles dans les c&amp;spsgnea et. les cultiva téer*
a®-savaient ni lire si compter* Voici coww^nt ils fsiffi&amp;isat,pour vérifier coa- ,
bien il® devaient payer de pela tous les trois «ois* He avaient de longs b&amp;tons 4
de bel» éstr sur leêuel le boulanger faiscit un» encoche chaque fois qu'il don­
nait UH pfein* le paysan qui g&amp;rdait le béton par devers lui réglait son coapte
d© pain suivant le noabsre d'encoches et il c'y avait jcov.is d'erreur»
'Pourquoi ne feriez-vous p&amp;s ainsi, peur le® boites de l'oeuf, 1© savon, M aucro, I© pfein t
,
Se dites 'pis toujours tout v* sel depuis que les Menés @t les chinois sont

�jNB*i 'ïWuii» Il nie,jîMÈ-ls. suffi de dire j’ai ssl eux yeux pour être guéri, il
faut chercher le reaède qui les guérira*
Bwmea-wttii donc à tous «iule mm it à de «raie hosse®, mie'forte loi pour
conserver- vos terre» s le voici*
1© Frites pa* $» dettes*
Payes ce que vous achetés ou pGKtveg—vous do ce a ® vous désires*
o

*

H|

-

*

&amp;’arrivée dos blancs votas a dosai la. paix, autre les différentes tribus qui
se betteîeat à Tahiti, aux Iles sous 1» Vent, eux île® •; r. uises, ê/eaa les Hep
■fu&amp;jROtu et vos terres écrasé l’a voulu 1© dernier roi de T blti Pora&amp;re f dons
son traité avec 1* 'France sont restées entre les » 1 uë-de leur» propriatoire» indigènes.
Or c’est demis cm* vous vivyg on Ufeix. cm© l’enaeai ne vient plus brûler
vos eus©» et cou;.ær vos arbres I fruit», vous chasser du district ■eue'vous &gt;&gt;.veg
mrûix »1m de la moitié. do vos terre»,
I* terre pour uae f«ili® e&amp;ohie est un bis» indivis, elle est destinée à
faire vivre la fsaille qui en héritée, le terre de vos île® et les lagon» oui
les entourent s. nourri v»s ancêtres, elle peut 'vous nourrir tous et dis: fois
plu» encore, elle mérite donc tout votre respect,
.Z-,::.y 'y ■ 'va V

,

y/'‘y'f'y y .y'y;

.

\

;

y

y-y,;;:■y..;

ÿ

.

'
»,

«

s :'3

y yy: y

'
■Y

■

y.'y':y

»

Si tu vends tes droits anj.curé’hui on peut dire de toi que tu vaux vendre
la terre do tes ancêtres à dos étrangersj eue tu a*, ises ai te r&amp;p® ai tes
île, eue tu. as un coeur d’étranger si que 'tn es un. tronc d ,*fer» sort qui no
porter* plus jamais de fruit,

La terre des ancêtres doit lire pour toi us bien socré# Hi per jalousie,
ai par colère, ni par rancune, ni parcs que tu ne manges plus des fruit» de
cette terre tu m dois vendre tes droits à vm ÉtaoigsBr homme ou à uns fesse
qui n’est pi:s wmjgze de ta fsaille,
Sens lo Vea taphi du mois de sel tu as pu lire es qui est arrivé à ïstua.
Si tu ne t’en souviens plus, :relis~le et commente-1© devant tes ©nf.-.nts»
Autrefois vos vieux parents'1* soir vous racontaient l’histoire de vos ter­
res, ils vous coutalent les actes de courage cru’eux aSaes- ou quelqu’encltre
avait accompli pour sauver votre terre de la convoitise de l’eiœeai, Ils ap­
prenaient à leurs enfants les noms des enettre* et les listes de tous le© des­
cendants vivants,
fe ses» fetii représentaient le petit groupe prêt à se Mtmâjp® contre les
ennemis de l’île ou des autres Iles, chacun contribuait à la vie cassas»® per
son intelligence, per. sa force, par son travail, 1® groupe ainsi constitué
était respecté farce qu’il était uni et fort,
Vos -mettre» ««voient combien il est dangereux de vivre seul dans les îles'

�ûn Pacifique et l'institution des îétü qu'ils, respectaient * &amp;mv4 w ? terres
de la dispersion» de leur'absorption pur les étrangers*

Iseutea la prière d'an teMtien du temps'p&amp;ie» qui a été ratenue pér un
blanc et notle dans sm. livre- sur le Tahiti ü *autrefois*
f,% n Dieu eeuve-aoi, seuve-noi puisque c'est 1® soir des dieu»
Veille près de ami:»on Seigneur
des emchaaiesents, de la sort subite, des aauveises conduites, de
maudire .ou d'être maudit, des «sales secrètes de l'?*n»e«i des querelle® pour
les Halte® des terres
Que la paix règne- eu loin tout autour de noue
•
0 non Dieu O rdê-aoi Ses guerriers .furieux dont les cheveux sont %m$émè h.êtimé
Que moi et mn esprit vivions ©t■reposions ©a palk cette nuit'sous t© è-rde
0 mm S im ” *

0

Aujourd'hui 1© mot £etii ne signifie plus grand chose, le,s jeunes gens1et
les jeunes filles a© savent pas qui sont leurs féiiis et quelque© une ont eu
des enfants avec.leur fetli s^as le stvolr alors que lé coûtas© indigèa© était
femallœæeni opposée à la consanguinité!
S© vends donc pas te terre à
gent. Que fais-tu de cet argent
res- plue, ta -auras tout dépens!
aïeux que tu vsndes soin» chers

l'ii&amp;me qui pesa® et qui .t'offre beaucoup d*ar­
t Je sais q«® ém § £0 jours tu. nftxKxxa a'«a su­
à faire 1«. fête.»......... Hors ne vaut-il pua
tes droits nais que te les vendes à tes fstlif

S.ohi Icoufe-aoi, car c'est toi qui attires, le aàifewr m r te feuille et
sur te descendance en -vendent te» droits -à l'étrempr. Ce n'est pas l'étranger
qui es responsable de tes malheurs» de te pauvreté, de la fai» m i te tenaille
l'estomac, de ton paréo usé qui ne le couvre plus, 4© ta couverture percé© qui
te laisse svoir froid .pendant lés sois de juillet .-et a'août, ce m'est pas l'é­
tranger qui est fautif si ton enfuni maurt de faiblesse parce que tu lui donnes
-de l'eau sucrle.su lieu de lait'duag son biberonj c'est de ta faute s'il J .«
tant de filles prostituées à F peete qui souillent de leurs désordres 1e réco­
tation de leurs district* ou de leurs îleaj c'est de te faut# si lu tuberculo­
se conduit 1 la mort ces jeunes adotev'eents qui m'ont as de rlvlstonce
vivre m l à Fs.peete, si l'on vole -toujours plus, si trop de s&amp;ohis sont Gavé- •
nue dés ikffmé» et des mmûimtn} c'est de ta faut© m.-rce eue tu m 'vendu des
droite % l'étranger qui ignore souvent à quelles déchéances te conduire ton
aencue 4© refUxion, ton insouciance ou lendeaaja quand te lui vends tes
droits ou lu terre entière»
■

■■

p i'

'

•,..,1..; ■.- ,■■■'

-

û

v
ôrjll.,
e&gt; o
le S!?:.oîé vend-quelques fois sa. terre parce qu'elle est «b brousse ou eu*
elle produit 'peu ou qu'elle e;t dlffteitesent partageable, le t&amp;hitien oit t
bel) à quoi bon garder cette terre ü vaut mieux la vendre et X*. vente- est dé­
cidée.
Pourquoi a© pas exposer la situation à la Ceiss© Central© de Crédit Mutuel
âgricol® en passent par votre Association âm district ©t demander l'arpent
aécessiire pour' la planter 'de cocotier®, de vanille, dé caféier» «t de «en-

�- S -

gui*** greffés f
PmrcMQi m pas mmjem d'eeïwter à coté ai c'est posslhls si .c«tie terre
®8t trou petit© avec l'ulds de la C'.isse du Criait .gri
?
•

Affermes-la à aoitié-ualtié m in m tendez Jamist
'v •■

:-V.'" P

-;.., ' '

O

■♦■ ■
O

On ne doit pas non plus vendre des terres parce pu*on m &amp; beaucoup, m com•esce jjcs» tu m s&amp;is pas quand tu pdurr&amp;s t'arrêter.
l:.ns car t inc-s lie® des x^di^'ènes qui possédaiapi ce novùuuuUîb i*,r-"v:6 ven­
dirent leurs droits dans plusieurs grandes propriétés à certains bloacs Csux-ci
détroussèrent et ■plantèrent X'ansSattls de toute© le® propriétés où ils «nient
acquis des droits. Aujourd'hui les newtoreux enfants dm un x nés v aéeîsrs
drniant partager ces terres et entrer en possession â*® droits ,s»æms nos ven­
dus*
'
1
i\;:Wd. :'d ’i'id ■

les pop-ass savent qu'ayant occupe

eésterrés depuis plus de trente ?8S il©,

m sont devenus les propriétaires et ils interdisent :.vx héritiers réels de pé­
nétrer sur leurs propriétés mène pour y prendre un seul coo. k QUI IA F/.0TÏ ?

Voici encore plusieurs .conseils pour éviter uue. .PPlt ;dllM&gt;14e
moine et conserver- vos terres*
Si m père s© rend compte
que ses
enfant* s®disputeront à ** mort
partep© de st succession, il peut de
sonvivantfaire x&amp; uistricution
biens à ses enfants et en garder l'usufruit.

pour le
d©

Qu'il fasse des parts de toutes les terres ou de toutes les aaiaone m lo­
cation ou en sa possession ©t qu'il les fasse tirer yu sort jsar s®a «nimats,
tout su®sitoi qu'il fasse faire Iss actes pur le notaire et eue ces actes
soient enregistrés régulièrement.
Cus acte» de dotation éviteront -leb procès coûteux, et -&gt;u«si ’itse Les wni-nts
itriffioi;.
1*
9

•

' ■; ' .

»

«

Si dans un© succession il y a de grosses dettes à payer et eue ton travail
ne suffise pas à te faire- faire les éeonoaie» nécessaires pour, couvrir les det­
tes tu auras peut être intérêt à vendre un morceau de terre pour sauver le,res­
te. A toi d'examiner sérieusement ce problème* lléfie—toi de&amp; intérêts oui gros—
Bissent sans brait et qui te rendront an jour tout règlement de compte impossi­
ble*
Si tu vends cherche un taJaitien honnête qui puisa® te payer le jour de la.
vente et ce jour même pàye te dette.
a&amp;ppelle-toi eue les dettes qu'on sa® paie ns» sont çw&amp;m les .««ladios qui
ne guérissent pas.
«

a

sés

�Si ta as donné ta terre m garé© à un aai ou à un fetli écrives t o s conven­
tions. F lies un. .bail* F -1» toujours ce qu# tu fsdS s-ms uegüge&amp;ee car le
jour des difficultés viendrait alors ignorant que tu es de la loi il te faudra
i’edrssaer k un- avocat et ce sont tes économies, tes récolte n et les résulte te
do ton travail qul'fwderoat les frais- du précis8 si de ta nonchalant®,
f'- V.!.,-.,f

O

«

Si 't ous êtes en désaccord sur l’occupation tfo

#

ileiter pour cor tir de l^îadivislotu ;
F'itea un partage amiable des parts qui tous revienne.
11 ©si aisé- de tfeacstdsr au chef du district assiste de doua ôocseillers
ifsoire et- de vos voisins' lis&amp;irspfce» .pour 'sasi-stor -m tirage su sort des

parts ïue vous aurez préfeilabiesifenfc r Îterminées*

•

Consigne2 dans un procès-verbal ce tirage au sort, note®, le® nuuvïllss li­
aites de chaque part, fsites un' petit plan, que tous loti t'assoies et les co­
propriétaires le signent également, enfin faites-l© enregistrer régulièrement
elle® M. F ugerct h Papeete.
Est-ce difficile d’agir ainsi ? toi
Est-ce impossible ?
Mon ai voue y nettes en peu de bwm©/volonté.
O
ïïa décret -autorise 1© firnaverneur à refuser toute vente de droits ou de ter­
re qui ne lui payait pas '.justifiée*
C’est pour lui permettre d’user 'dé ce droit que plusieurs.foi» les -fils et
les filles-d’un père'alcoolique .qui vendait ses biens pour boire ont «dressé
une protestation su Gouverneur en lui demandant de refuser X ’autorisation sol­
licitée.
#

le Qouvemeftr n ’a pas m torîeé les ventes de terre qui.lai o n t 'été «lns±
stfpâf&amp;f»
D’autres font savoir su Gouverneur qu’ils sont echetsurs des droits eue
leur frère ont disposé I vendre k un étranger à la fsadlle èt. deamdent que
le vente soit arrêté© et qu’on y substitue leur offre.
Use© de cette prérogative du Ckmvemeur dans le meilleur sens c’set-à-dire
pour éviter la dispersion -du patrisoine f«alliai.
Dans le prochain Vea les «oyons de vous ancouxv.g«r k acquérir si possible
des terres aises m vente vous seront indiqués.
Soutenez-vous de oes enseignements et -instruises-esa vos enfants.

©

�-7-

Av;,»t de clor®.écoutes cette petite histoire *
lins guenon -AT-.it un petit oui m -rreteit pas eccore. Avec- sou as,ri le aiqge
elle aile voler du sels d&amp;aa un® plantation»
«Laibs@ le petit ici, je suis trop grand, trop fort et j#si une trop belle orim

PeoS-Kat que le# deux -voleurs se régalent m ©riant un lioa..attiré p&amp; jtiM
bruit vient ©t Mage la. aoitié du petit singe#

La. aère en arrivant crie cornue un©, .folle*.Le père accourt» voit 1® petit
sort et iesi&amp;nd.© t*eà se cache le cnninel?’’
Il s*est sauvé par là dit la guenon.

L© singe hurlant-court- après le lion. Le roi des «uiseux s'est couche et
lèche se® b&amp;bine» ensanglantées»
Bans, sa, fureur, le singe lui hurle m grinçant ces dents t
nAssassin cosæent as-tu osé tuer le fils d'un singe tel que- soi 7”
Pour tout® ripons® 1® lion se dresse, harissa su -'belle crinière» .roule de©
ymx eaflsaaés, retrousse ses lèvres' et as «et à rugir.

Le siège devient a&amp;iaée de peur» Il dit alors au lion tria polissent s
«Je venais te dira 6 Roi des «oiseux ■combien nous soeæes contente .que la. ohsir
de notre petit tteit paru esses délicate pour t© rassesiar”.
Souvenes-vous de cette histoire, a® vous croyez pas sufl'isataent fort et
salin pour défendre vos terres’ en les expos.-,ut aux griffe» at vos ennemis.
Il

ya

'beaucoup à® lions d&amp;ns vos îles, dans vos district à F- p#Ste*

Prenez gord®.

■ ’’

o

A suivre dans 1© prochain Ve&amp; feohi du sois de juillet»

�Vea Méohi - juin 1923

NOUVELLES m W l M Æ S du 15 mai m 16 juin 1959

EPlfilE
Le 19 «ai 1959 à Madrid les fîtes de 1«. victoire coa-neacèrentj 280,000 sol­
dats, dont 15,000 italien* et 2,590 «llangpda, défilèrent ®s présence de Franco #
et du corps diplomatique* Les avions tracèrent dans le ciel le no» de Franco 'puis
red filèrent » formation impeccable*

POLOGNE

*

Ces incidents se produisirent à nouveau «astre les Polonais et les allemands.
Le® aUoaead» accusent les polonais d ’être les provocateur» des bsgawreS tandis
que les polonais réfutent de pareilles ecçus&amp;tioas,
■Le vrai sujet de discorde entre l ’Allemagne et le Pologne est U - suivant s
Hitler veut rattacher â l ’âll©»ega© le gr-sad .port de £ tktsig qui a été déclaré
ville libre I l’usage do ces deux ne tiens. Les polonais m veulent pas abandon­
ner Isars droits quoique leur situation dama cette ville soit intolérable,
B© plus Hitler veut tracer à travers une bande de terre qui relia la Pologne
à la mer un© roui® qui puisse relier le grande Allssagne et mie grmAe provin­
ce allensade isolée et située au Bord de la Pologne, Pour tracer cette route
Hitler veut an© bande de terre de,25 Km de large!
Le ce fait l’accès à la m r des polonais et le grand port polonais de Gymla
qu’il» ont créé au cours de ce® 20 dernières années avec l’vide des capitaux
français serait dlsoræsis perdaP
Le, Pologne refuse les propositions orgueilleuses de Hitler qui veut s’ins­
taller partout oà il lui plait sans rien apporter en échange.
Le France, l’Angleterre et la Bus sie soutiennent 1s Pologne qui ne céder»
pas,
•
Hitler ne peut être que blessé du refus de la Pologne qui ne- veut pas se
laisser étrangler!
Il m cédera pas et c ’est là qu’est la source â m difficultés de l’heure
qui peuvent déclancher la guerre*

mÆàsm

iï iïalie

L ’Allemagne pour sieoz asservir l’Italie son aaie l ’a obligée à signer un
traité d’alliance militaire par lequel l’Italie ne pourra plus s© dérober dans
une guerre où l’Allenagne Serait lu. provocatrice.

�',V

S»réa«ia»t I'Itelie a'est plus sue ,1® soldat camtxsâê par le génr'rsl Hitler,
Partout as Italie le peuple proteste contre le force gerssnâque qui l'oblige
à suivre fais à 'pas Hitler dans se funeste politique,
.
Hitler et Mussolini ont été pendant le «ois de mi visitéétel*fi fortifica­
tions qui m âllewg®® .et en Italie 'touchent la ïïêpme* .Ils ont proclamé pour,
l a 100e fols leur force,
?oici quelques-unes de ces orgueilleuses paroles prononcées per le Ministre
Goebbel» i
•

"L'slliame* itslo-all©mande prouvera â 1*Europe l'existence d'un bloc inconnu
jusqu'à l'histoire Codera©,: .
"Haas sonnes la puisasse® militaire la plus forte êu morne, l ’axe esfc indestruc­
tible, Le nation allemande m tient l ’ar»© «u pied et veut sauvegarder se® droits
vitaux et les défendre*
B^ea «llajagnds savent qu'ils eurent une part trop petite lors du partage .du son­
de » il faut que le monde -se ronde compte que cela ne peut durer,
!}Lé Fohrer est un ami de la paix, les excitateur® de guerre feraient surgir en
Europe, ua nalhsur effroyable s'ils forçaient l’âlloatagae 1 défendre son ciisteaee, Ils conduiront l’Iarop# m dea temps plus heureux s’ils satisfont eux re­
vendications le®, plus vital©® du -peuple allemand,
"C’est «Sx autres de choisir» noue sommes '«raids jue.u’aux dent®, notre marine
est de nouveau en voie de faire 'parti© des puissances navale» les-plus Importe»tes du «onde,”

BELGIQUE Eï

miumis

ï-.-adis que les allemands et les italiens criaient i 1s face du monde qu'ils
sont forts et invincibles» «* Belgique la courageuse reine de Hollande venait
faire ua©. visite officielle en signe de la nouvelle amitié qui unit ces deux
pays menacés par la puissance de l'Allemagne qui est leur •voisin©.
Voici la compte rondu du premier jour

cette virile.

le -reine Hlwlain© en visite à Bruxelles tendit la -u-ia a roi ü.'ocold di­
sent en frexçsi* s- je suis très heureuse cl© m trouver à Bruxelles.
.14 foule acclama inlassablement les Souverains,
Au cours du dîner» des toast» affirmèrent l’attachement des
Li­
berté et à la paix et à la nécessité du réarmement aoral et spiritual des t peu­
ples et -de® voeux mutuels pour ua© entent* «orale et économique. Los deux Sou­
verains levèrent leur verre â la prospérité de- leurs peuples métropolitains
et d'Outre-lcr,
Au sujet de la visite de la reine, 1© ministre des Pays-Bas â Bruxelles sou­
ligna l 'iaportaae* de la visite de la rein©. Il exprima son réconfort pour le
bon voisinage de» Belges et des Néerlandais ®b
certitude qu'ils défendront,
©a cas de besoin, la liberté et l'indépendance Jusqu'au .dernier souffle.

�A la réception &amp;® .l’Hôtel a© Ville, le bourgmestre Ma* souligna qm les petits
Itets ont-plus .mintenant qu’en «noua, autre, le temps devant les aan&amp;ees de for­
ce brutale, ressenti le nécessita de s® rapprocher et de s’entr’aiaèr, l’isole­
ment pour eux ser&amp;it la sorti le m i n e PlhelaiB® répondit^ non seulement nous #
devons vivre é m » l ’estime.et l ’a&amp;itié réciproques, aaia surtout es temps de
troublas, sous devons dess-l’union, favoriser tout ce qui peut contribuer en
bien-être gta r-.i de 1’humanité. y)
Quelques se-ïiLdjies après cette visite qui c'a pis dû plaira aux j.Liesends, 15 *
torpilleurs français mouillaient- dans 1©S eaux ïfeli&gt;aidaî'Ses *

Les Hollande,la les reçurent avec use grande cordialité et cas fStass furent
données en leur honneur.
EîiLïfî—UNIS

9

Bullitt, ambassadeur- des ïï.S.â, en Franco parla à Boues en termes éaauvæats
«du peuple de Jeanne d ’Are!», jasais, dit-il, Je ne vis un peuple affronter 1«
danger avec un moral plus adeirafel© eue le peuple français d ’anjourd’huij son
unité et sa sérénité font l’honneur d© le race îfflbteiaé*
Le H m l près de lew-Iork le Squalus, jréceot sous-aarin de 1.450 tonnes,
procéda 1 des essais de plongée m. large de l’île Wright, une vanne «* coinça
l’eau envahissant 1*avant du navire le sous aarin coula, par 80 aètros de fond
avec 59 occupants vivantsj des navire» spécialement équipés pour le sauvetege
des submersibles se rendirent sur les lieux, ea-'eoftsvrv© hurrr'. wli' de u-.uysr
llésajfoftge.
S5 nfirtae ©t officiers ftoent reiaontés du sous-at&amp;rin Sqnalus eu cours ce
soirée et dans le nuit de mercredi à. Jeudi,.ES a&amp;i* Les E6 hoases oui se troùwtet
à l’arrière du sous maria ■sont sorte. Le travail Reprit 4j«di a»t±s pour sortir
les morts du sous maria qui sera, vidé et ssef— ls renfloué.
V*
Le peuple américain derrière a. Roosevelt Président de 1® fiépubliq u.e a“ ericï.ina est décide de venir es aide c.’unc façon effective a la 1r-r.es et -a i ’te—
glotfcrre. Pour en donner use preuve tangible â l’âllsnp» -ét à l’Italie les
.
o
•
S-U-t
s-Unis
ont Invité
le Foi et la Beine d’Angleterre ce cui n’eteit ■m■ ■MTXdepuis eue lé peuple américain autrefois si.jets anglais s’est révolté cou—
tre:le roi "d’Angleterre et avec l’aide d® la Franc© s’était âwUrêfi Éêcubli-r-i
Libre*
CHlîŒ S JAPOH (LO juin 1959)

Vne dépêche de l’Baited Presse de fokio reproduite par le lew-Xork Herald
de Paris, rapport© que le gouvernement japonais aurait envisagé sérieuse ent
la possibilité d’entrer en pourparlers avec le gouverneaent de Chaag Kei Chek.
C« sont les difficultés financières et economiques du Japon, l’instabilité du •
change chinois qui auraient incité certaines milieux politiques &amp; envisager
des négociation© avec le gouvernement central chinois.
Or 1© gauveraeuont du général chrétien Chaag Ksi Cheik n’a jasais ete recousu

�-4 -

par les japonais qui ne veulent admettre que le gouvernement qu’eux ont ins­
titue à I*snkin*

■Les Japonais doivent être singulier©sent appauvris et'leurs troupes■fafci-•
guées pour "penser à demander la paix à Chi-ng Ssà Chak qui est soutenu chaque
jour davantage par 1*Angleterre, la Fr-nce, 1 assis et les Itate-Onl»*
. CâMAM
Le -Canada a lté conquis par des français mais sous 1® règne de Louis Vf
après plusieurs guerres épuisantes la frînc© fut vsiaeu© per les anglais et
perdit en 1763 les Indes qui comptent plus de SIS millions d’habittnts et le
Canada ©à l’on trouve encore actneilemoat une population d© 4 aillions d’ha­
bitants perlant toujours le fiançais.
Après avoir rendu visite à la fr&amp;nca le nouveau roi d’Angleterre a choisi
1© Canada- pour la première visite qu’il doit faire à ses états.
Voici un bref récit de ce voyage.
Le 16 mai 1889 à 18 h.50 les Souverains britanniques arrivèrent à. bord de
l ’Bapress .of Australie à Québec et débarquèrent à 14 fe*85, 'acclames .par dus
milliers de-Canadiens français tandis que 5,000 enfants chantaient éo franogii
le ”God save the King”.
à l ’assasblêe-- législative Buplsssis, près1er Maistre de 1». proviaee, et
1® maire lurent une adresse en fr*a»çs-As. L’adresse de Duplessis dit que Québec
est le bercesu de la. nation canadienne oh naquit l’entente anglo-franco-c nadietme* Astre province demeura loyale à le couronne britannique. Elle ne .fut
pas moins fidèle aux traditions de .ses ancêtres fy&amp;nçfci»,
Répondant au premier Ministre de la. province dé Québec Duplessis, le 'Soi
a *exprimant en français, fit l’éloge des Canadiens froaç -1« et de l’esprit de
tolérance des JS grandes races canadiennes qui vivent côte à côte, ajoutent que
cette harmonie laisse bien augurer de l ’avenir du C naclsu

Le® Souverains se rendirent à 1®. Citadelle puis ©u château Frontom&amp;s ou a
l ’issue du déjeuner auquel- assistaient 400 convives, i;.,cJcensie, Kiag, premier
ministre, du Canada, souhaita le isieavsnue m roij il rappela l’exploration et
la fondation du Canada par des navigateurs français et -insista sur la fierté
qu’éprouve le Canada, d ’être le premier Dominion d’au-delà des Sers I recevoir
le Souverain régnant.
Le Sénateur D-ndurand présenta ensuite en français les tonnages cte 1&amp; popu­
lation canadienne tout entière. D nâur&amp;nd rendit hommage à Québec où naquit le
Canada et où des exploits qui y furent accomplis constituent des souvenirs
glorieux pour la France et la Cyamde hret&amp;gaa,
Après un séjour à travers le C nada où ils furent partout reçue avec joim,

�-

6

-

les Souverains britannique* arrivèrent à 11 h* 1® 8. juin dans la capital® des
àtv.ts-0hia à Washington. ovationnés par une foule d© 600,000 personnes,
Les sottT6.r-4.ns .britanniques furent reçus p&amp;r Hall et i'eabass&amp;deur britan­
nique q«l les menèrent dans la sali® de réception oà les ©tténdàiUïit :;l, et ikm
Roosevelt ainsi que de nombreuses personnalités* Après l'hymne anglais et mé~
ricaim Q, coups de canon retentirait pour saluer 1© roi.
Après un gerden party rémissi-mt 1,500 invité a, us dîner .fut surri f lu --ison Blsncbe, Lors des'toasts, Roosevelt souligna Isa contribution d« ü u
-a*
à la civilisation et su M e a ttre des peuples. Il cita en exemple la manière
dont leu deux pays conduisent leurs relations mutuelle® : Aucun de nous ne craint
1*agression de 1» autre, nous ne sommes pas «tris dan la c tu
tbc .moments
l ’as contre l’ utre,
de .rai, souhaita que les deux notions-.continuant 1 »«rcher
voie de 1'amitié dans un «onde de paix,

dans la

Les Souverains visitèrent le 10 juin l'Exposition internetionel© de Mm
lork,

Jfoé. indiens à cheval les conduisirent jusqu'au centre de l'Imposition ©à 1®
Président Grever Wh&amp;lœn et sa fesse les reçurenij ils leur présentèrent les
personnalités .dirigeante» de l'Exposition et leur offrirent une pyr&amp;iaicie en or
et .un globe ci© cristal tandle.que 1© commissaire italien de .l'Exposition se li­
vrant à une manifestation aslencontreuse faisait le salut fasciste,
Les Souverains hritanniques regagnèrent Québec le £$ juin, Le leadeseie de
leur visite, la presse des li&amp;ha-ÏMl», unanime, souligne l'importance histori­
que é«as précédent de la visite qui abolit les préventions héritées du passé
et qui opposaient la démocratie américain© m régime monarchique.

!q,.f ■; qq

mues

Lê Frémis .travaille, veille, reste m r «es gardes, n'a pas peur. Le respect
du «onde entier*«0®© et© nombreux •
tes et Italiens r«ouvelle son cour ce.
^oici au&lt;uqxi£i : rôles de , C lacier qui. vom; sonx.re.ront on ciioe et la for­
ce sur laquelle il s'#r.
te.
Le fë «ai 13S8 1© Président du Conseil % Daladier, l'Ambassadeur des EtatsUnis, les CMhéfaux {kaolin, Georges, Billot® etc., assistèrent dimanche à 1®
cérémonie d'inauguration du monument élevé à le mémoire des membres de 4s Lé­
gion 'Américaine tués' pendant la guerre,
”*o»s sommes restés fidèles à l'esprit des combattants de la %®ade Guerre, la
force brutale qu'ils avaient voulu terrasser est plus menaçante que jîmsisj.la
justice et la liberté sont en péril, ï«&amp; Fr ace est.fidèle à l'esprit de ce®
ïV&amp;nç.xis tombés pendant la «rxnde wu«rr© et c© ces Américains qui tombèrent à
côté d'eux.
"Les français veulent vivre m amitié avec tous les hommes; ils ne songent pas à regarder au-delà de leurs frontières, -si don pour chercher efees ies au- ,
très peuples des exemples d'activité, d'énergie et de raison; ils voudraient
collaborer avec eux pour le plus grand bien de i'hamenité,
9Quand la France propos© la paix, c'est à la paix qu'elle consacre sincèrement k

�- s -

son effort} c'est une nation libre, une démocratie semblable à celle ceil' m*rictue» c'est 1®' pay» «e le dignité îmssine c est ,*u,,w-a. x r-&gt;
de l'héroisae.
#
C-ert pourquoi, toute tentative d'hégénonie ou de dotation, la trouverrdt
Uciâ'k^l'iir* avec K liberté, la liberté du «onde,
jours « « . U . à
S ï u t u d l . de l - C î i ’prdseute,
«n dépit des menaces renouvelées, en dépit 0#S mcerui•.«
tiendra
’
S t t ’îrs.c. » veut sas M»odo«.r l ' - * * * * ' ’S t M *
U ^ S
pour cela le temps qu'il faudra, insensible à 1® lassitac.© et a le. peux
Perlant après le Président du Conseil, l'jateswdsur des ^ T ^ 8'
w S i T L S t a les
corna*. des
^oulirnlnt leur volonté d'accepter la guerre plutôt que la perte ^ *®u
S n f T o « A a u . V t a t a i U doive p « « r encor. par la plue t e n M , d««« îéiiïcê. E £ t que le paix .Oit définitive, mi. noue
pacte 1 aort, à pournuivre la ci-oiaado, pour noue vivant., 1 ordre ont ,
"peiner, chercher, trouvez- et n© pas eeder .
tja défilé militaire termina la cérémonie.

�Là PBOOTCTIQH DES BAMNES COLOKIàhES FBASCAISES
Il n'y « guère plue de cinq an* que 1« «inistre des Colonie® » dé^
oidé, d.T.nt 1« déwloppMiMt t» U t o W B t ü o j t o &gt;*“ "•.
oopulaire, en France, et le fort acoroisseaent d'importations étrangères
aue activait cette faveur de la clientèle, de développer, dans les terres
françaises d’outre-aer, la culture bananiers en vue de l'exportation
▼ara la métropole.
Les statistiques de la Direction des Douanes, pour l'année 1957, autorleent à penser et à dire que ce but a été atteint dans un teqps record,
et mène au-delà de toute espérance.
Depuis un an, en effet, les bananes étrangères ^ont &lt;yirtuell^ent dis­
paru du Marché français * nos colonies de la Côte d Afrique et de» àntilles ont inporté dans la métropole 175.600 tonnes pour un total importé de
170.000 tonnas, alors qu'en 1952, l'apport colonial s'élevait seulement a
27.000 tonnes sur un total importé de 225.000 tonnes.
La progression des importations de bananes de n s colonies dans la
métropole, de 1952 à 1957, s'établit au rythme ci-après I
1352
19*3
1854
1955
1956
1957

...... .

27.000 tomes
58.000
■
51.000
H
32.000
H
121.000
«
175.800"

C'est pour beaucoup une véritable révélation d'apprendre que toutes
les basenes consommées «a France sent, aujourd'hui, d'origine française.
Porter en cinq ans, -grâce à la ténacité â m planteurs, - la produotion des bananes dans nos colonies Quest-lfrieelres et f^re-âmérieidïMS»
principalement an Guinée français© et à le Guadeloupe, Je 27.000 tomes
en 1552, à 175.000 tonnes en 1957; provoquer, oeps le mine temps, la créa­
tion d'une flotw© bananièr© et voix aujourd'hui celle-ci, grac® a j- exiort
compréhensif dos Compagnies de navigation, comporter 25 navires modernes,
pourvus a'aménagements spécieux pour la parfaite conservation de© fruits
pendant leur transport, en les isolant des contacts susceptibles Je les
endommager eu d'amoindrir leur qualité marchande, voilà, nous semble-t-il,
de quoi satisfaire les plus difficiles et l'on peut comprendre le joie de­
vant da tais résultats, d© ceux qui, ayant été à l'origine de ce bel effort
assistent aujourd'hui à un magnifique succès qui est un exemple.

�TEXTES OFFICIELS A TRADUIRE
POUR PUBLICATION AU T I A M A O H I

de JOIB 1959.

Secret ên 16 1envier 1958 portant institution aux colonies des
Conseil# d'adainistration des aissione religieuses
J«Q. du 1S avril 1989, rage 181
■T.O. du 15 rai 1959
Décision 593
dm 24 avril
«
147
dm 28 n
Arrêté 4£2
dm la?B a i
n
425
du 1er K
R
4SI
du 4
U ■ 4S7 i
à 446 dm 4
DüeisioA 455
dm 4 tr
'A
’
aw '
•
■U
«6V
du 4
tT
du 4 1!.
448
«
459
dm 8 If .
Témoignage de satisfaction
tt
n

page 172
#
n 173
«
m ) * z(aiT
174
t! 174/175
fî 175
1! »
!1*
■:
»?t£V
'7* Mirtf
O&gt;
?! loi
R 181
H

n

J.C. dm 30 m l 1959
Décision 475
»
494
n
495
«
507
R

495

S
H

477
485
484
460
465
471
481
482
476

R
R
n
îï
»
R
11

dm lt: m l
du. £4 ?!
du 14 n
du 50 n
dm 54 R
du 16 (1
du 19 R
du 19
du 16
du 24
du 12
dm 19
dm 19
dm 19 n
n

f?
tt

f i'
tt

If

page 200
n 201
n 202
R
202
R
202
R
205
205
205
205
£05
ËCS
205
R
n

t!

tt

tt

R

if
V

A rV W

,

�</text>
                </elementText>
              </elementTextContainer>
            </element>
          </elementContainer>
        </elementSet>
      </elementSetContainer>
    </file>
    <file fileId="1101" order="8">
      <src>http://bibnum.upf.pf/files/original/8a9c2c335edba5ad41dbf52de0852bf5.pdf</src>
      <authentication>173dc7793b5900557265290c81268b24</authentication>
      <elementSetContainer>
        <elementSet elementSetId="4">
          <name>PDF Text</name>
          <description/>
          <elementContainer>
            <element elementId="55">
              <name>Text</name>
              <description/>
              <elementTextContainer>
                <elementText elementTextId="29451">
                  <text>�vm

Ë-mm

«K ttlilei 1§S®

f

S 0 ■ M 1 I fî £
•
1 - C o n sen t l i t - o n 1® Ye&amp; ¥ o h i à ï h i i i ? (Moto é d i t o r i a l e )
g - C o m o n t c o n serv er vo* t e r r e s f
^

g - F î t e s du 14 j u i l l e t 1&amp;50 à &amp; s e c te

■*•*

4 •■* r i t e s du 14 j u i l l e t 2989 à fu r ie

*

$ - Sapons* des .indigènes de 1*A friq u e utiac ça* ''te n tio n s i t a l i e n n e s
6 - Qb en e s t 1* .p ie rre C idao—Je;;.oa*lse t
7 - C ^ rte de T 'i i i t i
6 - fm t&amp; s o f f i c i a l e
9 - C hronique dm tXea ïuaasotu
10 - l i s t e de# e&amp;tre* P ^ w o tu t r a n s p o r ta n t l e oopra-h é # l e u r s île .» à P apeete
XI - higmûm â# SOIlOCRâ
I f ~ S o u s c rip tio n s «tt :to m b e n t du S o i p o iâ îti f (s u it® )
•
,
U - âiiïîoisces

�1,® *V®&amp; 1 nhiB h T. a iti ?

te a s a l

îf» fcW&amp;æé 4* iturubu d i s a i t l o u t r e |» » r t J® a® comprend® pas pourquoi le s
fee.httf«ts ce î i f a i t i sont ai peu noatereux à l i r e le Vee ’&amp;■ohl ? o»r 10 f r ncs
pour s*:a3mmtm p m a m t un m , i l s -auvent 'toujours tro u v er c e tte âomê*
S0US "à Bunibu sous o® pdsvoii# pee s l l c r trn v U ilëï'' ch est 1®® nuire®, iSôùn
ne pouvons pis pêcher e t ventre n o tre poisso n , le so is * b rû le r t© nos te r r e s
ne pouvons p*s le s p o rte r

au

©ercJM»

A. T a h iti c e lu i e u t vau t tr a v a ille r pm% toujours tro u v er à qui louer ses
s e rv ic e s . Le b o is, 1m ©ranges, le© c itr o n s , le s ««dore, le s f s l , t e s t s® vsne
m airchv- ê t F,-p®@t®..* 1 « l«gcn« et© ïv - h i il tfeftfc m k t p o im m n m m e t i l e s t
« i s l ûe vendre l e p r o d u it 4* ©a pêche ô e a s le d i s t r i c t
«a *
p eeie.
Pourquoi donc le s ttJsL tlens ne U s e n t—ü s peu le * ü v ohi p u is q u 'il le u r
e s t n i âlaé de tro u v er 10 f r mes, e t q u 'i l s ont besoin encor© plus que nous
ç u i avons nos v ie ille ® l o i» 4e ïtaruto 4fc ecam eitre l e s lo i» f| observer e t
q u i «savent les- p ro tég e r eux e t le u rs b ie a s.
Cela p sr* it peu cray&amp;bl® qu'à T a h iti on l i s e aun«i peu 1® Vec -l ofai a in s i
çue. to u te autre l i t t é r a t u r e d 'a il l e u r s .
I l y a pourtant 4M bonnes école© 4eae ehae.ue d i s t r i c t !
Voici c o d e n t se r é p a rtis s e n t à T: M .ti par d i s t r i c t l e s eheamenente sa
yimï « obi ï
§S„
F-.eeete ■
S
iasa. . . . . . . .
•i
PU»®©»!®
s
Pa®&amp; . . . . . . .
g
P pore . . . . .
t
ï -tfeiee . . . .
g
F ap eari » ...
k
If": U M U . . .
1
Pu®u . . . . . .
f a tir® . . . . Pi s ■
ïesüuv -00 . . .
V iris© . . . . . « ieÉ t
SâÜHTfidL II »*H i

-/ 1
;

******** . . S ^immés
3iUa*-F&amp;0ne .
* ** * ** *» . f i
$
F-cpeoo*.......... »
Irue . . . . . . . . . . . . 5
1
ffctm» . . . . . . . . .
Jd s re s ii» . . . . «..1 1
8
S s sp iti . . . . . . .
Z
Ps-ipetosi . . . . . .
ftsh e re e . . . . . . . . 4.
U«s £ /le Vent ..•SI
ItalBOtft . . . . . . . 181
û«abl«r . . . . . . . SS

f abonnés
iarq u ise s S
18
Tubusi
-staruitt»
Kiartar® 18 .

■|ni r* 1© cour?-tre de d ire à 4 1
t©ia$ à m f e t l l , à w * e û 6e e*®bna—
a « r pour que l u i -aussi s o i t i n s t r u i t ? Se « « d e s P®« p o » vous seul e* %*• l e '
Sa® Pi ohi vous apprend •

�C'ec-t perce qa« le s T -k liie n s «©et # i ilffiw rges e t s i peu « a ie «at**© e®*:
«p« b#®,«otïp ©»t :
= e t retG araeat m
sp«rçoi.v&lt;eat •
Pigaare*©# e t à 1*. ad sift*
Le feu MoM, p a ît I tr e ma r « « â e àuoe an&amp;aâiea* f«os 4e frto d ti ternie s-ww®
te tous isoei'ir â&amp;m tme m i t pim,*- sortant ta» e e li# ©es tempe ©à *o
'*» j
très «rrr-ieat sur l es sers .à le r€©feE3*eàe àes nocnn£U.fts île » f
f

�V«&amp; *a ohi - J u i l l e t 135S

•

r
8ûosi®èat mmserver m s te rre s*

t&amp;. m ite de c e t aartdêi# Qui d e v a it pe*fcitr« dsus.l® Vmu âv. m ie
i» j u i l l e t se ra inséré* dUrne l e tfee du aoi« d*&amp;oôt«

�A Uf 'ivuJdUJb A f\ ^

&lt;gu

hm rm im bor4* a*
m ^ H
•
*? $**• « « * * * &lt;** w ^ h is P*M? la M l » 4«* |**«ft Smxv* U$ m oi**, I m m~
®U%m Sport!*»*, les *mlm» Cooïwitisau, is im Km ü
I m «aplattl»
«fti’t# fiai J«ar mmim% lié r4i*rr&gt;la*
î ";sS« 'k ;l:'- t r l W m offioieU.» m p rirm i piU.ee les- T:ei;aci,-.èl.ea setadilitr#,. ^
1#® oowitUÿ 1m a ffie te ** i « * £ « « * » , l * 4t«t^ aj*w d* l ' 4vi*o S»*.e*t d 'Û r v iîU .
«*«*•
* « « * * » r»a ie «,
ro«t&lt;4 le 4| ^ ÎÉ * K «t d 'fef.
«

- * i « «

«*• iâ ^ rc » % s« © t 4*

x:

evmptgsd au C to » « tt4 ^ i 4 »a*b m # 4 é m à r * » | Vjadl» c,i •

n

m*

*

t*

.a

■ U , 4 b ? à® i s bti#*

„ / . } * ^u i t ® â*» ^ » 1 ^ * *««
c o « b * H » ts m&amp;AM ûm &amp;m£é%m » ü w i
f« i H , T. I * t« , U ^ t w l # è t 4M « m « p m «sois.iras m to to v e a fe le pm p o w U
é € iiM e t m A trtg m m t a» *‘om »cnt m x a»r%s I® U
« f
oà » &amp;4wwié
l a tr a d itio n n e lle e t feouvant® c « r,iaoni« do l*&gt;-.y «1 aux morts suivi d*UBO s l a t t â
4« §11«»«*

XI «NKtUBfc é* a e te r i s

e t lU tutw S ® p w f e i t s As mmbtwæ
»

m

t f e i r * «otww PsttWlMt # » t r # plrofitoe à v o i l a i pluoioiw*» pirbgiw» à
***•• d# ite ta ïp » «% ci* lofera* «mmAImi gw* 1»# re.*ws#o pmi« pm 1*» ho*«s*»|
p&amp; m im tit

do r é t i f é m $ o « l« tt* 6 je «m # f ©« » i m i$mm&amp; é h lr~

r lllm éUmr.ktmt à £*&amp;prhth0 tM. 4»
«a p o rt de F^peete.

lê

vtm }aym m mtastfcle»

�»

14

3W.LÀM

ISS»

Com&amp;e ékm^ê\tefàié&amp; selon V astique ooatume m a rie le s d istrict® venus à
Ffepeete .pour g lo rifie r p*o* leu rs chsnts e t le u rs denses .
m4&lt;l© *
français® m sont présenté» «a Ckmverneiar le jeudi 1S à 4 heure* du. so ir.
€&amp;«£$*• c l s t r i c t a p résen té le s f r u i t s é® -ses t e r r e s , cochon à l a i t , pots»'
l e t , tfe i, 'team®, tar©»,***** «van le» «ensne» de re sp ec t qn® 1#. hui rê s tire
O*o u b lia ie n t jas&amp; is de B e n ifts te r à le u r grand chef par 1 'itttera iéd ie i r e de
l e u r «ïivssîia.
1« Gouverneur sy«ftt pour iJbsrprète 1« FelXLotot re s e rc ia l e s d i s t r i c t s ,
l e u r ' f i t sav o ir qn*lX é t a i t a llé 1® n à tln cia s ê m jo u r fslaff m e v i s i t e à
OrolV.ra ©i ^ae ae pouvsnt u t i l i s e r to u tes ces v ic tu a ille s i l m f e r a i t pfcrven i r à© la p a rt de® d i s t r i c t s , l t plus graae® p a rti# ^ux aslud&amp;s ci’Ofof&amp;rej
pour term iner i l f é l i c i t e 1#® 'jS&amp;La®d i s t r ic t # *pâ avaient to u t c p i t t é pour ve­
n i r honorer l e c é lé b ra tio n de le F it# letio n el© à P vpeete, l e u r demanda. de se
t e n i r dignement pendant le s f î t e s e t l e u r soafa&amp;lte .à tous de gegaer I® premier
p r ix ,
.:

■

V": '

a

.;::aii",'-s

l-ÿ;-

;qp-:-lrq.p:qî

. '-qpP:’

ôtes, f« ® $f?s;,y
\qV,.; /"yplpl
.fâM* 1 e r p rix de et®* te&amp;ej &amp; présenté mi oie®. t&amp;a® « t r a î n é « s ie n » psi* m
o rc h e s tre énergique qnl n*a pas © «ai» une se u le erre u r «tt coure des tr o is
p ré s e n ta tio n s Qui eu ren t H e u sur 1® îa ra h e i*
lies costumes de Pce» » ® d ® t :l t é f a i t s Ml|jÉUHisn»«nt^ i l s é ta ie n t t r i s
beaux,

-l-l aI; ;

;

fe ft$ u &gt; à* a rriv e r douant 1® lu ry d o i t être- retenue,
l 'o r c h e s t r e se e s t à m. pl-e® , seuls l e s deux, prcadarsi danseurs eppereisse&amp; i
à Ventrée de 1*enceinte, dis les premières mesure» de l'orchestre i l » entrent

s u iv is ûe to u t le oten oui «@ p ré c ip ite m lig a e f le e s-u denm-raeur d'un m e
ro'cdde qui fc-it Sri lie r leu r eoataae et valoir leur sfuaiité de danseur*

©le q u 'i l s*est a in s i p lac é l e sen tira. o te e prononce le » s s lu t» tie n s e t l e s
d if f é r e n te s figures q u i o n t é té .préparées so n t exécutées*
■;

. • • '■.,■■■

«

$t

P;:
0

t ' t ; 1:

,-d '•"■/. \A:' A’

‘Ay/A

;P ,.p . ,• ■-

X*,ci«Wv*%wfl &lt;
*&gt;*l

$**m proehaia !w m 1 m ot# a é m r ^ im t m t m r de m ti® £êqm . # t w é f i i w r
l e s tans, s p r ls l©f en tre» n o l l « # n t , m d é so rd re , cberehairt l e u r place es qui
a® p eu t convenir à un ote» ■qui e s t to ujours aae dense éaergicu© ©à fig u rc a t
ewnl» des hnœaes ©t des Jeunes getUM-v^.
o

0

. i,;'

/' :■ •;

fEiBSPOO f te p rix d’o te n to a e f « présente- vm o te a de- vieux s ty le ts M tie a
i p i ffcis . i t *B$er sa» f ê te # oui i t r s n t données per 1«» gr r.&lt; * c le fs ta h itie n s
&amp;US c llèla res nevig^tcurs CO0£ e t SOSfiAIKWüE i l y s plue de c s a t sus*
l e s g e ste s des bras® dans le® Ü f ïé r m ta » fig u re s de es ©tes av aien t été

�». 'H -

/
P

tri® i%aMié® # i fso d u ifiaien t éhS'.&amp;m le plais b e l effort» £#'. #t»à é® ï#ibwps&gt;® s k 'i t
e«®s s u ! d d ate tr è s teetu mai® 11 a v s it un d é fa u t Blus^ue l'igur® éteît» tro p courte*
u .* il® 's t r f t»'« o lssie a r Jfei» » ca *\f#« le s sfii»
iffiÈte®. @11 îp « X# wafere ce &amp;&amp;&amp; figuré® s o it augsm ié*
P l« l

; IHVt

r

p rix 4# -p®@è#-■■■•■■"■■■

ÏW sent^ tlo&amp; « @y©i
ultssat® , • c - n t &lt;#
hé paon é t a i t î*Bc©$psgaJ d*®» &lt;HnfiM!@tr@ ie «1» tastw ifs s i 4% » acx te » ® - p&amp;». 4®
gulbsr#,
■
&gt;x-'y\ ■ , ;
I l « s i ngy. iü ® d ’entm A pt l« s
ce Ûsasem teM M eïm es i l tm si Bl®tat fetr® e f f o r t pour tro u éer 1#® sojen® ipsi
q u ^veienti d é c o a w rta m .Ancêtres d® f a ire ê« te mmieffm »B® iBst:*ia»s% eu*
râp é» » Fseu « - r ite des fé ilé â ts tio ® # pour a v o ir depuis 8 ^mè«a f a i t lie vr®As
e ffo rt» datte c® sent*
5: | | | Ç , ;vïr’;

T

i

f

f

U

S

I

â

'

fl&amp;liffOQ st 1 e r p ri* dU parias*
g@sï!"© mm - i&amp; ^ « « e d 'ir e » î®©èmf©# * fUNiisiwt# un b@l:*â|s«lBfe t# é * de $%flû
tri® m e&amp; m &lt;&amp;&amp; &amp; r«itai tou» iê ê su ffrag es du Cowlid ©obis# é.@ ü é b 14» speet©*»
leu rs «ii
;.fl*
PfüS p ria ^ a te un taré® r&amp;a&amp;si afëmç&amp;tk vsM ae a^ap esi dé- j»&amp;&amp;é» $wxc&amp;m feaaeif
état ia®f® c&amp;oveiis' oaôulé*, j®fséû*®i testé® 4# belles» #e»t». M*ys@M@» sm épau­
le® bién rond»», k e M lliss ém jo li® c@»buag®»«
:

;■■ .: ;v

,

om

fâ a x if

Pl&gt;fTOâ»P,Ii?®!ïl i 1 er prix, i s o ie » ra llia s,
•

tm ©tes, 4®
salgrtî tæ e a traîaœ eiit. r*1 æi
o ie t
ê®a® une teii® fo a® ea paie»» ®t jupe 4« a isu wrt&gt;» 84 @0&amp; œpç^@;»te« « s t vm
êm «BÜXours cui «d®t« à X'fhe&amp;r&amp; -mlmaîl» i l «sutti 1® t o r t
-Â$a v o ir
©acore un« ternsme ô® g&amp;.a@lii»« «X#r« ?iue. le s a stre » d is tric t® 'sont tel® M.«s
«er£féÉ à s® iiess»* â t rsw*. .
»

e

e

.

'•

mm birnm i ta to itâ «ê byam * p&amp;pm
L® &lt; ü » trie t d® ftopêeti « f s l t
donaer pXm ûm rig u se r ;ob

plis®i«r® «æasê*§ ie |r@8 ^ f o r t f paor
i e oLw ta e s r I© ïgr&amp;tosi*

M klgti 1® c s a litft à.t I d a » » 4e
qmd e s t ».?*© co aiest» «a 6«@ &gt;î»ilIfifurs 4® ï;.hifci, P- p eeri e s t a rriv é à l e surpasser o e tte «ua4@ e t &amp; obtenu le
prassiær p r is à .î's â a a lB itl i s Comité,

�quant m hlaene p&amp;pm tous ,ita
i^ n e q ii mm fit#® ont lté r*viiï
dfe»ien4r« I#® a tg a ifie a e s mtmûB dm chant «4#p®§é p»r tf« fen teirm , in s ti­
tu te u r h i®«r«s q**e son f i l s Jean » m sont
_t&gt; ■&amp;
&lt;i t r i s e ,
ffepesri qui a v a it o tten a le prelÉér p rix du grand concours 4® 1* êJeen ii
d 'lrc * », cette -mm*, déaàntré q u 'il,'é ta it ©a$«fc&amp;* 4« fa ire sur iui-sim e
âm progrès,
^
te qualité ûm voia mprsma et 4*8 ténors e' g&amp;i&amp;é m sonorité» la ftsoio»
ûm cruetre partie* in cfacnt » été pins lattis#-, donnant tût» m it! Indispensable
m chant européen,
•
11, Justesse 4a l'ex écu tio n 'ainsi que 1s n etteté 4* 2s. diction des paroles
ont «té très reaarquéen#
.
S, Lçdataires, son f i l s e t les chanteur* de P?,0®s.r1 n e r itm t des ü f é lic ita ­
tions* .
Sm s aéglig©r 1# fcleane fsM U «pi û&amp;ÎMh re ste r 1®. eource «Su chant des
île » , que le® nsert* peuvent répéter 'tonte 2«. s u it sens fa tig u e , mm# an l&amp;sss s r «4 qui «'accorde s i Me» «we le s n u its tedlltiennen* F p e e ri doit co n ti­
nuer 4® trav aille# 1m®, gr-uads «ira enroeéen* pour lesquel# i l s ont ©®ü®e do
légitim es succès, flqff' f;'v',
■
. - ' M
■ 1
O

©

«

Avant 4e ren trer le s d is tric ts de ^aea, Psjuseri, %ir©©| lea&amp;ufsoo, Fueu
ain si &lt;pÉ 1# groupe de ü tuton sont w w prendre mngé du G « w m n
l'e r s te u r des d is tr ic ts &amp; assuré 2« t*h«f 4» la Colonie du ' détonosent e t
de 2#® sprit iaMAnApMan d'obéisseaee qui le s «siissient, Ha. réponse 1# Gou­
verneur le s f é lic ita pour leu r collaboration a l'e a b a iiisa e a e n t «les f îte s
âu 24 J u ille t e t le u r émmaâù de re n tre r ch&amp;eia êast le u r «4fcata e t d*y v iv re
en jjeiac sm s s'adonner à l'iv re ss e qui &amp; été « u se 4# s i graves désordres
su coure de ecs dernier a s année»,
f-f
f .

�"isirib ü fc io n dés prix âm 16 j u i l l e t 1SS9 sous lv h*ut p&amp;iroïteg®
d« Monsieur 1® Gouverneur CffiâSîlSIT &lt;3® G-BBÏ e t du Çemznâ&amp;n% Ab
l / â t s t é o frsnç&amp; iS Dü'OîtT d^füflL tE *

Ornic&amp;mé des eh aats (air® ■marpém*)
Prem ier .prix * Pape&amp;rl - 750 fc
500 h
É-tsA®*
Deuxième *
Chanta (a irs i n d ig n e s )
Prem ier prix « P* n e â ri - S0Q0 k
IÊ00 »
deuxième 11
E .ta ie a
1000 h
Troisièm e * ïeaimp©©
Quatrième » f i r s o . 500 fi*
B nees indigènes (o te a ) ta sse s
Prem ier prix - Fsm
feaiïupoo
Beuxlèiae B
Pue®,
Troisième ’’

PSrasier p rix ** î ’-»«*ii Aura P e t i t Bareur*
Bemcl&amp;po "
Troisième «
ïaasm eap a
•
felidtlllsye» ce r é c i f s

400 a?
SÔ0 If
000 k

10»®
,
P re e ie r p rix L -'îiise
Deuxième *
T-.se ra
tro isièm e •
Dumont d 'U rv ilIe
Quusttrièae B

100
feoe
ISO
100

8000 &amp;
1000 &amp;
750 fr

B »4ë@ i&amp;Mïïènes Cotes) fmmm
,
1000 3*
^ re a d e r rrix - Pstmtoe
feahupoo
760 &amp;
Deuxième n
Apertme
Prem ier prix * ïeahupo© - 400 k
£00 »
Pueu
Deuxième »
Pfeee
P ru n ie r prix - Pueu
f i é• e
Bouxlèae *
•

Course de hl.gis;tes
(co tres à v o ile)

400 fr
&amp;00 ff

If
k
k
&amp;*

Pirogues à v o ile
Pyëæier p rix » te ro ro tu x .
Deuxième *
ïaar©s. si 'Ps.tu
S o u rc a rt
Troisième *

500 ff
150 &amp;
100 k

Pirogues à rs a es (ta» # ® )
.P reaier p rix - faire.®
Seuxles® n
ïe&amp;hupoo
Te&amp;hnpoo
Troisièm e B
îeaïMpo®
Qu&amp;trièae p
Cinquième' *’
? ,irao
ïeefaapoo
Sixiè»©
"

,550
4S0
tio
ISO
100
100

&amp;
È
&amp;
if
fr
&amp;

Pirogue# à rm e* ( fauses)
P re a ie r p rix - ïe&amp;hupoo
'fairao
Bcuxitàa» fi

liOWWBt du ja v e lo t
P ra a ie e p r ix - Bck? ï’sputwi
T utu ïx u ir a
Deuxième »
Troisième »
Çuetiàae *

ISO &amp;
100 h
71 h
50 If

Courses ûb b ic y c le tte s
Premier p r ix - ü&amp;rbatt
500 h
Semdèm" #
î l t i f e rle s s o u c l 400 h
Troisième *
0©®® jt rx&amp;mouoê 500 h
B a le in iè re s du Basent a ’ O rrtlie
frmiMT p r ix - &amp; a b e ri
100 if
Deuxième m
Posent d 'I r r i l l © . 50 k

aoo ft
100 i*

�Le 14 j u i l l e t 1949 à Perle

Imtmàn de rmrm de troupe# e u M J u i l l e t m saule vs. fart® 4 ’uaa t e l
enteteusissiae, |e * s l s ne» p lu s #11* a ’a v e ii âmmâ a» t e l sp ectacle «te
fera*; à n n É 1 heures, d evant mm fc e le qui d é p a s s a it 2m « t il t * » , d é f i - *
ta re n t 80*00© ho *.aes à© to u te s l e s e rse s des fo rc e s fra n ç a ise s pend,
le sq u elle s tous l e s pays âm 1* F ra æ e d ’c u tre -a e r - t e l e n t rep ré se n té s,
taudis que la présence de® détachements de 1® garde hriteiœ ifd® e t F0O
ai*ries a n g la is sym bolisaient co acre tassent 1’a llie u e * cordial# fren e o b rite unique} l e c ie l é t a i t s illo n n é per 850 é tio n s ultra-m odernes dont
rions de le lo y a l Air For*®:»
®
Outre l e s 50,000 heaacs de tro u p es, à® re a a rq u a it 5,500 c&amp;rvuux,
900 véhicule® d iv e rs , 120 canon® de c a lib re s v a rié s , 589 a u t o - * i t « i l leuaea ©t êe® tanks* 1«. f é a l* f a t touchée prafeatéassat dans m&amp; s e n tie e n t
âm f ie r té a a tio n a le per le sp e c ta c le d s«a* arae* a u s s i b r ille n t* , a u ssi
d isc ip lin é* * i a u s s i bien équipé®, lo rsq u e , f e r m â t to u t ,1e d é f ilé , l a s
ém roes chars d ’u s nouveau modèle q u i é ta ie n t p résen tée m public poar
la pw Rière fol® apparurent, use s o rte de stu p é fa c tio n sdair&amp;ilv© e*super*
da publie s a i s c ’ e s t su rto u t 1® p a rtic ip a tio n due troupes i a p lr ia le s qui.
frappa .1® p u b lic , ' ' r-V''-.;r-r
Dans X’ensesable, © lits re p ré s e n ta ie n t plus du l i e r # d® l^ in fa n ie ri®
e t de l a c a v a le rie t T ir a ille u r s a lg é rie n s , tu n is ie n s e t aaro ca iss on t e ­
nus o rie n ta le , Sénégalais, Malgaches, Indochinois, sp ah is a lg é rie n s ®i
aarocains, tous en uaiforaes chatoyante e t .taaiquc® é c la ta n te s j de aêa®
de nombreux c h a rs, carra paçonsés d’a c ie r e t héristsés S* canons, p o rta ie n t
le s ncae des ville® lo in ta in e s à# l ’e&amp;pire i Constantin® , Br*fcs&amp;viile,
D jibouti, S fsx, Toaboustou . . . . . .
A 1*: t r i terne o f f i c i e l l e , aux c ô te s de uIBSUB e t MLM3IM, on rsw arq u a it BQH BAISSA, s i n i s t r e de l a guerre briteantepie, S ir Cli-L
&gt;'
æaréchal de P a i r a n g la is, S i r J&amp;BîsM&amp;MB, chef de l a défense p assiv e de
Londres, re $ ré se n ta n t 2m prem ier Lord,. t l f Sïüf ÇHOICBILL, Lord GûfiT, c h ef
de l ’é ta t- s a jo r général de l ’a rs é e ; e t de ns le s trib u n e s d’honneur, de
b rilla n te s délégation# re p ré se n ta ie n t l ’ ospire f r a n ç a is *
T unisiens, A lgériens, M arocains, Suite»# n o irs de l ’Afrique f ra n ç a is e ,
Biaquaagclieu, de te Cochinehine, Phaauebong, du Tonkis, 1« Mandarin
TMOSG-lOlSMAX-fïîibTO, de l ’Anne», fASSAM du Cambodge, le professeur
THAQSQUfX, du Laos, ÎBÂI8-?Aîl-TCHG, ou gouverne-ient g én éral, re p ré se n ta ie n t
l ’ {«don inüoch in o i se.
h’ empereur d ’Asua* té lé g ra p h ia h ie r so ir à «AfiBEb pour lu i f a i r e * a v o ir qu’i l ne p o u rra it, à' son grand r e g re t, a s s i s t e r «a* cérémonies de l a
Fête S ationaie *. *J© vous p r i e , a j o u t e - t - i l , de tran sm ettre su p ré s id e n t
de 1® République e t au p ré sid e n t «m Conseil l ’a x p re se ia r de mm profond
a t effecteeux attachem ent à l a D ation p ro tec trice } in te rp rè te des s e n ti­
ments û» mon peuple, je m m ûomm 1 ’mmmrnm de son e n tie r loyaM ssef
quelles que s o ie n t le s c irc o n sta n c e s, la France l e trouver», ftd è te a e n t à
ses côtes",

�- 1 -

t

à l*Qemtâxm des fête® Aa l é j u i l l e t , 1* B&amp;ASIS&amp; prononça
wa discours dosai m i e l quelques passage* i

•

«I.# s i s e sæour .f i t b attre ce « a t i s .1# coeur de to u t .le# F rtn *cei#, ce sont l e s fil® êm anciens combattent# de 1s Qrawl* Cfeerr®
«qui d é filè re n t d e rriè re Iss drapeaux, Chaeus ne s# . d i t - i l p a s, @q®~
% e FOFSH s a iendeawda de la S a rs* , «pe 1* MpiMifw». jsSHfali ê t r e
1
« fiè re des 6ratées q u 'e ite prépara.
•Sens le # F rançais acceptèrent l e s durs »er±fi©«® é»sail4g e t
«emborieïœèreBt to u t aux besoins de i a û&amp;tmwm
à •©site
"feraée que le® F ran çais e c c la a a le n t ce s a tin e t q u i -est l a gerdienae
«de leur® l i b e r t é s , chacun r i t ce q u 'é t a i t «os
m iis «cipline e t l'&amp; x ie tio a , « a it de®» l e s sir#, i © elle ûu gwaaâ fÿttpi©
»a.ai {anglais) qui p r o té g e a it n o tre « s i «crasse m m proiàgm A©as 1#
« sien s ' i l f a l l a i t r é s i s t e r aux assauts de fo rce.
. .*1*» France m menace per sons®, » rêve i's a s r a » . conquête, se.
« désirant que Je. p a ix entre to u s le© peuples, m i# tout® laeaece e t
«toute e n t r e p r i s 4# dssdnatioa noue .%5feSser8iœt: résolu.#- à défendre
«le» lib e r té s fran ç aise # e t 1 jo in d re nos é fîo r ts à e a u de tous l e s
«peuples décidés à sauvegarder le u r indépendance,
«Àajourd'laii, e e .s e sont pas geu fesen t le s F ra n ç a is qpt -vetrois"vent devant l 'a u t e l l 'i d é a l de l a p a tr i e , mais to u s ©eux qui des# l e
Baonde rire n t heureux e t lib r e s sou# l e s p l is du drape*» tric o lo r e ,
«L'aneienae féâézwfcLoga fran ç aise s ' é l a r g i e t d é v iâ t .1« féd é retio »
«de# peuplesî e l l e
M m l a ata » m-immmkâ* sou# .1® ata» à~
*d*e£ de g é n é ro sité , de# bosses de toute# races e t de tout## re lig io n s ?
« e lle le u r donna la. l ib e r té , l a s l e a r l t é e t U p aix clan* l e respect de
“le u r# tra d itio n s e t coûtasses.
.:-- è
flC 'e#i pourquoi e lle s lu i ren o u v e lle n t chaque jo u r e t affirm ent
aæole«r.elieménfc au jo u rd 'h u i l e sentim ent d 'in r ia c ih le f i d é l i t é ©t q u 'i l
"®* s o it perm is, en c e tte grande jo u rn ée d 'u n ité n a tio n a le , d 'a d re s s e r
*1© s a lu t de l e France k toute# l e s nation# ra ie s p a rta g ea n t notre i~
“d ia l e t à tous ceux, q u i, dans l e aonde, sent déterm inée,- cossenous, à
«persévérer,dans 2a d ig n ité huaaise e t dans la l i b e r t é é m patries* »

�?#a t , aM f,u «oi* m.

Èêpmu* àm

1$5$

#» l*âfri:-m m x p t- 'in tim e

~
-mas -"
tjrlogl&amp;ftl d# -j. B -'U iH R m *fri.m * ô» forci* Vous ï®re* m v o ir 4'a u tre p e rt
»« «iaés* â»
te s t I
e w s «peu
i l ®- et* ice«»iî.:ii
ji«r î;s
sBtd&amp;rt 4# c&amp;f 4in-&lt;mme te r r i to i r e s -s- l e «ei* »! r u f . 'l t

« s o r t ps«» H t o i f-esi ®ewlr «» fs*#
à m t mu

t**' j&amp;wa&amp;ê chef#■$&amp; m&amp;Mm-

«gAlwf 0 » v ille s e t 4 « 4 4 » rt0 *

tfl/tt» é«s 'srs'fe®* #©stt sA^eUftiBs# &amp;'&amp;©a©4 ip i &lt;tf$ a i |É 4*®» 570 &amp; tê is s é
% i« « art * l* m êM m » mmigm^mmis^ rwi «est Ls b&amp;m ê® Jfe
âm
1# pmp&amp;m xrst® «in# ®»s ir«4til®»* #4 f««I# eric ise ^ » ® :! i«»i *«8 «réM.«*
v#s 1»? fictêi
c©ttri,||#| ,let gr««d» £«4,4# 4« i«ri» tety©# ê% âm trifese «s»*
ip©!.» Ü s #,ppÉrt4#tt8^1# M fWèe aspe-x# «I#® ersts## &lt;s#e«t
fori«i«*ïi
W tstè
I m t i*#ii,fi©a *4 le u rs
tes» i@® srels#» « s i è » f te r r ie t» 'füf’swlî#® füi. a te st pn*r s i ie
m l ip%3* t a i t »1 fe 1«. s t r i .

U u r vie'â;?as 1« '$y#»r4 «a s. f« 4 t'ê# « JmrmA» ©«reiftttaij «pi Ü«a&amp;«a4; wm
ta ie ûmnéê X m r'prom m e m ol q u 'il arriv e *
m% &amp;©«f4feïli«f i l m&amp;aalÀXa g^étm sm m iâ, z îm t spê i* pwUferit
i«s ü&amp;tm (®fm t la rtc a ie il â®«
ê* &amp;feô*#4) .1#
màmi
«$ül âmm se» Vôy»g« « u t f a t i f e l , ses» xtmffBV*» mÂM n**âa*®&amp;*'.p&amp;a

#ë» m iiié* fm t ©satr# 'ÿé&amp;A 11 » èw » ! #s« mfM4$ r im m peut
m
ém:Umm%$ il, I® twiîSî, » i 1« dj.®%mom, s i X i» » rt ®fe p fe t errftei? l'u z iU é
qai m joyr
etebli® «S t» ■..■:*&gt;: ho: &amp;!l aï ■* ri* .»
r^eiess,
S * «?a®£ re«t«r«. Ja i «sid. «an» a i
p u t ma #flrr«rr. ir®*
€#i*t'tiBêS

l#

®« *P®
oét

» # ôa» t ;£i®es

in i *®|t t
l à rx m »

visagej'asè ée» «ms «i'fer'«is?at le
i## «aires* I l s 1« sw ttf &lt;éè-;
|»« t s i
#4;®«r% -is
m% ftmst la i i©ui p iit» sëm #,i l
ça *i 1* tr* verser à gdeâ», queoâ *oa «aUL avtàaJÀ âu das^rt ï ’ :-y«U» I eoo 3*~
« « f» « .

'v/ee'e;'::

Lv» viî©f® e rsP # ®«fe toujours .;i-- ém tm m »
r «r l« ar m w t
Im t
e t X«ur iitt»ïlig«î«® «4 1«&amp;* Ü 4£lit« h M Spiral*
im clwsf â»be i t t

et 1« ôa«îur èe i&amp; trilm .

ï# ?r*m«# &amp; &lt;SÔ es».sfestiw &amp;m &amp;k®f$
i3U,t «irt v p tte s*liiôtftll#r «
pnAd ali» * «a « tsd r ûm oftiatw e* *.pi « bx «niMti a'&amp; m isnt -îw^ub» p w l®

�q u i &lt;émx au ssi
$ÿmâ$ t e s«8*g.

b 3*a

é té w raÉ rp aM i i s m% p» t e i r e asttem ■.-■sif i l » ont $æ®
,** _
r le 0*
•

im$ «gfcef# arte#». m% lû t i« t f sspeispte* à 1» %*### tel
ty#3 a.«e i«»,r.îï
lia se s! respils f-t ..bm* i i s «St gare X'àîfcpiï
.« b a s bte.ReteS# i«ty*« 0ùu^mm9 l a r«aptNte a-; leu r# ¥teéüf-vs;..... *€
„ „tlrsst*
...... _ fettjp
,..._.
r a i l le®* « 4 « i l s :-"ï s s a t l a t r u i t e , l i s .;îiî f U
.■■.;&gt;■ « i r a a*# i l s
f
tar2=;.ifeiUl p*î«r »#fea:ri&lt;:Mr, teaueaup ë® se st mpagé» ù te » ite r a m ir*-sa e ,i» « |
te«»epwp « e st im rls p««i*à te
■iptèrre*
• a
dewti’i$k#H
ratKf«
» r p&lt;# i ■^OX^JlC«1c^lT^ ï p i ©opftüa
t e s îi.4■ifswo4s&gt;st X#'» fI*@Up«'S H»
•

mi#*
i Z® pmpl® tardif» de itefeteü# est « « i 4

^

-i*r.:=ms®l i i s ont «Sis 1

Saiig dans 1,# 44sert et «sr te# ©èa*®# «le

l» f e i a » «as teismg© # le u r te fé X ite # g «construit ime ipgpui® à P a r is «ô
X*# rte !» .#*&amp;&amp;*• fu i si«e;ïs«t;' m m s mmre&amp;t à h ri# psmeeât siter partes# hmt

M«u eeteâ te seeÉte 4# .teer

p

l«# ifeyéctesl I^4Éfetef «pi #■ «©a.:,mi# a llits ir ast le Sarse, te ls «p i é .pifteue e a ip is .1#
4«® m #a«»ise a dsw feél év.m oa testiæœt' aj s©a P&amp;Tp* » 1§
m te x ti m t X* terre -ferm sim ■é$ allia® 4« é m l# arastes ç;«i respseet« s i
œ j«3 ^*!ïu i p etit boute d ^ ittis a s eegm» ©««ils âé' leur# ^ÜÉbâS a ttiras. es 4

siœy ge#i# 4 k gmmë s é ld e t tgu’ dfcelt i0 ë ^ à ^ e s t «ussX s a ’hësm&amp;g$ k ce# «éyetet
aaUfKl«Pfa# c|»£ rrcm t jamais ttm&amp;pi t e ®oafS;t*:s«t «$tteiX a t r i t fte c te «a tus*
Fis® fort# vp# tout®» tes «m e s s 4« “W aeliai ç ji voudrait 8 *m p a r«t te X#
iiiairit sont ces U ses dtealtié
rciteeîMtJt X## arabe# 4e X*Afrique k le
-S "a,
'
'. 1
". . .
i t m ro i c i l e s mmrrn*
ofeevüH xwm «tes ©iîsaXisîp# ft* d é te ÿ l «fevsat a» B t e s t e r «o ,1# «Slip

Alger*

l^eXXoel e s t igrsm&amp;. eéei* 4# t e tegiot»
peur bsms Im mP&amp;B 4.» mettre»
f® si de
«rcestfi1« p&amp;r lu i pew te. ïr-&lt;«îio#..

rp i s I m p tm p s m w i. dea»' l^ïirte® fra n jaiê e * le pte® ift t*» rai*
ajfitetüL a été

p r 1*

sî® I * EaptÉitem 4 P ïds &amp;prè$ m fî l

m t te.it séi« gt!jnâa tettali. *#»« te parti® »is éîÆ^rt ^«1 Isi m% sm m ïm p©«r
«mBtAttter 1« e©alté c« difm im $m 1*Afrique m J*or4 «p i groirre
I5C e h sft se triM # e t io i* l «peXvuee «nés 4© &lt;$m p r o i e s .vu f ré s lé e » t de l a
* te'ipte : aM:
' ^ ïZ
y ';
■:'■'' :1'
■■';'aPP;
KBur us «iip e , e 'e st prè.® é*m « illt e a 4*bMm$ê, çXmlpllü^» iariaoifei»# ffôi
•*Wigir#it 4es saM#s «P «Sseert pour X&amp;. 0 t m m èm li«-ppir«. mmmé 'p&amp;r X* •••tranger*

�G m l r i m qm pmr 2m tâ p m im m M
t*i â*Gmm* f i t i l »*•» tm u m ra
m k w t pour m lm m w m m m d® l» f r m # êm&amp; m. région i®
Wm
t ï ^9 f#jps&gt;ld;:bl©» ©Xtra-esodura©* «a ■■■»t&lt;- • 4 #«lt® rai-:*- terr© ©u ©lit» ®5tr. « .
Bmm ©ntr©#» *psad m m m m » pvmt** mmm tmôsm* fit ëm siM t i l jr
agir®®"ion eiwlwaeu# coati*© nos tapritoir® # 4© l^ifriQU© .ca IwnJj ®n vwplte
©b ferait étcmtié, 9fftiré, de la aoltitud# qui »e lèverait, «a *»#**# insteatan â s e a t à »oa s$tpel*# .
^
„
•
Sfoiei le» ï%relê» 4*t*s

ü fn sw w w e te f t.r-ab©/ .irè# rtéfeap, *#t*
tsatêi’V £ î**4» #
a t e é # dew m «
"iqu© l*i»eoci&gt;iU«m de» mis d© ?ï* a«© l •

In a trc ii, vivssil fcmfcS* ém 'â A©

parti® nu d*e«rt é«.

•IW JÙ at «&gt; oo« d®« anaul» .#s de
finançai#» sur l e u r approbation» j *ai
d ^ jà souligné tont© 1« signiide&amp; lian qui ©'aitâttfa© &amp; nos ,?©«*» «■ &lt; ^ tu sffia r©atio» yenOapdUjê de 1k i &gt;mi nirr u t ‘ do d e stin » désoiw sis in d isso lu b le* (&lt;jui «ot®«
t« enfer© 1« ir-a c e «cfcm poii t .-■în© e t 1© ^r»nc® d'ctttre-aw r» eos;«uni!U't&lt;i- fondée
s u r noir®, ooos
«.?•««»t.rn«» ar.&gt;i# c o a # c i« o ti de® ■.©Mit*.'-;géa eue bous en ’'©»
tir o n s !©■' ta » e t le s au tre# e t dent l e essioÉr© n 'e e t ? s i c e lu i de pouvoir# ea
tout© lib e rté » p re tlc u e r n o ire «vit* e t nos eoutoses b évttà * «î, un go#*l «tajael
noue y»»tome attaché#* Mou# pouvons, 1« tôt© hr.ut©» preoértt^ l &gt;o»gaf«»6«t d* de»
« e u rw é$ w x 4 awue-s&amp;s»» fe a s notre f i d é l i t é à 1» France» 4 se s «tel*® qui «-ont
lm a$tr«®.» à l*M é#l tew *i». Jte » 3 é© tsu® %m
frtffw t» » J# #&lt;#?»§#
%u gttard ©wftl d 'eX etw un», ©ardent# prié®*® 4 i U i è pour 1-3. g lo ire ©t le tri© ’-©»
fit® I te m o la de noir© saère bi*m»#ia*© 1». fronce**
fi*«tttr©* g rîa f.
s * sxt vpcptt â P ri# » a$süLtt#a&amp; 1© e ^ s e r t p&lt;T-r . *®r
surter i© .ftrévident de le ïypudiiqu», if* P i© ii© r ©t ss* ifendai ^ d n is tre d«s C®~
10»i«a d© I f e r
à i* îlèr® F tri®
qm 4m «3M ê« Im t» sttjôt,#.
r#,tt# gühsttf© f t t l « r ®f« p i# ©noor# -euvert 1«
q u i 1# tm tsi. ev#«u® Joia* i ; Ù m im t î#

à 3# grand©' f d li#
■ '

Le# a a |p ifi« p e ÿwrolôtt à»# ebeîe çr^b©» vernis à F r i# qui o n t * té repr©'.-ci­
te # ’ dt-n# tou© le® 4©wm--tt*. fo n t ©il## --tt##i r é f lé c h ir H itle r » t &gt;%#soünl f-u
L ü e rs * viucs rr*%i l - r t i r "»ur 3ho#0-:rctr iUi*©..i»go«
e t i t l t d i d 'f .

�Vm a Oiii

du s o i s de J u i l l e t 1858

Cte m est 1s ûmerr® Chine-Japonal se ?
11 é t a i t eeseg. d i f f i c i l e é# f e r l e r #é M guerre de Chine m ra is o n des in ­
forme tie n s c o n tra d ic to ire s qu'on p o au sit .lir e dans l e s jcœ m sj» de France. e t
de l'é tra n g e r*
i*
Chine
4® de
«4 l a

9

de BeeasKiatÿ député d'un# parti® de l'Itedocfela# qui e s t lirai'fcm pte de M
dans sa p a rti# sud &amp; f a i t un rapport m îrlm x tgui p m m t de b@ ren d re eéapl 'é t a t a ctu e l de s c tt» gB#rr» ©à la ÏV .«ce, l'A n g le te rre , 1®jê g t* t# 4 fa if
du esie sont directem ent in téressées*
Voici des e x t r a i t s 4©. ce ra p p o rt t

Ses pr© fiae«s « a ilè re s , à m t l e s j&amp;p&amp;t#lê s 'e s tim e n t jn f tr # # , demeurant f i ­
dèles « poavoir ceafcpfel e t l u i gardent un® s t r i c t e «tM sacae*. l e üouTes®«m®at
n a tio n a l exerc# su r e lle # son s a t o r it é par 1 'ia ic ra é d ife ir# des M ia in is te tio a s
proviaotnie#* Bernat l'ev en c# asnesd.©, le s c ité » , d b e le s plus grandes, se vi­
dent C«a»e par » c lm t « 4 » t« Hsauklott, l - a l i a sont aajew rd'iw i des v ille ® « rt# # *
Canton, dont l e jw ju lrtlo n é t a i t estim ée k f in e de 1« £00*000 h â M fe a ts e s t dé­
s e r t , coraae #i un® effroysM e épidémie l '* m d t dépeuplé* H. y refît# , bouc d i ton 40 à 4g«0QC niséreus eu nanlnusu 1 ans to u te s l e s province# occupées pur I 's r ~
aé# $Mpnm±mf le® Marchés sont d é s e rté s , l e s cheap® en fric h e s , l e coffiamrcs
aboli# L'mT&amp;hl#9«B? se trouva a in s i êm $ l 'i m p o s s i b il i té de m re u ita ille s * dons
1# pays q u 'i l a conquis# On d i r a i t ça# 1* rtc h e c s# e t l e t r s t n i l » son t à |# » « is
bannis#
' .■' . '/î :
|l#«#*H»M#*iM*«»*»**»**H*#*****#*'»**M*MM*:*4*»#«'Mi**H*l**» ♦il***»»»*»**» ■
ft®§ 1# monde e n tie r, l e s ©himeds émigrés m s o lid a ris e n t « re c le u r s compa­
t r io t e s l u t t a n t csontr© l'in m s io n » II® s# c o tis e n t « t , tu besoin, jefifcs&amp;t un Jour
psr ««asain®, « fia d'envoyer le u r ©bol# pour l u défense de la p é tri# envahie*
Le Gains se è&amp;îmé avec une vigueur
eav ah issen rs, Des ho&amp;ses teÉ b ea t, n a is
l'cfp reseicn japonaise &amp; d éjà f e l i prèa
tlo « chinois## M t «ne t e l l # héccto at*
peuple d.a 450 a illio n s d'h&amp;fett-ïats*

« t tas® © jlm is tre tl p d ont s u r p r is le s
d 'a u tre s se lè v e n t « 4 . 4 3 t . C e rte s,
de £ allais® ® de morts 'p a rai 1® popala«ppexvit ^rrenmi&amp; in s ig n ifia n te à ce gzaad

Four n i e » prolonger # é tt# ré s is ta n c e e t pour p a i l l e r â 1 '.in su ffisan ce d#
son r# M t# ill# ® e» i en «ara## e t « m itio n s , 1* h a i t ee«£i»ies®nt c h in o is a changé
rsM e o le n m t i# teutiqu## L'sra&amp;é® chinoise n# engage plu® désorm ais, dans de
grands# h o t e l l l s s , des d iv is io n s e n tiè re s « t àm n asse s i« « n o e u w e organi­
sées, coasse «a tempe oà ses iM tra c te u r# sX lm m àn 1 a
à de v é rita bie# dés&amp;stres* 0# ne so n t p lu s, a u jo u rd 'h u i, que g u é rilla s in c e ss a n te s s des
groupes 'aobxlea de 4 à S#000 hmmm to u t » . p lu s n u i s ,su p ép isaressat «rs»®^ pa­
r a is s e n t soudein sur un p o in t dm pays «coupé, p#a**' dlsporai.tr® a » f s i t ô t nmhê
quelque coup de nain h--rdi* U s o b lig e n t c in s i l e s japonais à s® ternir sm s cesse
sur l e qM -vive pour repense*# qnslqd# uttaque su r tm point qualeonçu# du fro n t.
Cette, nouvelle t&amp;etifa© im coaaende. s s t «âiinois, m obligeant le s laposafls

�k ê t r e coanteasstnt su r gind e t p rit» à l a r lp o é te , a f i a i p er c ré e r p s a d le®
trem pes d #©oemmÜa&amp; un ss» tissant é^éaenreisiaat e t de lasaibudé. Le m mm â&amp; Bmt
je p o a e i* , d it-o n coæ aeaeereit â
« « . s e conquiert pas la. Chiné- ,.
ta?©# v a tte *
Dè pim# m plus, l e s t e s t e s apportent à l e d ilu e a» t e t i f concours* teur#
équipege# d 'a v ia tio n a l .l t fceire coopèrent d ireetecum t avec l 's r a é e chinois# â a i
i...: :■ ' rüviaces du nord. Des ta»-..
inport-m tes so n t concentrée# p a r eux en w
S ib é r ie , «e «pi * o b lig é 1® CbKvnrate«ttt de îoieio à mm&amp;? ■to u t 1« long de U
f r o n tiè r e un® quinzaine 4# d iv isio n s par d i l a t e d'une i n t s i e a i t i o e dé %&amp; imesi®.
£ev?.mt c e tte résisten t® d 'u» ianeniMc p tu p lt Sj»,aLaCfttol««;at b o c tilé â. l'tp lp # h ie a e u r, un tragique problème s 'e s t posé d e v in t le s Jspon&amp;ié#
Ses occupa, tiens fl© t e r r i t o i r e .Sens t&amp;mm ptjte vente#, mXë m 1&amp; v ie m p tra»
ly » e
le u r co û ten t territelecseat cher* te * i l I s a r feact rnvitdLA ler leu r#
tro u p es e rse des «irefcsadlses e t de® v iv re# in p a rté s*
. £»© Japon av ait s tp é r é .im ij^ re 1&amp; rts lo ta n c e de l'é d v v r te ir e sa l ' i s o l a t tô t# léiaant par le blocus. I l i*a*w#4t r i d a i t p a r M M slr® , le » sew ftStm em « t ï 'i î é *
p o s s i b i l i t é où. i l se s e r a i t trouvé de se procurer dé s o r t i s le s srsaes e t le# m n i tie n s nécessaires à l e co ntinuation de la l u t t e . C 'e st pour a tte in d re ce but
que» après avoir occupé f i e u - f s i » .e t £haagh&amp;l, 1© 3&amp;pm s ' i t e t t ©«paré de t n to n ,
m ig r é tou# le s aléa» ou© r e r r é s e n te it une p a r e ilie aventure. A in si, tous te s
grands débouchés sur l a a e r é ta n t occupé© par le u r s fo rce s, l e s japonais é ta ie n t
perau&amp;dés que le/C hine, lac^pchte dé r é s i s t e r jslu# longteups» s l t e i t « f i n ceder#
lîn jpéfeeu dé volée de c c^ u n ic o tio n » n é té eour-ageciasest tep rb v ise» un p ro gpm m d 'o a iü ltïf© économique e s t « cours $*m àm ê£m » ' ®s»s l'a rrife re -p e y » , a
i» /:.b ri des re id s J#j&gt;e® i s , des usines se c ré e n t, grâce à de» ap p o rts de capi­
teu x «agi
P a rto u t se f a i t s e n t i r un prodigieux e f f o r t pour o rganiser l a r é s is tm e e
chinoise» e t c e t e f f o r t e s t 8®mfé e t d ir ig é p s r des groupé® étran g er» «pportn&amp;t
m leurs» concours fin a n c ie rs e t techaictucs»
Ibue i r a i s jusqu’au bout» a i - j e entendu r é p é te r c h ? ^ * jo u r uwtcmr
d u ren t non séjour en Chine. Mous avoue d é jà supporté le s so u ffran ces de la guer­
r e s que nous importe d*«a supporter encor® plus», a i noms devons rep?ms®'®r un
«bvbM s «€M** sons p itié » qui p arto u t ëhm 1* te rre u r» $» violence e t 1* s o rt,
l u i doute n 'e s t p o ssib le * aujourd'hui» l e peuplé chinois to u t e n tie r re s s e n t
enver s ne» e o n ^ té ru itt usoe haine profonde# St» en d ép it d# sa xénophobie inné#,
i l eonhsnee à,'s® to u rn er v e rs lé s Suro-péenn» « er i l s 'a p e rç o it q u 'i l n 'a es q u 'à
e s louer, d 'e u x , quand 11 ccmp&amp;m le u r a ttitu d e à e©ll# ces iï»pon*4#*
Q uelle e é té la ré a c tio n du J pou devant c e tte r e s tâ t m e t i n tteudus» devant
ces v-Ta-srêaasr* victoire® m ilita ir e s qui ne ra p p a rto u t r is » , uæi# q&amp;i, to u t s»
c o n tra ire » d é tru ise n t l e s c en tres de p ro s p é rité , dont i l c ro y a it s 'e a p e re r, dont
i l « m i t en besoin u rg en t 'pour soutenir a»® in d u s tr ie plëthoricp© qu i souffre
du »aog».® de débouché#'?
é p .

�/
*

.

Ils
p*-s fgréna vue I ’l»v*®lm&gt;'8XlnLi ,8|xæi©»éRemt c ré e r c©tt® u n ité
c h in o ise qu’ i l s |p É N Itsi# » t per-deséus t o u t, e t s u s c ite r X® fN&amp;trlotisae. juecfue
dans l e s ®«®dh#e le® plus profondes
L« populction* I l s n ’nvsdenh j*§ easi qa*
i l s p ou rraien t se h e u rte r à m e-défense ré e lle » e t su rto u t iare'bX® de 1® CW »}
à. c e t t e volonté de réa Je tea e# {pï lac.«ra.e X® aeréch sl ïefcL&amp;ag Kr i Chek ©i que g®**
r e i t p a rta g er anjeurd’h u i 1® peuf&amp;ô c h in o is to u t entier* II* a ’ &amp;vaiest ja s a is
«apposé qu’i l » «e tr o ttf e r a ie s t tru sq u e sen t 4b fie® l e l a b sia e rim e® l ’m» sou­
p le d® 450 c illio n s d ’habltssnt®, qui ne pardonne pas, à 1 ’ envahisseur les souf­
fran ce» qu’i l l a i . a SnpofleSji i ’i»pl6ee.ble «eeeecre des populations c iv ile s . Il®
s ’ « r a ie n t pa# prévu, de® xm vietaire® q u i aouters-lant s i cher* XX» a* «valent p«®
prêt® que leu rs dépense® « d lit* i» e * , m m c e sse accrue®» e x e rc e ra ie n t m e a c tio n
s i d^eadim ts® sur l e s finances de X’ ït&amp; t» n i que leur armée s® tro u v e ra it s i
I l f a u t ôs l ’argent* toujours plus â ’ srg e n t pour so ld er le s f r l i s grandis­
s a n ts de c e tte p ie rre qu i ne psi® pMU
:U&gt; S -,pm ® Mes cri® de® ÿ m s p a p ie r qm’i l ® «1# «n c ir c u la tio n étang l e s p ro r i s e e conquises* I l e®
a s l . l t bouts fo rc é dans le s ville® qu’ i l «coup® i . ..
«si® l w pouvoir d ’ ach&amp;t s ’ a rrê te m x porte® l e l e c it é e t l e s Chinois dea*
leur® transaction» e n tre eux» le® refusent*
Four a b attra a iiitis ir é a o n t l e Cfeuvern#»s.t, d© ïehieng I-ai Chek, le Japon a A
j e t é I*«OG*OO0 so ld a ts m Chine* Mais» sur o# iioater® 4P0*000» d it-o a dont d éjà
« o r i s , vlctiae®» s o i t de» blessure» reçue® su r
cheap® 4# b e te ille * s o i t
d ’ épidéaias» qui ont fa it-d a n s le u rs rangs d®. te rrib le s ram &amp; m i le -aalerl®» A
1s. d y se n te rie e t s u rto u t un s e l nouveau* en m l inexorable» v r m m m t d’un rwr
f ilif o r m e qui tue Isn tem sat e t adressent m jsé»#tr&amp;at to u t l ’or^sniesie*

,

I l semble M m que 1® e c o p l t# entrepris® s o i t trop--grande pour, l e s moyen®
du Japon* .
;a:&gt;;:A5À;A-:^ A ? ' V - q ÏA'.;;;:xA'a: A^AA-va a :

V,M

fo u r tromper le peaple ' chinois le s J , ponais ont organisé à p lu sie u rs repris®®
un gm rerne-am i c h in o is qui lui. é t a i t to u t détoné* i l » 1© peuple chinois a le r ­
t é p ar 1« Soimneemeat c e n tra l de ïcfeaisg I© i Chek, grâce aux émission# de la
radio* ns s’ est pas l a i s s é prendre' à c e t te aasnoeuvr®* i f a a après l ’autre» le »
hosaès de p a ille du J a-on» dénoncés eamae t r a î t r e s 1 la p a ir i e , ont étc e s s a s e l®4« p a r de® sain® inconnue»* Quoique» 1® p im souvent, i l # a ie n t ""té ab attu e
«a plein® m e , i l ne f u t ja s a i* p o ssib le de tro u v er «a e«*l témoin -pour recon­
n a î t r e l e s auteur© de 1* s i tentât* la®?! d e v ie n t-!! à® plus en plus d i f f i c i l e
mx. a u to r ité s japonaises ûe trouver a sjo û rd ’ &amp; ii de® « ^ l &amp; f e n t s di®;po#4® à jo u e r
ç s râ le *
. ' .,As:v
pads a ife s s a ir# an gom exm m m t é$ f ^ i o pour s o r t i r d*nn® s itu a tio n péril®.
1 ®e#«, ® st-«lle donc iss^ ïssib le gmjourd’ iaii t
s
;&lt;•'.■■•
f_
Beaucoup le pansent» e t le© récente® déclaration® «lu nsrâehaül îch isag f e â
,,
Chek semblent le u r donner ra iso n .
\
£»i v i e i l l e race clainoise» a i f iè r e ûe son -œtiïp® grandeur» n ’ eccepte pe®. de . |
s® l®i«E»er cioaiBtr» n i b ria n r pa« une a u tre rae® qn’é ilè m éprise et 'qui a# pos­
sède su r e lle qu’un® seul® g u p é rio ritl * s-alie é t m atériel, de guerre* B® là e s t
d
né® se volcnté de r é s i s t e r dm® un® l u t t e à o u trsaee. Or» l a CMa® n® peut ê tr e
vaincue que s i e lle se ré sig n e 4 la d é fa ite * SI son énergie ne f l é c h i t pas» l ’ a­
v e n tu re jiourr i t «voir finalem ent pour 1* envahisseur de fâcheuses conséquences*

�'%a &amp;‘oM - J u i l l e t ÜB9
C W x

&lt;dbi

G A

m

Ifometmp
-%©hi a# coaaeisaeai pas l a c a rte de® Ile® qu’i l s h o b ite a t e t
p lu s cümnm.'t «ont dispensée® l e s î l e s â s l ’ûcianie frsaçsds® é»ue c e t te
p a rtie de i*Océ«a Pacifique*

bob

Souvent

ob

ünte&amp;û d ir e i ou e s t c e t te i l # ? e t pereozme a® peut répondre,

f

C*©st pour a# pas v©»® la is s e r d&gt;aa® l ’igRorsac® tp© 1® Ckat^ e fa yiy Cîs.*steaet
1® t*lRX e fe.it f a i r e des certes qui p a ra îtr o n t «tuas le ¥es E obi*
V®le.i te lle d e Ï S h l i i qui est le. t e r r e p rin cip ale qui é t a i t du tespg de vos
; ads m e ttra è j avec Eft.is.te», 1« t e r r e où s© passèrent le® pwad® %rhmmmtw
de v o tre h is to ir e , 1®. b e lle h ito ir# èM sasoris qui T inrent à ï M ti etir leur©
grandes pirogue® qui. p o r t a i » ! jusqu*! fO honme® e t que vous t e saver p lu s.
ï*e® ju if s ont ®u conserver le s r é c i t s cl© le u rs m e è tre a , Ces r é c ita q,:.*oa
p eu t l i r e te*® l a B ible août vieux de plu® de 1000 ans* Pourquoi doue vous
a u tre s gens de î a h i t i e t des î le s lo in tain e® ©oaai&amp;»®e®«^w»u© l ’h is to ir e ûm
j u i f s e t ignores-vou® c e lle de vos ?*ncâtre#î
Pendant les langues soir»©# essaye® de ràpoaAr® eux question® queftg|as&gt;
î » i# 1® Vm M?::.oisi, occupes votre «© prit, aoye© curieux d© to u t ce qui 'meoM
te laisse© pa® mourir.v o tre e sp rit* .* Fait®# des jmlmjiuturue. pour p a rle r
mtr®, vous de to u te s ce® queétions, *. * f a i t e s vote aiÉte du feu Saoht «a ü é a a t de vos penede®, Personne m p m t r é f l é c h i r et. aunger 1 v o tre pl&amp;eé.
1© eorp# da naïade qu i a® bouge plu®, a© usage plus d e v is â t toujours

plus fa ib le ,

“ ' " f t - , . ft’pft

'Eftftp

..Il sa e s t de d!«© dé vo tre e s p r i t.
?«e*e* souvent à c e la e t snaeigncs le- à vos «ttfants*

�Xdste ém Textes- à t&amp;:&gt;êxûxe- pour
du mois «3e J u illet 1*59

Vm

cm

1,0# du. Ift juin 1856

piiibér&amp;t&amp;cm

û«» )#!,?» concernant la eereefti^a de 4$0 mpBè% t.axe®

XiU±0t©m f® S#I du i* r juin
-d®S#5
Ifi
-da«d®«
Sf?
5#9 du. # ju in
SM à IIS6 du 2 ju in
541 du £ j uin
-d®Mi
56# dm 7 ju in
825 Sa 1er juin If-SS
516 d» SI mai 1959
576 dm 9 ju in
556 dm 7 ju in
-d«519
-d °560
-d 9561
614
«d®~
5#4 du 1er ju in
565 du 6$ui&amp;
SOS GU 50 m i
SIS dm. 51 œ i
S£Q dm 1er juin
S66 âu 3 ju in
550 dm # ju in

f®g« #v
jpèg® *£f,B
pfege £25
page #25
p&amp;ge ##6
p&amp;ge £#6

pièges W
page 1»

psg* #28
mge £I l
page. 255

-&lt;5®«d°~
-d®~
«0
HÎ ~da-d9-d °-d °-da-d °-d®-d*«
-4®,.01
-d9-.

J ,0 , du m ju in 1980
lle re t du 27 avril - laœigrsitaB

6S8 im 15 ju in
-c ril|
644 dm #7 ju in
656 du 28 juin
315 du 20 juin
-4®§14
64# du 27 ju in
-é*~
641
589 dm 15 juin
600 du 19 juin
MO du #7 juin
645 du 27 ju in
590 du 15 juin 1SS9
595 àtt 16 juin.

p*jB* ^ 3
peg0 MB
page
page
page
page
page

249
249
#51
.151
25#

-d®-d®—
«-a*0**
-d9-d®-d®«

-d.a-

l e s ganses#

�Ÿe&amp;

cebchkui

m £ m as

~ J u i l l e t 1989

tümokt

Au cours' de 1® -dernière tourna» d» Cb*f tic c irc o n se rip tio n Xa o-owsli» ^
f&amp;üt!» Eau de ïi&amp; aiM ÿ été' 1®.augurée au m ilieu û*m grand concoure de pop8l-::«&amp; o$, C 'e s t «a a ap tifiq u e tê tija e n i c o n s tru it m deux qui aliment® une c ite ra #
co-Mivne do'grande capacité., L'équipe ment ces ïia^sottt ss p o u rra is grfice k l 'e c »
ü r i t é in te llig e n te des iaûigèiw s «t à l e c o lla b o ra tia a « s ié ric li® de
m a tr s tio a * trè s r&amp;pideseut* C 'e s t a in s i eu» sont .veheyoeg 1*» ï'^ T S -to ci©
îa k a ro a , îïiau, Paku'-uke, E»n#bi, Carat» « t que de nm W m nm n u ira s «misons
costnaae* s i c ite ra is .sont m. voie d'echèveneat*
l 'a u t r e p a rt le s p o r t- a '« s i psa nêglà.g4 c 'e s t a in s i qu'à Entoure, 4. «uip*®
de fo o t-fc c il s© liv r è r e n t à de® a&amp;tchs f o r t iat.-'r«ws&amp;at#» précédé»® sÉsawaêa»©
de rég a te* ou p rire n t p a r t 80 pirogues à v o ile qui r tv a lid e r e a t d 'a rd e u r,
1® t r è s maSxcsax abonnements au le» o n t é té so u sc rits qui témoignent de
l ' i à i d r l t toujours plus grm A que lu i p o rte n t l e s population® ùm Ile® .
signe ï Marcel &amp;S8AC

\

�Souscription m Memm-mt du Koi Foaare f

îeoiç. d*Âs&amp;&amp; ('ïmmotu)
î le àm Jfuiratarai©
I l s de f.r-kehiaâ
î l e d*Am*a.

lô c tâ fie s tif s

fÿo *$
410 *-

jg© &amp;
ü f $f

sb le fe a mmhl du so is de sssr» lt$ S fe fe I®,
d.©i •i.:3’u .«3crition .2 Po»are ? se troue» use erreur*

iu lie u dé t d i s t r i c t â® àpm.%tàk± - 8#0 k
■

lire

le® 300 ft d 'e r r e u r a y an t «ne e u tr e d e s tin s lio n

■ 60 &amp; • ' -Bv&gt;

�</text>
                </elementText>
              </elementTextContainer>
            </element>
          </elementContainer>
        </elementSet>
      </elementSetContainer>
    </file>
    <file fileId="1103" order="9">
      <src>http://bibnum.upf.pf/files/original/3bb86a4d05b23d1538f034f44ecc1639.pdf</src>
      <authentication>f23ddf6a27eb46c52290db468d117035</authentication>
      <elementSetContainer>
        <elementSet elementSetId="4">
          <name>PDF Text</name>
          <description/>
          <elementContainer>
            <element elementId="55">
              <name>Text</name>
              <description/>
              <elementTextContainer>
                <elementText elementTextId="29453">
                  <text>�C a ù SU S c U/l '^rv’ - f l "
Vea Maohi - août 1959

Ckj) L (4 (ic&amp;iuà/u *à

SOMMAIRE

Lettre d'un lecteur du Vea Maohi
»

Avis aux anciens combattants

Comment conserver vos terres (III)

Le Roi Pômare V

Listes de souscription pour 1*érection d ’un Monument au Roi Pômare V
Pour les sports en Océanie

Faaueraa Mena

Tuamotu- Programme de tournée des avions de la Marine et de 1»Administrateur

de la Circonscription
Chants et critiques des chants du 14 juillet 1959

Légende de P île Soria Moriau

�V©&amp; A ohi - Août la59

AUX ANCXLN6 GO'iBâTTASTS

r

Les f aitiens su coure de la Grande '-‘uerre de 1914 à 1918 ont quitté eux

aussi leurs terres, l&amp;urs familles et leurs enfants pour apporter te concours
de. leur force et de leur courage à la 1ère ffctrie*

Le Vm M &amp; o M serait heureux de publier le régit de leur eampugne depuis
le départ de Papeete jusqu’à leur retour en 1Ü9*
Quels sont les anciens combattants qui ■voudraient travailler pour écrire
ce récit qui ne parlerait pas spécialement d’un ancien combattant plutêt

que d’un autre mais de ce eue les Y .hit, ens ont fait ensemble pour la. France
pendent te guerre ?

�¥•* &amp; chi -

1SÜ

Gffl&amp;zx* mmïïmm vu tams (ni)
H w t e t «regaggEal

\

W&amp; m fm «àmplM
■
wà m@fm-«pi teàtete &lt;p* ras ter*®® teteite ate*® w t «d#lw(pwi p » IteaJtefteB.
« aaya ©ni » w
teÔt*r»» ?&gt;«
n
•
an 'm?*?® pr.n a pwat
te e re t
pour l o îv»1'»0» te®» &amp;l*»oiii-seBt&gt;

****** (jr.a. d m i.r.o. te d ^ h ^ k l f t W p»gm» 4fiG #t 401)
O

erte te £5 jais 1**4)

#

..

i r t . 7 . - Toute p m n m m f « I m parente te ié fu a t, &lt;pi n#« » t F«* w w « # U l * « *
à tetefcll® an.
e# 1*»» te® eelKil’fiÆ.ta»
a»rsi.fc « M # sp»
à U mmmniim. m à u e eu pim im tM laxeufele» te A* wmemmlm, ou te

l»t»liri*don priaitir» ?*te §tr# écarté» te parte®» soit per «te» les «te«wLtîé r»* «a
teâgiate.|®«® s s ii fte ; t e terni « te l r«sfew a-«eat 1®
p i * te le cteaite*
te m t t e Û te® M U *

■’:
Unifia te i^-ispôreur s » M t t t e i h U « M

« n t e æise à l^ewcaatr» te #®*te®a&amp;&amp;lte te st 1« côprofsrteié intérieur® b»
nffi%£ëm$*k |»#f .çiu titar® te®site te te arteseièr. . te te®As® ®- ite fait®
«a te ^ te te t te * » car&amp;wate* 1# r t M a w t e w l «teparfmaaâ l»e p rix , f r * l s #
teâta «i isterSls»'tel® sa*il® «ste p r ^ M te asttte®* te &amp;œk*m !%%!*•
^1«
i*arttcl® M » te ##te «&amp;c£U
tel «ti

teiM,

V:\

.. '
:

':

.te^jpiâl « a cëê# te teôil- lîiigi«HE peut s*es tenir «p&amp;U* .p&amp;T
prix té é l te 1» e*mioo « w Im ïr?,i«
ùte @1 «ree X*# 1
*:# à caboter te. jaur «à te «testerai** *
,
tel t ite*

te «essiosmir® te tel it e w ty«a»al

«1 Isy
pt:V

**«»##»*** «•#••«*••&lt;

f*»##»*»****‘**»***»****,
«,r'*** *

* « * * * * * •* * • * » * » * * * * * * ♦ • *; » * &lt;

Mssi t e 1« Te* E- ofai nptèe aooat rou» «voir te*oatr&amp; tes# »««
te®.coi® te ®«1 e t Jjttia l*® rr«u r M » &lt;w« co-ssa»tteat eau» 5^1
i*» r s
te&amp;ita I na#
®o« eef^sprtefelr» «t s«©
ntm&amp; fte
coqs po**4sS«* roc® aïrpreaid Mijotsr^^taod par f u « i rsoyao i' # *i fou s p o te»* r#s~
M r * .|s®s«#«at« te imita ê?îj.fr wt e u * à m 4ftr«af;«r*

B.,.»» 1# fte IfaoWL te tels te ssptesfer» m m ttmivmm è m taeaple# te » *
tteii h m u m m Ï te X«cte® à «iwe, sa!» te® miateai-at- r©u&amp; p m w m 4®a?^ater «
1*» ,®u tetetentete te
à te w s t s 4®s teoü® Infilfis h. e^sute«tsome» bo « eepr®prl^teir«* au fetii coia i.A»i lr** origi»:;ir»s «as tel iartesat

| ftte M t e l * te iirlg«r te ja«îoésiâr» te rss *ffiir#* 4.®
é&amp;a» te
«a».
saecfJfMmrs.1.

« litif*

�Vea IC ohi du sois d#roût 1939

■

SPORTS

r

foae tvour&amp;cm d'une part les résultats ûm miches 'de foot-b&amp;ll pour la sois
de juin et juillet» les résultats des différentes compétitions sportives de
î M t i contre le croiseur «agi-- is «Leander" et un projet de statuts pour socié­
té gportiv®.
Ces statuts pourraient être pris comme aodèle dans toutes Iss lies où l'on
pratique des sports plutôt que chacun fasse des statuts selon sa faateisâ# sens
savoir ce c;a*il est indispensable d'y mettre pour éviter les difficultés oui
peuvent surgir flans la suite*

�Vee Maohi - Août 1959

Textes officiels
J.O. du 15 juillet 1859
Arrêté 647
659
665
675
677
667
674

p. 2SS -286
p» 286
p. 2S6
p*287
p, 2Ô8
p* 288
p* 288

à 655 da 28 jais 1059
da 29 juin 1958
da 5 juillet 1959
du 6 juillet 1359
du 10 juillet 1959
&amp; 4 juillet 1059
du 6 juillet 1958

Arrêtes jsunicipeux de le Coia une stixte d'Üturo# (&amp;d&amp;tes)
p.
p*
p*
p*

6 du 17 juin 1959
7 du 17 juin 1959
8 du 28 juin 1959
9 da 29 juin 1959

288
288
£89
289

Arrêté ssunicipal d© le Co&lt;a une de Papeete

P* 889

du 25 juin 1959

J.O. du SL Juillet 1959

70S
756

707
708
722
725

fêl
732

du 11 juillet 1959'
'
du 12 juillet 1939
du 13 juillet 1959
à 698 du 13 juillet 1959
du 1 « juillet 1939
du 15 juillet 1930
du 15 juillet 1939
et 7&amp;fi» du ES juillet 1958
nu %t juillet 1989
du 11 juillet 1939
du 26 juillet 1989
du 18 juillet 1939
»
«
9
» t l l l 1 1 .1 1 .1 ;1 ._
n
»
U

B

V

B

'«

B

.

P*
P*
P*
P*
P*
P*
PP*
P*

503
SOS
304
SOS
507
309
SOS
SOS
510
B
??
B
B
B
W
B
-ir
m

Arrêté auniclpsl de la ^Giastune d'Cturoa
S* 4 du 17 juin 1959
H® II du 10 juillet 1959

WÊf

p. SIO
p. 5IÜ

r

�VEA MAOHI D’ AOilT 1959

TOUSSES DU CHEF DE ClfiCÛNSORIPÏION DES TUAMOTU ET GAMBIES

M. SESAC, Chef de circonscription des ïussota et Gambier, se vencrem ^
arec le Commandant de 1s Marine entre le 15 et le 20 septembre, à bord d»u*I
des hydravions de la Marin®, dans les îles suivantes :

ta iro a
Tikahau
Ahe
Manihi
Tafcaroa
Takapoto

Arutua
Eairoa
La goélette TAMAiiâ quittera Papeete le 20 septembre cour rejoindre
M. SEEAC à Eairoa qui poursuivra sa tournée administrative dans les îles
dont les noms: suivent ï

Ahe
Manini
ïakapoto
Takaroa
ïepoto
Hapuka
Puk&amp;puka

Fakàhina
Fani-atau
Takume
Enrôla

M&amp;kemo
Katxu
Baraka
Kauehi
Araiika
F&amp;k&amp;r&amp;va

Aima
Papeete *
i'On«--~déaNWi-t.,-çfi4aaôeje..»laaa^^^«^ître' jta

�Yea slohi - Août 1959

SEPTIEMES?

*

Le Yee. Mr.ôM. qui était prêt à m. date habituelle a été retenu et sera es
tard d ’un® ««main* dans le® district* et dans les îles peur apporter à ses a^îsanés les dernières nouvelles afin que ce ne soit pas les raconters des uns et
des autres qui fassent 1*opinion clés sahori sels le
&amp;.ohi auquel le % w neur Chastenet de Gery apporte tous ses soins pour garder le contact arec tous
les indigènes dan® 1*ensemble de la colonie*
Voici «a résumé les faits qui nous conduit à la situation internationale ac­
tuelle qui nous a rendu la guerre arec l’Mlemaga© inévitable*
Depuis le mois de mars 1959 Hitler a occupé le® territoire® qui restaient li­
bres «a îehéeoslQT&amp;quie| a obligé les Bouuaine à signer un traité d’échanges
de produits agricoles et de pétrole roumain contre des machines allemande*)
en Chine les Japonais* d'accord arec lui* ont mené une dure propagande a»tî-&gt;
teltenniquej su cours de ces ®«aif©station© plusieurs anglais ont été déshabillés
et maltraités par les Japonais; les résidents anglais* homme* et femme* ont
dâ quitter la Chine ®a y laissant tous le® intérêts qu’ils y possédsieBt*daas
les concession© anglaises que les japonais ©valent entourées de fil de fer bar­
belé électrisé le rerltalileaeat n’a plu© pu parvenir en quantité# suffisantes*
le but de cette cenpagn# éteit d’attirer sa a®r de Chine un® partie de- la
flotte de guerre anglaise qui garde le# cites des Iles anglaises en Sirops
ainsi eue le# routes maritimes que doivent suivre les navire# de coæmerce fran­
çais ®t anglais.
0
0

0

.Hitler se sentent de plus en plus fort ayant pour lui 1’Italie* l’&amp;pegn® et
le Japon» coaÉ&amp;eng* per demander le retour à l’Allemagne du grsnd port de
tig qui lui avait été, lors de le dernière guerre, oté par le traite de feraailles| peu ce temps après il demanda la bande de terre polonaise qui sépare
i’Allea&amp;gn© en de»*, sanonçant qu’il prendi^-it ces deux territoires quund il
lui plairait aux jour et à l’heure fixés pu* lui.
0

O

à ces manoeuvres la France ci l’Angleterre ont répondu en donnant leur ga­
rantie à la Pologne, à la Roumanie, à là %èce et à la îiarqui® Xeui* promettant
que dans le cm oh ©lies seraient attaquées, elle» se porteraient à leur* se­
cours quoi qu’il on coûte*
Devant la menace allemande 1*8 états-major des armée© de terre, de mer et
de l’air anglais et français sont entrés en consultation en Angleterre, à
Gibraltar, à Singapour. L'Angleterre a déclaré le service militaire obligatoire

�fvniT*
le® jeunes gens» Le ï*rsnce ©t 1',jta|£b®berr® (fflt essayé de &amp;' &amp;LXier
adlitsireaeat avec le Rassi®.
•

l'Angleterre m lieu de se ftchsr sous lest insultes japonaises et de répoadxe par le menue® ou les armes, est entrée dans de longe pourparlers avec les
japonais afin de ne pas donner dans le piège eue lui tendait Hitler, a savoir
envoyer une partie dêi* flotte de pierre anglaise en Chine.
Hitler ayant annoncé son entrée à C-.ntsig pour le samedi B# août 13$9 la
France et 1*Angleterre firent savoir à Hitler qu'elles.ne •permettraient pas*
m aucun cas, que quiconque prenne possession de cette ville. *

*

Ô

â cet avis ferme Hitler répondit qu'il donnait jusqu'au dlmancfce Kl août
à minuit à la Pologne pour se soumettre .à ses désirs.

•
e
a
La frm m , l'Aniieterre et 1* Pologne firent savoir à Hitler.que .toute -ten­
tative de m pert de prendre le couloir polonais ou lu ville Ifare de Pamtsig
Iquivaudait -à une déclaration de guerre et que dans ce ces ces, trois notions

qééa

entreraient immédiatement en guerre contre l'MIsadgn©*

Le Soi de Belgique, le Seine de Hollande, le Pape* le President fisossr&amp;Lt
des Etats-Unis ont télégraphié à -Hitler lui demandant de renoncer à ses pro­
jets 6© violence, de remettre se» revendications à l'arbitrage*
Par ailleurs Chsaberitln est entré en relation directe avec Hitler 'essayant
de le e o sm iac re de ne p&amp;© faire la guerre pour éviter que des aillions c'
bosses, de femmes et d'enfants ne meurent sous les bombes tes avions et les
obus des canon.®»
é
la. Pologne le Iréchel polonais Ridz Saigly dans un discours à Varsovie
s'est écrié I
t#»i le violence nous répondrons par 1&amp; force et nous vaincrons '
”l'agresseur.,
ces de guerre chaque fisœate sans distinction d'âge et chaque tmme devien«dront soldat pour détendre la pf-trie”.

�8

Quant à la, France» le dernier discour®, de SU DALADIER, perlent à
la radio au peuple de France, dont voici seulement quelque® phrase»,
'vous, fixera sur son attitude I
•

:\

"Vous se cofUifeiesez asees pour savoir qu'afin de conjurer la guer«re, je ferai tout ee qui est humainement possible.
"Si la question de Dsntsig risque de déchaîner une guerre enropée:n n A r ^
«c’est p a « e qu'ell® est présentée sous une menaça accompagnée d'autres
i«revendication», elle pose la question de la liberté et de la vie de la
«Pologne. C'est ainsi que le destin des autres peuples,qui est lui-même
«en causa, eat notre destin à nous Français.
*
"Si par manqua de clairvoyance ou de lâcheté cous laissons suceom«ber l'un après l'autre tous ces peuples, nous ,anus trouverons sans
hhonneurs, ni appui lorsqué cette tenté tire de domination de J*5Europe se
«retournerait brusquement contre nous, cette ruée est inévitable co rire
«la France, car elle disposerait alors de ressources et de moyens plus
«vastes qu'eujourd'hui.
"Lee engagements de la France à l'égard de la Pologne et les négocia«tionl anglo-franco-soeiétiques allaient aboutir heureusement quand ren­
versant brusquement sa politique et sa doctrine, la Russie signa, avec
«l'Allemagne un pacte lui promettant de se dérober aux obligations que lui
«imposait sa politique toujours affirmée.
"Le texte du pacte au moment de la publication démontre clairement
«qu’il augmente les crance s d'agression contre les amis de la Franc© et
«contre la Fiance .elle-même.
"Je vous rappelle les interventions du roi LEOPOLD, du Pape et du Pré­
sident SûQSFFELT pour la paix’auxquelles la. France répondit immédiatement
«et auxquelles le France renouvelle son adhésion totale, Ses appels de­
vraient être aidés par le calme dont témoigne la Pologne.
"Pour assurer le salut et la liberté des peuples et 1'-indépendance des
■nations résolue# à défend» no® intérêts vitaux, l'honneur et i'himanitl,
«la Grande-Bretagne,résolue, ressemble ses forces et celles de son empire
«comme noua rassemblons les nôtres. La résolution qui nous anime est sem­
blable à la sienne, Peur la défense de la liberté, La France et l'Angle«terre font «un seul bloc,
"In qe# heures solennelles du destin, du sonde, nous voulons tous croire
«que maigri tout, la sagesse et 1® raison finiront per triompher, mais si
".tous les efforts demeuraient vains, bous ferlons..appel» Français et Fran"caises, à votre courage, à votre* volonté de ne pas subir la servitude, à
"la volonté qui anime le© jeunes gens qui» par centaines de aille, rejoi­
gnirent les régiments. '
"Français, nous voulons rester libres, nous voilions le paix, nous ne
"pourrions pas accepter de nous soumettre aux sommations et à la. violence
"en règne de justice. Français et Françaises, il n'est pas besoin à® vous
"tracer le devoir, je sais que vous êtes résolue d'assurer partons les sa­
crifices le salut de la Patrie."
La France est forte, calme, elle parle peu mais attend l'heure de la
dé lasation de guerre officielle, qui lui pernettri? de porter secours à la
Pologne et de délivrer la Tchécoslovaquie qui a été sacrifiée l ’an passé
pour éviter la guerre dans toute l'Europe.
.............

�4 -

Le g septembre î La France et l'Angleterre ont décrété la Mobilisation

générale.
Dé^à en Pologne» lee hostilités ont commencé, plusieurs Tilles de la
Pologne ont été bombardées per les avions allemands.
s

CHAMBIILAIK en dernière ressource £ prévenu HITLER que s'il no cessait
pas les hostilités et a® faisait évacuer les territoires polonia*©déjà occu­
pés, la déclaration de guerre de la France et de l ’Angleterre à l ’Allemagne
s’ensuivrait.
HITLER ne peut plus reculer et la guerre est inévitable.
.Il est probable que la Pologne ae pourra pas résister et fa* elle s a m
envahie.
Pendant ce temps la France et l’Angleterre iront bombarder l ’Allemagne
tandis que la guerre s’engagera sur les frontières d© France.
On espère que le peuple allemand s® révoltera contre ©en Chef qui veut
absolument la conduire à la guerre pour dominer le monde entier alors que
les Allemands d’âge raisonnable comprennent que c’est une Folie et qu’il ne
demandent pas autre chose, eux, que de travailler tranquillement.

�- s -

À PAPMfE

Pour télégraphier ou téléphoner» seules les langues fraaoai#©i
et tahitienne® sont autorisée®.
Tout porte radio c'émls&amp;loa watit èat interdit.
®

t

Le hausse injustifiée sur les produit® de première t.-ceseité
tel® que le lait
la farine
le sucre
.
le thé '
le® ▼landes en boite ou salée®
les poissons en boite ou salé®
- TA.;.v;
le ri*
est absolument interdite*
Tout détenteur de stocks de ces produits doit obligatoirement
en faire la déclaration 'pour que 1'Administration unisse faire une
équitable répartition*
fSf?■k 'viôf
o
o /■;.'■
•
MfgüBE CÛ8T5E L£S ETRANGERS
1® - Les ressortissant© allemands à© mxe féminin et mim du sexe sêi@
âgée de moins de 1? ans et de plus de. SG as®, devront s® présenter
sans retard *
^hr'éééhf
-.h'
a) à Papeete, devant 1© Chef d® la Sûreté#
b) dans les districts de Tahiti-Moorea» devant le Chef de district,
c) dan® les autres archipels ou île© devant les Chefs de circomspription, ce poste^ su de district,
ïtrar recevoir le© instructions nécessaire#*
2*)- Les ressortissant© des autre® nui gsauces étrangères devront se
présenter sans retard aux mimes autorités pour y faire vérifier
leur situation.
5® - Changement d© résidence
Les personnes de nationalité étrangère sont avisées qofobligation
leur est faite à compter de ce jour, préalablement à tout changement de
résidence ou déplacement d'une durée supérieure à 24 heures d'en faire
la déclaration au départ *
a) à Papeete, au Chef de la Sûreté,
b) dans les districts, au chef du district.

�L&amp; ffiêjse déclaration est obligatoire à l ’arrivée au nouveau lieu de
séjour.
Bans l@s archipel» » les mêmes déclarations seront faites aux auto­
rités locales des lieux de départ et d arrivée*
4° - Remise des fermée.,

ÿ;

&gt;

Les ressortissant* 4e tous les pays étranger®, devront remettre sans
retard, les armes de toute nature ai.les ® w û tiens -dont ils scn$ détenteur»i
a) Ceux résidant dan®'!*île Tahiti, au Clef de la Sûreté à Papeete,
b) Ceux résidant dans les archipels, aux Chefs de circonscription ou
de poste administratif*
*
Récépissé leur sera délivré,
0

9

■'-■k.-‘df ::V 1

0

’' ?{:: 'ff.fï

.

' :DETOSE PASSIF
Le Gouverneur, d’&amp;çesrd aveele Aw s k h m bs Coj^*aâant te la Kariae, a
prévu, que dans 1« cas •où. Tahiti serait 1*objet d ’une attaque, le. ville de
Papeete serait évacuée,
Pour que les mesures s’oiTectuont avec ordre, le Co rreiadant de la Ma­
rine demande des volontaire® civils,
le® Anciens Combattants ont tenu une réunion pour offrir leurs servi­
les au Çotsmendant BBACüffiT*
L ’A;:;sociation de® Panes françaises de la Cro!x Bouge a enrôlé toutes
les fesses qpi veulent bien-loi -aider- pour le ça® où il y aurait de® sala­
des et -des blessés,
ife corps de poapisr® supplésentaire a etc constitué aux Travaux Publie®
pour aider les pompiers de là Mairie dans le cas où la ville de Papeete pren­
drait feu, soit psr bombardement ou par malveillance.

9

e

La Gouverneur demande que dans- testai tous Iss districts et dan» tout©®
les île», tout le monde surveille et signale les pas rages de toutes goélettes,
yachts, navires grands ou petits le plus vite possible à Papeete.

v

»
*

IQBILISAllQg

"

•.;

«
ç

Plusieurs officiers, sous-officiers et t§Q jeune® gens de Tahiti et de
Moorea ont été mobilisés. Ils sont entré® à la caserne le 2 septembre avec le

�sourire, heureux de faire quelque chose pour la France soamg leurs anciens
qui, en 2$1?, partirent pour le front soutenir l ’effort que faisait la#pa­
trie pour chasser les Allemands qui avaient envahi le territoire.
■

«

*

«

fn supplément conaie celui-ci paraîtra toutes les deux semaines
vous donner les nouvelle® de ce qui se parse en Europe.

Le Gouverneur CfiASTfcRET DS GEÏGT jptx revient des îles Australes où il
reçu très chaleureusement dans les cinq îles de cet archipel par les
indigènes heureux da/rèveir lœdtessiaeanaQe.
:J:.1
vitle
Le coupte-rendu de ce voyage paraître au prochain fea Maohi.
a

In attendant ce compte-rendu, le Gouverneur re*»rci# tous les habitant#
des îles Australe® dè leur accueil et leur adresse ses bon® souvenirs*

�</text>
                </elementText>
              </elementTextContainer>
            </element>
          </elementContainer>
        </elementSet>
      </elementSetContainer>
    </file>
    <file fileId="1105" order="10">
      <src>http://bibnum.upf.pf/files/original/8af32fb839ac76d2c3f21ea509a172df.pdf</src>
      <authentication>bc7028e6e954f7916b54b771fb3b4d9e</authentication>
      <elementSetContainer>
        <elementSet elementSetId="4">
          <name>PDF Text</name>
          <description/>
          <elementContainer>
            <element elementId="55">
              <name>Text</name>
              <description/>
              <elementTextContainer>
                <elementText elementTextId="29460">
                  <text>&amp;

MAïAîirn’ 9.— N a

REPU !» i «51T A F A lt A N ï

(Parau faaravai)

T it e m a 1939.

TiAMA KAA — A IFAtTO KAA — AUTA.EAE R AA ,

TE

MAOHI

21ratai tw te 2htcunolupu ne te mau ijaapao raa Jîjtvam t ©teauia
N EA’E I H1A I T E ;M A U A Y A ’E A T O A

TE HOO : Hoê matahiti : 10 fara ne — Te Vea hoê : 1 farane.

Matahiti 1939.
Na 13.

Y m I « a l i i te "Vea a te H au n o te m au H a a p a ‘o r a a F a r a n i i Otcania.

PAFiïï FAUTE 1 TE MAS TAATA 1 TA
I "TE
mA
M
OH!”
No te faaars raa i te taupupu no te afai raa’tu
i ta outou veay ts ani hla'iu nei ia ou tou, a fau­
tas i ta outou moni no te faa api raa i te ta
avae raa, i te Raatira o te fars nenei raa vea a
ts Hau ra, e aore ra, i te Tavana Hau ra, e aore
ra. i te mau taata haapao i te ohipa a te Hau ra.

P a r au i a ai te no te papai raa i'oa no te
pupu faehau no te matahiti 1940.
Te mau tamarii apî, tia raa taata farani, o tei fanau, mai
te i no tenuare e tae noa’tu i te 31 no titema 1920 (e taio
atoa liia teie tau mahana), 0 te titau hia no te faatia raa i
te pupu no te matahiti 1940, te titau hia'tu nei ia raton
e haerc e rave i ta raton faaite raa, no te papai raa i to
ratou ioa i nia i te mau tapura ioa, i te fare hau 0 te vahi
i reira ratou te fanau raa, e aore ra o te vahi ta ratou e noho
nei i teienei taime, i mua’e i te 8 no titema 1939.
A taa'tu ai in, te faaite faahou hia nei, e mai te au i te
irava 19 o te ture no te 31 no mati 1928, no nia i te maiti
raa faehau, e te mau tamarii apî i titau hia, mai te tia o te
titau raa, e haere i mua i te Apoo raa maiti faehau, e o tei
ore i tae, e aore ra o tei ore i tono i te tahi mono, e parau
hia ia ratou e ” Bons absents" (oia hoi e rave hia iho â ma te
lii’o ore i te hu.ru), e e faa ô hia i roto i te faehau. ho’e
ahuru ma pae mahana na mua’e i te mahana i faataa mau
hia no te tuhaa o te pupu no reira ratou.
Te'Raatira tapao font faatere i te pupu
j
faehau na raro no te mau fenua aihuaraaa, j
Papai hia : BROCHE.

A vae : T itema

Parau faaite i Se îa a ia ’toa
Te faaite nei te Raatira no te P.T.T (oia hoi te mau
ohipa rata, te taniuniu raae te parau niuniu), i te taata’toa,
ei te mahana matamua no titema 1939 e haamata’tu ai,
teie ia te moni no te titiro i te mau rata :
To roto i te fenua nei e to rapae :
Rata mai te 0 e tae noa’tu i te 20 grammes :
—
20 e
30
Mau titeti hohoâ noa :
Taime no te tapao raa-:.

1 f. 00

1 f. 30
o f. 80
2 f.

Hiopoa raa pas haapii raa, no ts matahiti 1933.
Parau tapao no te ite, aifaito ito farani. (Certificat d’études
métropolitain. Te métro ia parau noa hia).
si no titema 1939 i Moorea ;
13 no titema 1939 i Papeete ;
aita e hiopo’a raa i Taravao.
B re v e t é lé m e n ta ire m étropolitain (P e re v © fara n i).

20 no titema 1919 i Papeete.

Mau parau a p î no Se tam ai»
ISO e te 12.3 n o novem a 1 9 S 9 .

f nia i te tai.
Ua faatia te mau eeao no te pahi faauta taoa tanuâ ("Danemark),
ra o "Disko", e ua ite ratou i te 10 no atopa, i te tahi aro raa uana
i rotopu e 4 pahi manua auri apapa peretane, e 10 pahi reva afai
topita eremani. Aita te mau pahi peretane i ta no' i te mau topita, area rà ho’e pahi reva eremani i tupai hia.
* * *
I roto i te hopetoma i mai ri aenei, 10 pahi, e 38.000 te rahi raa
o to ratou tane ia amui hia, i tomo, 0 tei ati i te mau ofai haà-

v.

�186

Titema 1939

TE VE A MAOHI

parari (îopita) eremani : e 4 0 taua mau jpa'hi ra no te mau hau
faaea taa è noa.
1Tuete (Suède). — Te huru 0 te rave raa a te eremani i te tahi
mau topita faito api, è te mau ati i tupu no te reira, ua riro ia ei
faa aehuehu raa i te rnanao o te taata’toa. Te faahape etaeta nei
te mau vea i te reira mau huru rave raa, no te mea te faahapa
ra ia i te tare i faaoti hia i rotopu i te mau hau atoa.
# * #
Ua faatomo hia te pahi auahi peretane ra 0 ”Arrington Court” ,
na te tahi pahi hopu eremani, e piti topita i taora hia'tu ; i nia i
na taata e 22 i ora mai inanahi, ua pohe roa te raatira rahi no te
mau m ati ni i te to’eto’e, i roto i te tahi poti ; e 3 mataro i mo’e.
Te pahi auahi peretane ra o ” Penic” , 04.258 tane, ua faatomo
hia ia e te tahi pahi hopu eremani i te poipoi tapati ra. Na te tahi
-pahi manuà peretane i ohi mai i te mau taata no nia iho, e ua huri
hia i uta i peretane.
Te pahi taia ohi topita ra o "M astiff” , uatomo ia i tua i te pae
fenua peretane i raro, no te ü raa i nia i te tahi topita. Ho’e taata
o te pahi î pohe, e 5 i mo'e, e 3 i ora mai, e paparu iino to ratou.
Te pahi faauta taoa e te horo patete tapone ra o ” Terukuni
Maru ” , 11.050 te rahi raa o to’na tane, te haere mai ra mai ta­
pone (japon) i peretane, ua tomo ia i tua i te pae i te hitia o te râ
0 te fenua peretane; e riro paha e ua û teienei pahi i nia i te tahi
topita.
Lobita (Afîrita). — E piti tau pahi rarahi faauta taoa e te horo
patete eremani, te ” Windhuk ” , 16.662 te rahi raa o to’na tane,
e te ” A d o lf Watrmann ” , e 8.577' tane, ua faarue raua i Lobito i
napo, mai te itea ore hia, aita i itea hia e e tere tia’tu i hea. Ua
tutau hia raua i Lobito mai te haamata raa mai â te tamai.
i Eremani. — I Munich e 5.000 taata no te mau huru tia raa’toa
1 tapea hia i te auri ; i Stadelheim, te fare auri o Munich, e ara
noa mêi à te mau mau auri, i te mau pô atoa, i te mau haruru raa
pupuhi e pupuhi hia ra te mau taata faautua hia ; ama non te
umu tunu raa taata pohe te po e te ao.
I Rutia. — Te faaite nei te mau parau no te mau vea rutia e i
nia i te mau vahi e rave rahi, ua pê noa te matie tarai, te umara
putete e te mau maa huero, i nia i te fenua, no te poro raa hia te
tahi pae 0 te mau taata ei faehau. Rave rahi te mau puaahorofenua titau hia i pohe noa i nia i te mau aratia i Poronia, no te
rava’i ore te matie.
1Paris. — Te fare rata i rotopu i na fare rata pae faehau tumu
e 3, te hapono nei ia i nia i te mau nuu e 5 mirioni rata e 100.000
puohu i te mahana ho’e.
I roto i Atopa i mairi aenei, ua tahinu te Pope rahi no Roma i
roto i te fare pure raa i Saint-Pierre, 12 epitopo mitinare, e i ro­
topu ia ratou e 4 ia maohi, 1 tinito, 1 initia, 1 malgache (Mada­
gascar) e 1 taata ereere no Ouganda. Teienei tau mea e to.ru i
mûri nei, haere roa mai ra ratou i Farani, no te faaite raa i to ratou
aau mehara i te hau no reira mai teienei tau mitinare, o ratou
hoi i roaa’i i to ratou fenua taata te faaroo tiritiano, e ia ratou iho
bo ite ite paari no nia i te toroa faaroo.
Teienei tau epitopo maohi e 3 ua farii hanahana hia ia i roto i
te fare pure raa rahi i te Sacré-Cœur (i Paris), i roto i te ohipa raa
i peretiteni hia e taratino ra 0 Verdier. Ua tairuru mai i roto i
taua ohipa raa ra ; te auaha o te Pope no Roma, e te mau feia to­
roa no te etaretia e rave rahi ; ua mono hia te faatere hau no te
mau fenua aihuaraau e Surcouf. A ’o mai ra te epitopo malgache
o Mgr Rnmarasan Dratana, i te tahi a’o raa, e faaoti 2îura mai te
faaite i to ’na aau mehara ia Farani.

22 no ïiovema 1939.
Pans. _ Mai te au i te ho’e faataa raa a te arii-epitopo no Paris,
eita e pure hia te pure raa ahuru ma piti i te po, no te mahana.
fanau raa i teienei mntahiti. Ua na reira toa hia i nia i te tahi mau.
mataeinaa epitopo e rave rahi no te mau pae fenua i rnanao hia
e te rave noa hia mai na te reva.
# #
Ua faataa te Peretiteni no te tatauro uteute farani i te huru o
te ohipa i rave hia e te taiete, 0 0 tei oti ia’na, ua hau a’e i te 150
0 te mau fare mai no te faehau, e ia amui hia te rahi raa 0 te
mau ro’i i roto i taua mau farere e 20.000 ia : a taa’tu ia. ua tuu
te tatauro uteute, na te faatere raa i te mau ohipa no te ora raa
pae faehau, ua tauatini e ua tauatini 0 te mau vahiné utuutu mai,
e parau tapao ta ratou, no te mau vahi raveraa mai i mua, no te
mau fare mai taa ê no te mau nuu no roto, e no te mau pereoo
auri faauta faehau.
No te mau faehau i nia i te reni aro raa, e ohipa rarahi ta te
tatauro uteute i faatupu no te hapono roa i te mau puohu e i te
puta taio ; no te mau feia i roaa titi haere atu, ua faatupu ona i
te hoe haere raa ohipa, e nehenehe ai i te mau fetii ia titau i' te
parau no te mau taata i tapea titi hia i Eremani.
Tenova (Genève-Suisse). — Ua haa papû hia mai e aita i faatia.
hia, e tae roa mai i teienei, te tatauro uteute note mau fenua’toa
no Tenova, e faatae i te mau fare mai no Varsovie, i te mau taihaa no te rapaau raa, e i te mau raau o tei hinaaro rahi hia e taua
mau fare mai ra. A taa’tu ai teieinei mau taihaa eiaha iho à ia. ore,
e mea riaria te rahi raa 0 te taata e pohe pohe noa nei i roto i.
taua mau fare mai ra.
Otia fenua auteteria (Autriche). Na roto i te parau a te mau
feia ratere mai Bohême mai, te faaite hia mai nei te mau huru no­
te ora raa i Prague i roto i na mahana riaria e 5 : Te rahi raa o te
taata i haapohe hia, e mea hau roa'eia i tei faaite hia e D.N.B., uafatata te 8.000 o te mau pipi haapii e te mau orometua haapii i
tapea hia e i tamau hia ei mau auri ; te rahi raa ra ua uta hia ia
1 eremani ; aita e pipi haapii faahou i Prague,
Ua tiahi te gestapo i te mau taata no roto ite mau fare rapaau
raa, e i te mau faremai, tei reira te rapaau raa hia te mau pipi haa-pii i paparu haere i roto i te mau peapea raa ; Te tiai hia nei o
Prague na e 20.000 S.S. e te S. A., e te pupuhi.
i nia i te tai.
Londres. — Ua faatomo hia na pahi taia peretane ra 0 ” Seaswepper” , e o ” Thomas Makinsi’’, na te tahi mau pahi hopueremani. Ua ora mai te mau taata no nia iho.
Ua ohi hia mai e toru faatere pahi reva eremani, te painu hanae ra na nia i te tahi poti iti tufetu, na te tahi pahi peretane, i roto
i te miti i Apatoerau (Mer du Nord).
Stockholm. — Ho’e pahi auahi tuete i tapea hia i roto i te taituete, na te hoe pahi reva no te moana eremani, 0 tei tau mai i tepae pahi, mai te tuu i te mau mataro na ratou e haapao ei taoa
roaa tamai ; area ra aita i maoro atu, tae mai ra te mau pahi reva
tuete i reira, e teretere noa’nae atura na nia iho i te pahi, otohe
atura te raatira eremani, e parau atura e eiaha e faatupu ite inoino,
e hoi anae atura te mau mataro i tuu hia mai i nia i te pahi reva
no te moana.
2 3 110 no veina 1 9 3 9 .

i nia i te reni aro raa farani.
E pô huru marû i nia i te reni aro raa ; e mau pupuhi raa pu­
puhi fenua i nia i te tahi mau vahi. I te ao i te 22 no novema ; ua
pohe ia tatou e 5 pahi reva a’ ua’u enemi, e topa’nae mai nei i nia,
i to tatou fenua

�Titema 1939

187

TE VEA MAOH1

A taa’tu ai ia, ho’e pahi reva hiohi'o eremani i rave hia e to
tatou ni au pahi reva auau, i nia’e i Gravelines, topa’tura i nia i
te ferma peretita. Ho’e to tatou pahi reva auaau i ino.
1 nia i te tai.
Ua ù te pahi auahi itaria ra o ” Fianoma” , e 6.6oo tane, i nia
i te tahi topita i tua i te pae fenua i te pae i apatoerau afa i te hitià
o te ra o peretane; noa’tu à ia e ua huru ino toa, aita i tomo ;
ho’e poti fanon e tamnta nei i te faaüta mai i te mau taata o te
pahi i te vahi tutau raa pahi.
Ua tapea hia te pahi eremani ra o "Berta Pisser” , e mea atea
roa i te fenua ra o Islande, no te tahi pahi manùa peretane; ua
faatomo hia te pahi na te mau taata iho o te pahi, horo anae atu
ai i nia i te mau pôti, e ua ohi hia mai na te tahi pahi manûa
peretane.
E 6 pahi reva afai topita eremani i na nia iho i te mau motu ra
0 Shetland, i te pae apatoerau o peretane, i teienei mahana, e taora’nae mai ra i te mau ofai haaparari, aita râ te mau vahi i titau
hia i tano.
* #*
Londres. — Ua fatata te oti te tahi mau faaau rarahi i rotopu
ia Peretane e ia Itaria, no te hoo raa taui i te taoa.

Paris. — Ua faataa te h au farani i te rave no nia te ohipa hoo
raa taoa i rapae a eremani, i te mau rave raa aifaitô e tei faaite
hia e Chamberlain i nanahi. i roto i te apooraa iriti raa turc pe­
retane. Te mau faatere raa pahi farani e te peretane, e faaau miate
ia raua i ta raua mau rave raa no te hiopoa raa e te haru raa i te
mau utaa taoa eremani i faataa hia no te tahi mau fenua no te
tahi atu pae o te miti, i faauta hia i raio ae i te reva no te mau
hau faaea tac ê noa.
2 4 no noverna 15(35).

Paris. — Para u faaite no te 24/11 i te poipoi, aita e ohipa huru
rarahi aé to te faaite no i napô ; i te avatea i nanahi e 8 pahi reva
hiopo’a eremani, i tupai hia i nia i to tatou repo fenua, e 4 na te
mau pahi reva peretane, e e 4 na te mau pahi reva farani. Ho’e
pahi reva auau farani i ore i hoi mai i to’na vahi faaea raa.
Paris. — Ho’e pahi reva eremani i faatopa hia i nanahi, i te pae
1 Châlons-sur-Marne ; na taata e toru no nia iho oua’nae’atura ia
ratou na roto i te opupu haa fareamarara ; ho’e i pohe roa, ho’e
i paparu, ho’e aita e mai.
I nia i te tai.
Ua faatomo hia te pahi tai’a peretane ra o ” Sulby’, e 287 tane,
na te pupuhi fenua 0 te tahi pahi hopu eremani, i tua i te pae
fenua i Ecosse; 0 7, no nia i na taata 12 o te pahi. i ora mai.
Ua faatomo hia te pahi auahi peretane ra o ” Darino” , 1.351
tane, na te tahi pahi hopu eremani : 11 taata i ora mai i huri hia
i uta i teienei mahana. i roto i te tahi vahi tutau raa pahi. Ua
faaea ratou e 3 mahana i nia i te pahi hopu. huri hia'tu ai i nia
i te tahi pahi itaria; 16 taata o te pahi i ore i itea hia mai.
Ua tomo te tahi pahi ohi topita peretane o "Aragonite” , 0315
tane. inanahi, na te tahi ofai haaparari (topita) : e.4 mataro i pa­
paru.
Te pahi auahi ra o ” Mathalore” , e 8.883 tane, o tei tutau hia
î tua i te pae fenua i te hitia o te râ 0 peretane, ua tomo ia, na te
tahi ofai haaparari. Ua ohi hia mai te mau taata o te pahi.
Te pahi auahi teretia (Grèce) i tomo i nanahi, i tua i te pae fenua
i apatoa 0 peretane, o te ” Elenor” ia, e 4.576 tane; te manao
hia nei e e mea û i nia i te tahi ofai haaparari.
Te pahi auahi peretane ra o ” Gératêtus ” , e 5.694 tane, ua faa­

tomo hia ïa i tua, i te pae fenua i te hitia 0 te râ o peretane, ua
ora mai te taatoa raa o te mau taata o te pahi.
Te pahi auahi no finiande ra o ” Minerva” , e 2.040 tane, ua
haru hia ia e te eremani i roto i te miti Baltique ; te haere ra i
Amsterdam, e raau te utaa i nia iho ; ua iti te 10 o te mau pahi
auahi no Finlande, e mea tere tia i Marite, i Peretita e i Horane,
e tapea hia nei i teienei e te eremani.
No te û raa te pahi tapapa pahi faauta topita peretane ra o
” Gvpstd” , i nia i te tahi ofai haaparari, faairi atura ona i nia i te
fenua.
Londres. — 1roto i na hepetoma i mairi aenei, e 36 pahi reva
afai topita i tuu hia e peretane na Rumania, na te reva te afai
raa hia ; ua tae te taatoa raa i Bucarest.
#

*

*

I Eremani. — Ua poro o Hitler i te mau raatira rarahi o te mau
nuu ; ua tuu ona i ta’na mau haapii raa no te faatere raa i na
mahana i mua nei, mai te haapao i te mau haapii raa i haapii hia
i poronia.
Ua tae atoa te gauleiter, i te apoo raa i Berlin, no te faataa raa i
te huru o te mau ohipa e rave i nia ia peretane, na’na i faatia i
teienei parau i parau hia o Hitler. I teienei e vî ia’ u o Farani e o
Peretane, e i mûri a’e i te upootia raa, e tute ê hia e au o Rutia i
mûri mai i te Oural, e i reira, e faatia ia vau i te tahi Reich eremani
hau a’e i te nchenche. e i te rahi, i tei itea hia mai tahito mai à.
Otia fenua eremani : Te taviri nei te eremani mai te haamata
raa o noverna, i te tahi hohoa haamaitai faehau, i te mau pae
fenua o Nachod, 0 te tahi ia oire iti no te mau Sudètes no te
hitia o te râ. T e rave nei ratou i te mau pâ tchèques vavahi hia,
te taviri nei ratou i te tahi mau aro raa mai te mea ra e ua roaa
te reni Maginot; e te mau faa haruru raa rarahi mai te mea ra e
te vavahi ra ia i te mau pâ. Te taviri hia nei te tahi mau hohoa
no roto i taua mau hohoa ra i Dobrewchov, te faaite ra i reira i te
tuu rahi noa raa 0 te mau faehau farani ia ratou na te eremani.
I Turetia (Turquie). — E aueue raa fenua rahi tei tupu i te pae
i Anapoli : 18 taata i pohe roa, e rave rahi tei paparu haere.
E aueue raa fenua i te pae i Ankara ; e 500 fare i rarerare, 16
taata i pohe roa, e 26 i paparu. Te haere noa ra â te aueue, e mea
huru puai ore a’e.
Te mea i manao hia no te tahoo raa a Farani e Peretane no te
aro raa i raro i te miti eremani.
Rome. — Te hi'o tutonu noa nei te mau faatere raa hau itaria
i te haere raa 0 te mau ohipa e tupu no te aua raa a Farani e a
Peretane ia Eremani. Te manao nei te ” Popo!o di Rorna” (e vea
teïe) e e ite 0 Eremani e e opani roa hia ta’na mau faauta raa
taoa na te tai, e no reira eita e roaa faahou mai ta’na moni no te
mau taoa e hoo hia i rapae. Te faaroaa raa mai ia Eremani i te
auri, i te mori arahu e i te uaua, e mea rave atâ roa ia. Te ino
raa o te pahi itaria ra 0 ’Tianona” , i mûri a’e i to te ”Grazia” ,
ua riro ia ei haaputapu i te aau o te mau feia ona pahi itaria.
1 Tuite (Suisse) i Genève. — Te papai nei te Tribune de Ge­
nève (0 te ioa ia 0 te tahi vea) : Tei nia’nae te manao o Eremani
i te tahoo raa i te aua raa a Farani e Peretane, i te mau matete
marite, tinito e i te pae i metiteranea, no te mea e roa mai â ia’na
te moni i reira, ei hoo i te arahu, te matini e i te mau huru raau
tunu hia.
1Marite (Toronto).— Te faaite nei te faatere raa i te mau
ohipa no te ora raa, e eôoopîpî haapii i parau e horoa i to ratou
toto no te mau farema’i peretane i farani, no te tuu raa no te mau
feia ma i. E rahi atu â te na reira ia nehenehe ia afai i te toto.

�f

188

TE VEA MAOHI
no noveisia 1 *N&gt;tÿ.

Te huru o te tama’i no te paeau moana.
ïe topita raa hia te pahi faauta mon horane ra o ”SIledricht” .,
un nro ia ci faatupu raa i te aau ino. Ua parau te tahi niuniu i
te mau ora o te pahi, e ua îutui hia te pahi faauta morî i te auahi,
e pupuhi fenua hia’tu ai no te taatomo raa, na te tahi pahi hopu
eremani. Ua ri ri roa te mau vea horane.
Ua ü te pahi auahi peretane ra o ”Hookvvood” , i nia i te tahi
ofai haaparari, i te mahana maha i mairi aenei, e tomo atura :
e piti taata na te pahi i mo’e.
*

* *
Ua u e piti topita haa painu i tua i Zeebruge, e haruru raa rahi
J0;1 te* tupu, aueue atura te mau fare; parari haere atura te mau
ni o. E rave rahi te taata i ite i te miti i te hotu raa i nia roa e i
pura auahi te haere raa
Ua iri te pahi auahi eremani ra o "Gerrit Fritoen", i te pae fe­
nua i te hitiâ o te rfi i 'Schiermonnikhooh. Te iamata nei te mau
pahi lavere eremani i te faaora i te pahi.
Te pahi peretane ra o ” Sussex” , i i .ooo tane. e apao faa to’eto e to na, ua huru ino i te tahi ofai haaparari, i roto i te miti ra
0 Manche ; ua taea hia ia’na te Tamise e mea tavere hia e te tahi
pahi tavere.
Ua û te pahi peretane ra o "Barrington Court” e te tahi pahi
taie morî, ua huru ino na pahi e piti atoa, ua tavere hia te pahi
fare morî.
Te faaroo nei o ’ Dagens Nyjheter” , mai Amsterdam, e ua u te
pahi faauta morî tuete ra o "Gustave Reumr” , e tere tia ra i Cu­
raçao, i nia i te tahi ofai haaparari i te pae i apatoerau i Peretane,
e ua huru ino ona.
Aro raa na te reva.
Ua haere â te mau pahi reva peretane, mai te manuia, na nia
1 te pae i apatoerau afa i te hitiâ o te râ o eremani, o Wilhelmshafen e o Heligoland te tahi mau vahi i haere hia, e ait a roa’e i
ino, noa’tu â ia te mau pupuhi raa uana a te rn.au pupuhi fenua
pupuhi pahi reva.
le ta aite nei te faatere raa pahi tama’i : E o to te tahi mau pahi
reva eremani rave raa i nanahi, i te mau pahi peretane i roto" i te
miti i Apatoerau (Mer du Nord). E rave rahi te mau ofai haapa­
rari i mairi mai ; aita e taata i ino, aita e mea i ino.
1 îoto i te mau pahi reva i tere i te mahana pae, na nia i te
pae i te tooa o te râ o Farani, e 4 i haa mairi hia i nia i te repo
fenua fatani, e piti i tau mai, aita’tu e ravea, te tahi ra ipihai iho
ïa ia Vouziers, e te hitu ra te hi’o hia nei ia ua mo’e.
Tama'i i nia i te fenua.
i nia i te reni aro raa farani. —- Aita to te faa'ite a tu.
I Eremani. — Ua tapao te War Office i te tahi ofati raa api faahou a Etemani i te turc no te tia raa o te taata, i to’na faa ô raa
e rave rahi te poionia titi roaa mai i te tama’i, i roto i to’na iho
nuu. 1e parau i parau hia i La Haye, e 0 tei papai hia e Eremani
to na ioa i ralo a.e, ua opani ia i te mau hau e aro ra i te faaue
ma te haavi, i te mau titi e e rave i te tahi mau ohipa no nia i to
ratou iho fenua.
I Rutia. — Te faaite mai nei te tahi mau parau faaite no Mos­
cou e ua ore te arahu i nia i te tahi mau vahi 0 te U.R.S.S. ; te
parau nei te Pravda e e aiha vari te auahi a te tahi mau hue
horo raa.
i Poronia. — Te faaite mai nei te vea ra o ’Tidiningen” , e ua
poro hia te tahi faaue raa mana no te tuu raa i te turc, e e taamu
te ati iuta i te tahi taamu rearea i nia i te rima ahu, e te opani ia

ratou eiaha e haere i rapae i to ratou mau fare i te tahi mau hora
i te ao. Te ulua ra 0 te utua ia no te auraro ore i te mau faaue
raa
2 7 no novema 1 9 3 9 .

Tama’ i i nia i te tai.
Te tima o te Peninsular ra o Rawalpendivi peretane, o tei faanaho hia ei pahi manuâ imi tauturu, 16.000 te rahi raa o to ’na
tane, ua faa tomo hia ia. Ua orataatoa te mau raatira e te mau
mataro.
Ua topita hia te pahi taoa poronia ra o ”Pi!sudski” , 14.294
to’na tane, i teienei poipoi, i te pae i apatoerau afa i te hitiâ o te
ra 0 te fenua peretane, ua ora mai te taatoa raa 0 te mau taata
0 te pahi.
U:lü te pahi taoa horane ra o "Spaarndach”, e 8.850 tane, i
nia i te tahi ofai haaparari i teienei mahana. i te muriavai o te
Tamise.
Ua û te tahi pahi taia eremani i nia i tahi ofai haaparari i te pae
1 apatoa o te motu ra o Langeland ; e 3 taata 0 te pahi i ora mai.
Ua haru hia te pahi no Finlande ra o "Anton” , te haere ra i
Amsterdam, e parau te utaa i taatomo hia i nia iho, na te tahi
pa’ni eremani, i roto ite miti ra o Baltique, e ua ârat ai hia i te tahi
vahi tutau raa pahi eremani.
Ua tuu te eiemani i te tahi mau faanahp raa ofai haaparari apî
i roto i te mau vahi miti tuetc, e no reira e 38 pahi tuete e tere
tia i te mau fenua faaea taa ê noa, aita i faa ô i roto i te tama’i,
e faaea noa nei i roto i te mau vahi tutau raa pahi eremani ; Te
taaite noa nei o Stockholm i to’na riri.
Tama'i i nia i te fenua,
Aita e mea faufaa a’e to te faaite no teie pô.
I faina. — Te faahapa nei te mau feia toroa i Tain a i te parau
apî i faa atutu hia e te tano'ne, e ua roaa i te mau nuu tapone o
Nan-Ning, Te faaite mai nei râ te mau niuniu e e aro raa rahi
l iai in teie e haere noa nei i nia î te mau aivi i te pae i apatoa i
kouangsi, e ia tae i te oti raa o te reira aro raa e itea hia’i te pauiu 110 Nan-Ning. l e rahi raa o te faehau tapone i reira, te manao hia nei ia e e 20.000.
28

wm

a o nuvcina iSKMk

Te tamai i nia i te moana.
No ma 1 te ino raa te ” Rawalpindi” , ua itea hia e teienei pahi
faanahp hta ei pahi manuâ imi tauturu, tei roto ona i te tahi pupu pahi imi i te pae i apatoa, no te hiopoa raa i te taîhaa e afai huna hia. i roto i te parau a te Raatira o Kennedy, ona te Tomana
0 te pahi, na te ” Deutschland" iho à i pupuhi ite "Rawalpindi'’
io.ooo nui te atea. Ua pupuhi atoa te "Rawalpindi" i ta’na mau
pupuni, aita ia e rave a ; i mûri ae e 30, aore ra e 40 rninuti i te
aïo raa, faaea tura te pupuhi, ua paapaa te pahi peretane ite auahi.
.
* * #
Ua tae te mau taata o te pahi taoa.horane ra 0 ” Spaardam ” i
Londres, 1 nanahi i te ahiahi, e faaea’nae atura i roto i te tahi hoteia; tei reira’toa te tahi may taata i ora mai note” Simon Bolivar".
e paardam " aita â ia i tomo teienei poipoi, te ama noa ra i
auahi 1 tua. ! te pae fenua i apatoa no te mataeinaa ra o Kent
1 pi hai iho 1 te mûri avai 0 te Tamise.
I T u e te .- Ua roaa i te hora ahiahi, i nanahi i te tahi mau pahi
ohi topita tuete, , te pae fenua tuete i Oeresund, 023 topita eremai.i, e mea in 1 ma 1 te fenua.

Ua fa atomo hia te pahi auahi peretane ra o ’’Uskmoutb’ 2.483
tane; e toru taata 0 te pahi, i nia i te 25, aita â ia itea hia mai.

�T !T su a 1939

m

TE VEA MAOHI

Ua iri te pahi'auahi peretane ra g ” Siangeate” , i roto te vahi
tutau raa pahi o te ferma, i teie pô, ua ino ona i te û raa e te tahi
atu pahi.
1 roto i te tahi rave raa hïa iho nei i nia i te tahi manuâ pe­
retane, i roto i te miti Apatoerau (mer du Nord), 14 ofai haaparari i taora hia e na pahi reva eremani e 3, i roto i te rave raa
ho’e ana’e ra ; e 7 pahi reva i te tahi rave raa ê atu. Aita na rave
raa e piti i manuia noa'e.

I to’ na pou raa mai mai nia i te purupeti (oia hoi te vahi orero
raa), haa papou hanahana hia’tura 0 Daladier e te mau iriti ture
tàatoa, e mea tia’non ratou.

T E T A M A I F A K A M Ï I T A H IT I N E I
1 8 US

e

1 8 1 6

2S) no novem ii i î î 8 9 . .
Tarn ai i nia i te moana,
Ua roaa na pahi taoa eremani ra 0 ” Trisels” , e 6.000 tane, e
0 ” Santa Fe” , e 4.600 tane, i te haru, i tua, i to tatou mau pahi
manuà, e ua aratai hia i roto i te tahi mau vahi tutau raa pahi
farani.
Bayonne. — Te mau taata no te pahi taia farani i topita hia i
na mahana i mairi aenei e te tahi pahi hopuueremani, e o tei ohi
haere hia e te tahi pahi paniora, ua tae ana'e mai nei ia i Farani.
E mea haamaitai ratou i to ratou farii raa hia e i te huru 0 to ratou aupuru raa hia i to ratou faaea raa i Paniora.
I Taina.
Tchoungking. — Ua faatia te auaha o te nuu tinito i teienei
mahana, e ua roaa o Nan-Ning, te oire pû tahito no te mataeinaa
ra o Kouangsi i te tapone. Te parau nei te mau niuniu tinito e
ua fatata roa te taime no te rave faahou raa a te tinito.
îîO no n o vem a 1 9 3 9 .
T amai i nia i te moarra.
Ua aratai mai te tahi pahi imi farani, i Marseille, i te tahi pahi
auahi no te tahi hau faaea taâ ë aita i ô i roto ite tamai, e taoa e
e taata eremani to nia iho, ua tapea hia ia te reira e te feia toroa.
Te pahi auahi peretane ra o ” Rtibislaw", 1.023 tane, te faauta
ra i te timâ, ua û i nanahi, i nia i te fahi ofai haaparari, e ua tomo,
3tua, i te pae i apatoa afa i te hitia o te ra o te fenua peretane ; 13
mataro i pohe, e 4 i ora mai, na te tahi pahi ohe topita i ohi mai.
No te fa a fatata raa mai te tahi pahi reva eremani ” Heinkel” (te
ioa ia o te reira huru faito pahi reva), i teienei poipoi, i te poipoi
roa, rave hia’tura e te mau pahi reva no te Royal air force, e aro
anae atura. Haamairi afaro noa’tura te pahi reva eremani i roto
1 te miti. Haere oioi atura te tahi pahi i taua vahi ra, e aita roa
ta’ na ma mea i itea hia, noa'tu ta na mau imi raa e te mau irni
raa a te mau pahi reva no te fenua, e te mau pahi reva no te
moana.
I nia i te reni aro raa.
Aita e mea to te faaite.
1 Paris. — Ua iriti hia te tairuru raa a te apooraa iriti raature,
3 te hora 9 h. 40; ua na mua te Peretiteni ra 0 Herriot i te taio i
îe parau poro raa ina apooraa a orero atu ai i t ana parau, e mea
tia noa te mau mero 0 te apooraa i te faaroa raa i te reira parau raa.
Taio atura 0 Daladier i te tahi faaite raa nate Hau (oia hoi te faatere raa hau), e motu noa mai a ta’na parau i te pôpô, e 0 tei hau
atu i te mau vahi no nia i te manao fati ore e ia upootia iho à. e
no nia i te huru 0 Marite.
Ua parau 0 Daladier e e vaiho ai 0 Farani i ta’ na mauhaa tamai,
maoti rà e ia nehenehe ta’na ia fafau i te parau e te tahi hau e
haapao i te mau parau i tuu hia e ana to’ na ioa i raro a e. Ua
faaehuehu teienei mau reo itoito etaeta i te mau taata i tairuru
mai, e pôpô ana’e atura i teinei mau tuu raa reo : « E faahoi iho
u matou i te mau tupai raa, e tupai raa iho â ia te utua, e e tapai
matou ia’na, ho’e â huru puai raa ia tupai ».

Te tamai i Punaniu, Punaauia.
Ua haere te nuu farani, ite faaiPunaruu, e tamai ite
nuu tahiti.
O Bruat (Tavana farani), ua afai oia i to’na nuu faehau
no uta e te nuu mataro, i to ratou tae raa’tu i uta, i roto i
te hoe ana, haaputuputu ihora o Bruat i tona mau raatira
(te raatira rahi i rotopu i taua mau raatira ra, o Brea to’na
ioa, o tei topa hia e te taata tahiti o Porote). I reira, faaite
atura o Porote ia Bruat i to’na manao e manuia ai teie nei
tamai ; oia hoi eiaha e afai te nuu na raro i te taa, e na nia
ra i te tuaio ote mou a te haere e manuia ai. Marô atura o
Bruat e na roto i te taa te haere, aita'tura o Porote i parau
faahou, no te mea, ua faaite tei rahi aê i tona hinaaro,i
reira aroha mai ra o Porote i te Tavana, to’na ia afai raa i
taua nuu ra, mai ta Bruat i hinaaro(ta te tavana i hinaaro).
0 te huru 0 te taanahoraa a te nuu tahiti i tana ravea
no te aro raa mai i te farani : uatuu haere hia te mau taata
tiaoro faaite raa i te huru o te amui raa taua nuu 0 Porote
ra, mai te faapunipuni haere i taua mau tiai ra i nia i te
mau mato, i nia i te mau ea, e i nia atoa i te mau tumu
raau.
Ua faanoho atoa hia e ratou te hoe pa i nia i te anua o
te moua.e oia’toai raro i te faa, mai te taatarava rnaitai hia
i nia i te aratia.
1 roto i teie nuu tahiti, e piti ia tau papaa, i amui atoa’tu
i taua nuu tahiti ra, hoe farani, taporari-mataro no nia i te
manua ra o J’ Uranie ” (ua horo oia i roto i te nuu tahiti,
e taata aito rahi oia). Te piti ote papaa ra, ua manao noa
hia oia e o Delano (o ta tatou i ite aenei; aita ra i papu
maitai, area ra ua tupu i roto i tou manao e ona mau.
Teie nei taata oVitoria, e mea here rahi roa oia e te nuu
tahiti atoa, etae oia na nia i te mau ea moua i te farerei
haere raa i te mau nuu, i Fautaua, Mahaena e Punaruu.
I te pau raa te nuu tahiti i te tamai i Fautaua, a hau
roa’tu ai teie nei tamai, 1846, i reira te moe roa raa tu
teie nei tau papaa ; ua parau hia «e ua horo raua i Raiatea
rna.
Té nuu 0 Porote.
Afai atura o Porote i ta’na nuu, e i uta riiatu i te ana, oua
atura i roto i te vai, i reira ra te nuu tahiti i mûri mai i to
ratou pa te pupuhi raa mai ite nuu o Porote, mai to ratou
ite ore atu i taua pa ra ; i reira puta ihora o Porote i nia i
to'na ouma. Aita’tura e ravea ia haere i mua, te haere nei
te pupuhi e te ofai huri a te nuu tahiti. I reira iho nei te
ounu raa te nuu farani, afai hia mai nei 0 Porote i Papeete,
hoe mahana i mûri ae i tona puta raa, pohe roa’tura oia.

�fe A J

IA
TE VEA MAOHI

199

Te manua o Phaéton.
Te hoe ta mai iti i tupu i Punaauia, Taapuna (o tei itea
hia i te ioa i te tamai i Maveraura), io Guillasse vahiné ra
mau, pihai atura i ropu mau i na ofai kilometera i te 11 e
12 .

Ua faanoho, te nuu tahiti i te hoe maa pa iti i taua vaehaa
ra, no te mea e ava to tai a'e.
Faatere mai ra te manua pahi auahi ra o ” Phaéton ” (te
ioa i te te taata tahiti ra o Faito), tae roa mai nei i roto i te
ava, tua maira i te nuu faehau i uta. Tiai noa’tura te nuu
tahiti e ia tae mai. ratou i uta, haere mai nei teie nuu i te
paeau , tei reira tepa, i reira te haamata raaihote nuu tahiti
i te pupuhi ; no te hio raa te nuu tahiti i te taere o te haere
raa mai te nuu tara ni i nia ia ratou, mai te pin haere raa
mai na mûri mai ite mau tumu haari, te oua raa mai iate
nuu tahiti i rapaeau atu nei i to ratou pa, i reira tupu atura
te hoe tamai na roto i te pupuhi e te patia auri, mai tepohepohe hoi te taata i te na pae atoa e piti, area ra ounu mai
nei te nuu farani i mûri, e te vai ra hoi te mau poti manua
i tahahi, faauta anae hia’tura te mau taehau i nia i te poti,
hoi mai nei te nuu i mûri, no te mea te tauturu hia ra te
mau poti e te mauua mai te pupuhi mai i uta. Ite atura o
Tau i te hoe faehau puta pupuhi, e aita ra hoi i pohe, tona
ia tapapa raa mai e haru hia’tura eana.mai teparau atuoia
i na taata no tona nuu, e eiaha e taparahi hia te na taehau
(ora tara hoi teie taata puta), mai tona tarape atu i te mau

T itema 1939

poti, ta hoi mai te hoe o taua mau poti ra e tahahi to Tau
ia afai roa’tu ra itaua faehau puta ra i nia iho i te poti, tona
ia tahoi raa mai i roto i tona nuu, mai tefaa peapea ore hia
mai e taua poti ra.
/ te tamai Pnnctmu a puta ai o Brea.
A afai ai o Brea, i tana nuu na roto i te faa a, tae atu ai i
te tahora vai a puta atu ai oia, ua haere atoa te tahi raatira
auro-tautau, tamaitiapi, rouru huru uteute, ua tauma oia
na nia i te tahuria aivi, e te tahi tau mataro, te haere nei
hoi te otai huri no nia mai, e te tauma noa'tu nei ia taua
raatira iti ra e tona tau mataro, e te tairi tariparau, mai ie
itoito rahi, taeroa’turaoia i te pa, puta mai nei oia i te pu­
puhi i nia mai i te rae, no te ite raa te nuu tahiti, i laro i
te faa e ua fatata roa’tu te farani i te pa, inia i te aivi, horo
mai nei te tahi tau taata i te tiai, o Tau te hoe i roto i te mau
taata i tapapa maii taua pa ra i nia i te aivi, I reira to Tau
ite raa’tu i teie nei raatira itii. te tarava noa ra i nia i te repo, tona ia hiti mahuta raa, no te mea ua farerei raua i Pa­
peete nei, e ua matau hoi raua ia raua iho, tona ia rave raa
i tonatino vihi atura i rotoi tona iho maapeue, e tanu atura
iana i nia ite aivi iraro ae ite hoe raau(ati) ipihaiho itana
iho tamahine iti, i pohe i roto i te nuu i Punaruu (1 e vai
noa era taua ati iti ra i teie nei a).
Papeete, 27 mars 1908
A. POROL

�</text>
                </elementText>
              </elementTextContainer>
            </element>
          </elementContainer>
        </elementSet>
      </elementSetContainer>
    </file>
    <file fileId="1106" order="11">
      <src>http://bibnum.upf.pf/files/original/7a70563007665022e550919d3559c502.pdf</src>
      <authentication>47ce605d90b546eaf71a89c88cb0648c</authentication>
      <elementSetContainer>
        <elementSet elementSetId="4">
          <name>PDF Text</name>
          <description/>
          <elementContainer>
            <element elementId="55">
              <name>Text</name>
              <description/>
              <elementTextContainer>
                <elementText elementTextId="29461">
                  <text>M atahiti 9.—

Na 14.

• P ir a ta i «0

te

•

•, ..

REPiciRrTA fa r a m
Tl AU» DI I
lll?i rTA DAA _ ATlTARAlï RAA

2 lu &lt; ia iu &gt; tu p u

« 0 te r n a u

fa a p a e

ra a

T it e m a 1939.

J a r a n t i © te a n ia

N E N E Ï HIA I T E MAU A V A ’E ATOA
TE H00 : Hoè matahiti : 10 farane — Te Vea hoê : 1 farane.
M atahiti 1939.
N» 14.

V ea toati i te V e a a te Han no te m a u H aapa‘ o raa F a r a n i i O tean ia.

Te laaite nei te T A VAN A R A H I, ma te oto, i te
pohe 0 Monsieur DE CH AP P E DE LAIN E, Faatere Hau tahito, Auaha no te mau Haapaoraa
larani i Oteania, i roto i te Apooraa rahi no
Farani no te tahi pae otem iti (oia hoi te mau
ferma ai h u ara au).
Te laatae atu nei ona, i te letiie i te mau taata
rave ohipa amui o Monsieur DE C H A P P E D E LA.INE, i te manao aroha laatura ete hirinai
mau o te ienua nei.

• MO T A O U T O U Y &amp; â ¥ A eE R A A I TE
V E A MAOHI.
E rave rahi te rnau taata ta ava’e, i haa matai te ava’e ite
1 no tiunu 1939, iani mai e e aufauoioi anei ratou i teienei,
i te moni no te faaapî raa i ta ratou ta avaê raa i te Vea
Maobi.
Aita, e nehenehe ta ratou ia tiai, e ei roto ia me, mai te
mea e tei Tahiti nei to ratou (aaea raa, e i roto ià eperera
mai te mea e tei te mau fenua atea.
Area ra, mai te mea e monitaoutou i te pute i teienei
avaê, a auiau, no te mea ua ite hoi outou e ua faito noate
rave atâ i te tahi taata tahiti, tetapea noa i roto i to’na rima
i te tahi vîpara maitai(e amu hia ihoâ), e te tahi maamoni.
A aufau, e ià oioi ra, o tei hau roa’tu ïa.

MAU FENUA ï HARO (Raiafea mâ).
Aita tooutou ioae ite pinepine hia i roto i te Vea Maohi,
# no te mea aita outou e papai mai nei.
Eere anei e te mea rahi roa io outou na, te mau parau
no tahito ? O Hiro, o Honoura, e te mau aito ihitai maohi,

A vae : T item a

e ere anei e io outou na te fanau raa e aore ra ua tae haere
mai io outou na?
Aita tera ra ta outou e maa parau rii a’e no to outou
huru ite anotau tahito, e to teienei tau.

Matahiti apî
I roto i te fâ raa mai o teienei matahiti apî e haamata nei, i roto
i teienei taimetearo ra to tatou rnau taeae farani, i nia i te fenua,
i raro i te tai e na te reva. e aore ra te mata ara ra i mua i te enemi,
te aroha here atu nei au ia outou e i to outou mau fetii taata,
outou te mau maohi 0 Oteania farani.
I roto i teienei matahiti e mairi atu ra, ua ani atu au ia outou
e e rave i te tahi mau faaapu apî, eiaha'ia haamaua hia i rapae.
i nia i te tahi mau hau êê, te moni 0 te au ia faaherehere hia no
fe paruru raa i te aiâ metua, e ua taho’e maitai outou i te vaere
raa e i te faaapu raa i te mau fenua e rave rahi e vai aihere noa ra.
I to outou na reira raa, ua faaite hua mai ia outou e mea mauiui
iho â na outou te mau mea'toa no Farani ; ua faaite hua mai ou­
tou e e mea roaa ia outou te taho’e i ta outou mau faa itoito raa,
ma te oaoa e te hinaaro maitai mau.
i teienei hoi, i nia i te rahi raa o te mau mataeina no Tahiti e
Moorea, e fenua rii rarahi tei tapoi hia e te tahi tapoi matie heeuri
maitai faito apî, te faaite mai ra ia i te huru 0 ta outou ohipa i
rave, ee maa rahi te hotu mai ei maitai no te taatoa.
Na roto i te tahi atu â mau huru faaite raa e rave rahi, ua faaite
mai outou ia’u i to outou here i te aia metua. e aro ra no to'na
tiama raa, e no te tiama raa o te mau hau rii nainai, raua e to’na
ta’ua o Peretane.
la outou atoa na, te parau atu nei au e, mauruuru, e tefaatae
atu nei i to’u manao aroha e ia maitai outou i roto i teienei ma­
tahiti apî
la ora tatou i te matahiti apî.
CHASTENET de GÉRY.

Fia te mau taata e taio nei i te Vea Maohi.
I te mau ava’e atoa e mau taata api te ta avae haere mai
nei i te Vea Maohi.
Te vetatahi mau mataeinaa i mua’enei, aita e taata ta ava’e
e aore ra e m eaiti roa, ua iti ia i te piti ahuru i t e ie n e i.....

\

�1

’

1

192

Y

’

I te raau fenua i raro, i te Tuamotu, e mea rahi roa te taata
ta a v a ’e, e te haere noa’ tura i te rahi i te mau a va ’e atoa, e
e mea maüruura rahi na te V ea Maohi te afai atu i roto i te
reira mau utuafare i ta’ na mau parau apî, eiaha ia riro te
mau maohi, e o te mau taata maua e te poiri ia i toe i to ta­
tou mau pae ienua nei.
E mauruuru hoi to te Vea Maohi, i te mea e Le haere noa
nei to’na mau taata ta ava’ e i te rahi, aita roa râ ona i mau­
ruuru i te faatau o te maohi, inaha ua ite ratou i te mau faateniteni, i te mau paripari, i te mau parau tahito, i te mau
parau no te huru o te mau taia raa, e inaha aita roa’tu ratou
e papai, e hapono mai ia Vea Maohi ra, e na’na e haa parare.
E no reira te oaoa hia nei o V ea Maohi i te poro raa’tu na
roto i teienei vea, i te rata a M, Estall P., no Takum e, e te
parau i taati hia.
Mauruuru ia M. Estall i to’na horoa raa i to’na taria no te
faaroo raa i te parau a te tahi taata ruau no to’na fenua, e
•to’na papai roa raa i te mau parau ta’na i faaroo mai roto
m ai i to’na vaha. Te tiai atu nei te Vea i to mûri iho o ta’na
parau no te muki, oia hoi te pifao i te taata tahiti, e nanitiaha te tahi ioa, e nanikaha i te nuuhiva.
E haamanao outou e te tupu hia nei teui apî o te mau mataeinaa i te haumani, no te m ea aita roa ona i ite nei i te pa­
rau no te mau tau tahito e to te mau tau apî atoa nei hoi.
Eere tera ra e no te mea e te tupu noa hia ra o Atamu e te
haumani, a faaea hoe noa’i ona i roto i te tahi ora raa parau
raa ore, i tia’i i tei hamani ia'na i te hamani i te vahiné, no te
tuu ra a ’tu ei faaore i to’na mo’emo’e.
Na te haumani e aratai i nia i te mau ohipa iino, i te au
ore ia'na iho i te huru o te ora raa, na te haumani i afai i te
tahi mau tupu taata i te mou roa raa, oia hoi i te pohe.

---

——

T itema 1939

TE VEA MAOHI

-----------------

Takume, te 2 no Novema 1939.
Na te "Vea Maohi” .
la orana oe, i to oe ra- hiti raa mai !
E maa parau teie e tuu hia’tu ia oe, no te haamauruuru i te
mau hoa no te "Pea Maohi” , i teienei matahiti api i mua nei.
Ua tae mai nei i toû tare, te ho’e taata paari, ua hinahinato’na
rouru, e taata tahu’a mau oia, e te aravihi i te mau parau tahito
no te Tuamotu nei, na ô mai ra oia ia’u, eaha tena vea ta oe e
taio na, na ô atura vau, e "V ea Maohi” , pahono mai ra ona, o
toû mau ia tere ia oe na. Ua faaroo vau e, e mea rahi te mau pa­
rau maitatai i roto i tena na vea, eaha ra hoi e ore e taio hia’i i
mua i te mau huiraatira, i te mau ahiahi, e faaroo ia te mau taa­
ta aita i ite maitai i te taio, te mau ruau, te mau vahiné, te mau
tamarii, ia ô atoa te maramarama i roto i to ratou upoo, no nia
i te mau huru apî e tupu nei i teienei anotau nei.
Na ô mai ra ona ia'u, ahiri faatiatia mai na oe, i te tahi mau vahi ta oe i taio, naô atura vau e, e mea rahi roa te mau huru, tei
riro ei mea faufaa no tatou, i te pae no te ora raa nei, ei haamaramarama, ei feruri raa manao, ei aô raa, ei hi’o raa maitai, ei
haapii raa, e te vai atura, e mea faahiahia mau, ahiri oe i taio e
mea ” viru mau” mea nehenehe.
Te tahi atuâ mau parau tahito no Tahiti, e te tahi mau fenua)
ua tuu hia mai i roto i te ” Vea Maohi” , ei faaoraora i te aau o
te feia e taio i te vea, ahiri ana a tuu mai â na oe, i te tahi mau
parau tahito ia tuu hia’tu i te "V ea Maohi” ra.
Pahono mai ra oia ” e hoki, e mea viru hoki” , e, eme nehenehe.
Ua taio rii au eiaha ra te taato’a, o ropu ana'e, te parau no ” Koria-Maria” i roto i te miti uteutè, ua huru ”reka” mau to’na tere

raa, 0 ta’u ia e hinaaro e uiui ia oe, te vai nei â, faatia’tura vau
i te parau no te taata tei haere e ui atu i te avota i te maramara­
ma, faatia’tura vau i te parau no te tere raa o Daladier i Corse e •
i Tunisie, tei rnaeva noa hia e te huiraatira no te oaoa.
I reira, piô ihora to’na upoo i raro, faa turuma noa’tura, e na ô,
mai ra, ahiri e o te ohipa’e tena i te mau ahiahi rii, eita paha ia
te mau manao inu ava, e te hamani ava e tomo mai i roto i te
upoo, atira hoi ia.
No reira teie tau maa parau e tuu atu i te ” Vea Maohi” ra,
oia hoi :
Te parau no te ” Kaha” tei parau hia e, e ” Muki”, e Pifao te
tahi ioa.
E ohipa mana teie i te anotau tahito ra, i te Tuamotu nei, te” Muki” , "Pifao” .
1 te parau a te feia tahito, e rave hia te muki no te mau ohipa,
atoa i opua hia, i roto i te tama’i, i nia i te huru 0 te fenua, i nia
i te huru 0 te ora raa ; i te mau mea’toa e tono hia oia ; mai teie
te huru ia tupu te tama’i, te haere mai nei te enemi, e aro i te
fenua, ua tairuru te mau tahu’a, e aore ra te mau aito ; i nia i te
"Marae” , e aore ra i te fare i faataa hia, no te paraparau raa i te
mau parau no te "Muki” , oia hoi no te ” Fangu” raa, ia oti teiemau pehe i te ” Fangu” hia, e reva te parau no te haa fifî e te
faaino i te tere raa 0 te mau nuu enemi, mai te mea ra e, no te
tahi fenua ê mai ratou, na nia mai i te vaa tahito 0 te maohi, aita
e tae mai i uta i te fenua, e tupu te vero, te matai, te miti, ei arai
i te enemi, eiaha ia tac mai i nia i te fenua, e painu ratou, e mo’ e
roa’tu.
Mai te mea e fenua tei opua hia e faaino, e paapaa te fenua,
mai te pau auahi ra, emaite meae taata tei hinaaro hia ia pohe,
e motu ihoâ ia to’na ora.
Ua parau hia e, e mau mea riaria ta te muki e rave, mai te mea*
ra e, ua faa taero hia te parau, hou to’na reva raa’tu. Mai teie te
huru ia putuputu te feia paari i roto i te fare no te ” Fangu” , e
hiopo'a hia te fare, aita e faatia hia te tamarii e te feia faaea noa,
no te mea ia varea noa hia te tahi i te taoto, eita e ara faahou, e
pohe roa no te taero 0 teienei mau parau, e pohe atoa te mau
manumanu e taoto i roto i te fare, o te tumu ia i parau hia e, te
vai atoa ra te mau pehe no te tatara i te "Fangu” ia oti te mau
parau no te muki ite parau hia, iaoreetuputeati i nia i te fare,.
e te feia atoa i putuputu i reira, mai te mea e, ua mo’e hia ia ra­
tou te mau pehe no te tatara, e te paruru raa i te muki e hoi mai
te ati i nia ia ratou e te fare atoa, ia ara, maitai ratou ia tiai.
Te mau vahi toe ei mûri ae ia, e faaite hia’tu ai ia oe, to’na:
huru mau, to'na hamani raa, to’na ohipa e to’na mana.
ia orana oe e te "Vea Maohi” !
Papai hia : P. ESTALL - (Takume).
...........——&lt;$«&lt;“---------

Ite T avana R ahi no te mau haapaoraa farani i O tea NIA, OTEI HAAFETIA HIA ITE F e TIA RAHI H a NAHÀNA, OFFICIER
de la L égion d’Honneur,
E te Tavana rahi e, •
Te haamauruuru atu nei au ite ” Vea Maohi” .
! te mea e, te haere nei e ahuru e aore râ ua ahuru aenei mata­
hiti, to’u rave raa i te Vea Maohi, mai te reira a'toa te tau to
Vea Maohi haapii raa mai ia’ u i te mau parau maitatai, e te mau .
ture atoa, i faaite hia na roto i te Vea Maohi, i te râ matahiti etera
matahiti, e ua faataio atoa vau i te rnau taata ita’u mau vea, mai

�TE VEA M A O riI

T ITEMA 1939

te parau alu ia ratou e, a rave a na i Vea Maohi nà outou, a hio na
outou etoru, noaiho Vea maohi ta to tatou mataeinaa erave nei
i te matahiti hoe, hoe na teTavana mataeinaa, hoe hoi nato tatou
auaha paruru, hoe hoi na’u, ua pahono te tahi pae e rava'i noa
tatou i ta outou mau Vea, eta te Tavana, ua pahono atu vau ia
ratou, eiaha outou e na reira note mea ua neneihia i roto ite Vea
Maohi e, eiaha oe eparau noa, e n a ta ’ u Tavana e taio ite Vea
Maohi ua navai noa ia ite reira, eiaharoa’tu e na reira te manao,
arave ata ava’e i te Vea Maohi na outou, io farane noa iho i te ma­
tahiti, i te mahana i mûri mai ua horo’a mai te tahi mau taata itaratou moni i roto i tou rima, e n’au e haaponoatu i teTavana hau,
noteTuamotu, enanaia e tu ’u atu ite tare neneiraa Vea a te hau,
ia haapono hia mai te Vea na ratou, e ua tae anae mai ta ratou
mau Vea, i roto i to ratou rima, eua mauruuru roa ratou, e no reira
e te Tavana rahi e, te faaïte atu nei au ia oe i te manuia o te Vea
Maohi i teie matahiti i to matou nei mataeinaa Fakarava, note mea
i na matahiti i mairi aenei, e 3 noa iho Vea Maohi i to matou nei
mataeinaa, i teie matahiti, (1939) 10 Vea api, e riro pana i teie ma­
tahiti mua nei, te haére faahou atu i mua : o vau nei râ e ore roa
etia iau e, eiaha e rave i te Vea Maohi ; e rave iho a vau e tae noatu i
te mahana aore roa e roaa faahou mai te moni no te taavaefaahouraa i te Vea Maohi ci reira paha ia vau e faaea’i i te rave i te Vea
Maohi aita ra vau e faaea i te rave i te Vea Maohi, te tu mu râ i papai
-atu ai au i te ioa o te Tavana Rahi no te mea ua haapii mai te Vea
Maohi e, eiaha e papai e, na te Vea Maohi, papai râ e, nate Tavana
Rahi, no reira ua na reira vau i tau net rata, aita hoi tou nei, e toroa, e Huiraatira noa iho vau, ua papai noa vau mai te taia, ua
ta mata noatu vau i te papai atu i teie rata mai te faatura atu ia oe
te Tavana Rahi ;
iaorena?
Rotoava, Fakarava te 18 titema 1939.
TU a ROO ANANiA.

PARAU

FAAÏTE

Te faaite hia’tu nei te mau taata hoo taoa, e mai te au i
te mau ture e vai mana nei, e e ore roa ê tia iâ ratou ia
ore ia faatia, mai te peu e aita e tu mu tià mau., i te hoo na te
mau taata hoo mai e tia’tu, i te mau taoa e mau hia e ratou i
roto i ta ratou mau fare toa, e aore ra te mau tare vai raa
taoa.
M ik ll P A R M I A P I
1 n o t it e m a 1 Î K î i i .

Te tanui i Finlande.
I iMarite. — Ua haere teinoino o te hui raatira i te rahi,
i te tae raa mai te mau parau apî no Finlande, e ua hau
roa’e ia i teitupu a hamani ino hia’i o Poronia. la hio hia
tehuru o Finlande, o te faitomau ia note ho’e hau manahune haapao i te mau parau atoa i faatia hia e ana.
Te mau pupuhi raa i nanahi, e 49 taata i pohe e e 70 i
paparu i Helsinki (teoire pûiâo Finlande); i teienei maha­
na, e piti iâ faaara raaifaatupuhia i Viborge i Ammefors;
aita e ofai haaparari i taora hiâ i nia i teienei tau oire e 2.
Te faaite mai nei o Petsamo, e ua pupuhi faahou hia te

193

oire na te mau pahi reva rutia, parahi hia’tu ai e te mau
taehau uteute ; ua pupuhi atoa hia o Kirkenaes e o Saimejaervi.
Ua opani te mau pahi hopu rutia i te 00a i Petsamo, e ua
îaahoi hia mai e ratou i Petsamo, te tahi pahi finlande e
faauta ra i te feia horo i Norvège.
Mai te mea ra e, e mea huru îno roa’e te haapao raa i nia
i te mau fenua mataeinaa, i to te oire pû, ua paapaa o Viborg i te auahi, e e tau hanere ofai haaparari tei pupuhi hia
e te mau manuâ rutia i nia i te oire ; E 3 to Hango pupuhi
raa hia, e ua faarue te mau manua no finlande i te vahi tutau raa i Helsinki.
Te faaite mai nei te mau parau na te Hau, e ua parahi
hia ete rutia te motu ra o Hogland, i roto i te fenua tuati
ra o Seiskaarii e te vahi hopu raa miti ra o Tijaki.
/ nia i te Tai.
U aû te pahi finlande ra o « Mercator », i nia i te tahi
ofai haaparari, i tua ite pae fenua i Ecosse (fenua peretane);
e 35 taata i ora mai, ua huri anae hia ia i uta, i roto i te vahi
tutau raa pahi no écosse ; 1 taata i moé.
Ho’e pahi reva note moana eremani i aravi i roto i te miti
i apatoerau (mer du Nord), na na pahi reva peretane e 2.
U n o t ilc m a 1 ©3 9 .

I nia i t'ereni aro raa F arani.
Aita e ohipa fautaa’e to te faaite, no teie pô.
Ua faataa 0 Daladier, e faatiâmâ rnaite, e haamata hia i
te 23 no titema, i te mau metua e 4 e e 3 tamarii, e mea’tu
ai i to te 2 e te 3 tamarii, o tei ore i faaite i roto i te taime
i faataa hia, e te mau taata i taat.i hia i te mau pupu faa
tia mû hia.
Te tamai i Finlande.
\
*
E mau aro raa uana teî tupu, i te po i mairi aenei, i te
pae i apatoerau o te roto ra o Ladoga, e ua tapea noa te
finlandais i to ratou mau vahi tia raa, noa’tu te mau rave
raa puai a te rutia ; ua hitimauete rutia i te etaeta o te fin­
landais.
Ua parau hia te mau taata faaea noa, no te mau oire no
te fenua finlande, e e horo (oia hoi e e haapurara), i nia i te
mau fenua mataeinaa, no te mea te pupuhi noa nei te rutia
i te mau oire ohipa ore, e te pupuhi noa nei i te pupuhi taviri i te mau feia faaea noa : e mea itoito roa te manao 0 te
hui raatira,
16 pahi reva rutia i aravi i nanahi, i te pae i apatoerau o
Finlande.
/ nia i te tai.
E 2 pahi eremani, te pahi tai’a ra o » Sophie » e te » AIbek », i roaa i te mau manuâ peretane, e ua tapea hiâ i roto
i te mau vahi tutau raa pahi peretane.
Ua û te pahi auahi peretane ra 0« Dalyran », e 4.338
tane, i nia i te tahi ofai haaparari, i tua i te pae fenua i te hitia ote râ 0 peretane, e ua tomo; uaora mai te mau taata
o te pahi.
Ua û te pahi tira toru tanuâ (danois) ra o « Grethe », e
264 tane, i nia i te tahi ofai haaparari, e aore ra te tahi pahi
parari painu e ua tomo ; ua ora mai te mau taata o te pahi.

�194

TE VEA MAOHI

(Ja faatomo te pahi eremani faauta horopatete ra o « Watussi » ià'na iho, i teienei poipoi, i te pae i Apatoa o te otu’e
0 te Cap. Te « Watussi », e 9.500 tane, ua horo ia ona e
tapuni i Lourenço Marquès, a haamata’i i te tamai ; e mea
tapuni ona i te haereraa i rapae i teienei vahi tutau raapahi,

1 te po no te 22 no novem a.

! të haere raa te « Watussi » i rapae i te vahi tutau raa
pahi potiti (portugais), itea hia mai ra i mûri iho te pahi
haru pahi taoa eremani ra o teî manao hia e o te « Amiral
Sheer », i tua i te pae tenua i Afirita i apatoa. E riro paha
e ua afai te « Watussi » i te taihaa no taua pahi ra, i roto
i na mahana e 8 0 to’na mo’e raa, aita i faaroo hiâ te parau
no teienei pahi eremani.
Ua û te pahi faauta morî norvège ra 0 « Blif », 12.500
tane, te tere tia ra i Londres, i nia i te tahi ofai haaparari, e
ua tomo i tua i te paefenuaperetane, nate tahi pahi itaria
i faaora i te mau taata o te pahi.
3 n o titem a.

Te tamai i Finlande.
Mai te mea ra e ua hitimaue te Rutia i teetaetao te mau
taata no Finlande, e mauhaa maitatai e te rava’ita ratou,
ua roaa ia ratou te tahi faito pupuhi tavari hau roa’e, ua
ravai ià ratou, ho’e o taua huru pupuhi ra i nia i te pae pu­
puhi.
E 25 pahi reva rutia i aravî, mai te haamata raa te tamai
e e hau a’e te rahi raa o te mau pâ tere 0 te rutia i ino, i tei
faaite hia : ua roaa mai i te finlande e 800 titi i Petsamo.
Te poro nei te mau vea itaria, i te mau parau e rave rahi,
no te huru o te tamai i Finlande, e tetapao nei i te pau rahi
0 te nuu uteute, i te pae no te taata, e no te taihaa. Mai te
faaite hua ore i to’na tià raa no nia i te tahi e te tahi, te
faaite neio Itaria i to’na aroha i te hui taata no Finlande.
/ nia i te tai.
Ua û te pahi auahi norevetia (norvège) ra o « Arcturus », 1.800 tane, i niai te tahi ofai haaparari, i tua i te
pae i te hitia 0 te râ o te fenua Ecosse ; e 8 taata o te pahi
1 ora mai ; aita ra i faaroo hiâ te parau no te too 9 iho.
, dfc e te S no titem a 1 3 3 9 .

I nia i te reni aro raa farani.
I teie pô e mea itoito te mau pupu imi, e te mau pupuhi
fenua, i nia i te tahi mau vahi o te reni aro raa.
Te haaparare nei te eremani i te mau parau apî haavare,
no te haaparuparu raa i te manao o te mau fetii o te mau
faehau, e to te mau feia faaea noa, teie te tahi tapao no te
reira.
Arras. — Te faehau ra o Robert Plez, o tei faaite hia mai
e te radio no Stuttgart, e ua roaa titi, ua tae mai nei ia, ma
ta’na parau faatia, îo to’na mau fetii, ua oaoa roa hoi ratou
te tae raa mai teienei tamaiti, no roto ona i te tahi pupu
pupuhi pahi reva.
Te riri noa nei te eremani i te mea e aita e ohipa e tupu
nei, e te faaite noa hia mai nei, nate mau vahiatoà, te aroha
iâ Farani e ia Peretane.
Te patoi nei te mau vea no Berlin, i te mau vahi o te orero
raa a Daladier, o tei parau e i mûri iho iâ Auteteria (Autri­

T itema 1939

che, o Tchécoslovaquie eo Polonia (Pologne), o Farani ia,
te parau nei eua Mata te taui te huru manao o Berlin no
nia iâ Farani.
Te parau nei te Lebasler Nachrichten :
1 te hio raa ete mâro noa ra â o Farani i te iteore mai î
to tatou mau manao no nia iâ’na, e mea tia’tura ia e e faaite
hua tatou iâ Paris, e te mau parau i patu ê hia mai, o tei
parau e aita ta matou e titau raa no nia iâ Farani, e nehenehe ia ia faahuru ê hiâ.
I nia i te tai.
Uatomo te pahi auahi peretane ra o &lt;\ Horted », 1.670
tane, i nanahi i roto i te miti Apatoerau (mer du Nord) : e
toru taata i pohe roa, e pae i mo’e, e hoe ahuru ma toru i
ora mai.
Mai te au i te parau a te radio eremani, ua û te pahi auahi
horanera o» Reedenburg », i nia i te tahi ofai haaparari,
i pihai iho i Montevideo, e ua tomo ; te faauta ra teienei
pahi i te titona i Rotterdam ; ua ora mai na taata o te pahi
e ono.
6 no titem a 1 9 3 9 .

/ nia i te reni aro raa farani
Ua tamata te enemi i te rave rave raa mai, i te mau rave
raa ururau, aita te ho’e aè i manuia.
Te tamai i Finlande.
Te parau nei te taata o te« Zuricher Zeitung », no Sto­
ckholm, e i mûri ae i te tahi mau aro raa uana, e maa vahi
rii tei roaa i te rutia, area rae pau rahi to ratou i te pae o te
taata e te taihaa. I nia i te reni aro raa i te pae i te miti toetoe, ua tute ê hia e te tahi mau pupu na nia i te pereoo
uira, te tahi mau rave raa a te enemi i nia ia Petsamo.
Londres. — Te faaite mai nei mai Stockholm ia Reuter;
e 50 pahi reva itaria i tae i Finlande i teienei mahana.
I Londres.
Ua parau o Lord Halifax, faatere hau peretane.
Aita matou i titau e papai faahou i te hohoa fenua o te
ao nei,^e eere e te manao tahoo teie eturai nei ia matou.
E mea e roa ra, mai te mea e ia nehenehe ia eremani ia
faatia faahou i te tiaturi raa ta’na i faaore, etia roa iâ ma­
tou ia faaau parau, e tia*i ia’na ia manao e ia rave faahou
i te tia raa eau no’na i Europa.
E vaiho ai o Peretane e o Farani i ta raua mauhaa ta­
mai, maoti ra e ia nehenehe ta raua iâ fafau i te parau e te
ho e hau e tia ia tiaturi hia to’na ioa ia papai hia i raro a’e
i te ho’e parau.
/ nia i te tai.
Ua roaa te pahi taoa eremani ra « Ussukuma” , 7.834
tane, i te nuu manuâperetane, i rotoitemoana ataranitita
(Atlantique) i te pae i Apatoa : noa’tu â ia te mau imi raa
i rave hiâ e te mau taata o te pahi no te faatomo raa i te
pahi, te manao hia nei e e nehenehe ia aratai i roto i te tahi
vahi tutau raa, ei taoa roaa mai no te tamai.
Ua mo e te pahi ra o &lt;&lt;. Mujardesa », mai te tapati mai
ra, ua papai hia e ua mo’e roa te tino pahi e te taata’toa.
E 21 taata to teie pahi. Te manao hia nei e ua û i nia i te
tahi ofai haaparari.

�T îtema 1939

TE VEA MAOHI

Hoe pahi reva hiohio « Heinket », i mairi i teienei poipoi, i tua i te pae tenua i te hitià o te ra ; te rave ra ona i
te ohipa no te tuu raa i te mau ofai haaparari.
7 n o titeijia

19 3 9 .

/ nia i te reni aro raa farani.
E ifoito rahi to te mau pupu imi o na pae e piti ; rave raa
a te mau pupuhi fenua mai te au i te reira.
Te tamai i Finlande.
Helsinki. — Ua rave te mau nuu rutia i te mau mahu
taero i nia i te tahi pupu pupuhi fenua finirane (Finlande) i
te pae i apatoerau o te roto ra o Ladoga, 11 finirane i taero
ihuihu i te mahu.
Paris. — Te parau nei te mau feia i ite, e mai teie te huru
0 te tia raa pae faehau i Finlande e 4 motu no roto i te
00a o Finlande, o Hogland, 0 Lavausari, o Seistari e o
Tutersari, tei roto ia i te rima o te mau nuu rutia.
Ua roaa 0 Petsamo i te mau nuu uteute, e ua tomo ra­
ton, e 20 etae noa’tu e 50 tirometera, i roto i te fenua fininare i repu i te roto ra o Ladoga e te miti Baltique. Uamanuia te rutia i te tahi mau tomo raa, mai te 30 e taa noa’tu i
40 tirometera, i roto i te ariari raa i Carélie. Aita te mau
feia tà'hua no te ohipa pae faehau e hio nei, e mea faufaa
teienei mau roaa raa.
1 nia i te fai.
E 3 pahi reva enemi i faa fatata mai i te pae fenua, ite
pae i Firth, ua fatata i te ahuru ma piti i te avatea ; ua tute
ê ilia e te mau pahi reva no te R.. A.F. aita e ofai haaparari
1 taora hla mai ; ho’e pahi reva enemi i puta.
E piti pahi rarahi no te rnoana, faito « Dornier », i tamata
I nanahi. i te haru i te tahi mau pupu imi taa ê no te R. A.
F., i rotoi te miti i apatoerau (mer du Nord), ua tiavaru
hia e ua ino te mau pererau i roto i na aro raa e 2.
Te pahi horane ra o « Faiandoen », e 8 159 tane, ua
topita hiâ ia i roto i te Manche, na te tahi pahi hopu ; Ua
faa'rue teienei pahi i Horane, i te 28 no novema, e ua tere i
nanahi i te hora 10 h. 30 na Dungeness ; e 67 taata to nia
i te pahi, ia taio atoa hia te mau horo patete.
Na te pahi auahi peretita ra 0 « Louis Scheid » i ohi i te
mau taata ati.
Ua tomo te pahi taoa teretia (Grèce) ra o « Paralos », i
nanahi, i roto i te 00a o te Tamise, na te tahi otai haaparari
e aore ra te tahi pahi hopu. Ua pohe roa te raatira e e 2 tau
taata faatere matini; i roto itei ora haere mai, 10 i paparu
haere, e mea topa hia e te haapupu raa e te mau tira.
Maeva na alto e piti.
Eepahihopuporonia, te* Wilk» ete «Orsel», i ora mai
te Baltique, e ua haere e taati i te nuu manuâ peretane,
noa’tu â ia te mau ofai haaparari e te mau tamoemoe raa
a te eremani.
8 n o titen iîï 1 9 8 9 .

/ nia i te reni aro raa farani.
E mahana huru marû i nia i te rahi raa : mau imi raa a te tahi
pae e te tahi pae ; e mau rave raa, ete pupuhi raa, na te mau fae­
hau na raro, i te hiti o te Rhin.

19a

Ua farerei te Arii no Peretane e te Peretiteni o Lebrun i nanahi.
i roto i te tahi oire fatata i te mau nuu. E mea apee hia te Arii e
te duc de Gloucester, e o Daladier ua apee ïa ona i te Peretiteni.
1 Paris. — Ua parau o Paul Reynaud, te faatere hau no te mau
ohipa moni, e te mahana e haamata hia’i te taio te moni tauturu pae faehau, ua faataa hia ia e o te mahana i faa ô hia’i te
mau faehau, paturu tetii, no na ava’e matamua e 4 o te tama’i.
T a m a’i no te aua raa.

Ua faaite hia mai te tano o te aua raa, na roto i te hoê parau {
nenei hia i roto i te vea eremani ra o ” Vierjahresplan” . Mai te
au i to te matahiti 14 e 18, te rave faahou hia nei te ati o te ta­
ma’i i oti aenei, i nia i te tuhaa ohipa no te mau hoo raa taoa a
Eremani i rapae, noa'tu a ia te mau faaitoito raa rarahi a te mau
tapae raa pahi no Kiel, Lubeck, Brême e 0 Hambourg, te haere
ana’e atura i te veve raa.
Te faahiti ra hoi taua parau ra e ua parau te fuhrer iho, e e
hoo iho â o Eremani i te taoa i rapae, e ia ore, e pohe ïa.
I nia i te tai.
Ua tomo te pahi norvège ra o ” Britta” , 1.000 tane, i nanahi i
te. ahiahi, i te pae fenua peretane ; e 25 taata o te pahi i faaora
hia e te tahi pahi tai’a no Ostende.
Ua faatomo hia te pahi tai’a ra 0 "Washington”, i roto i te
miti i Apatoerau (Mer du nord), na te tahi ofai haaparari ; e 8
taata i ino.
Te pahi peretita ra o "Louis Schéid” , tei nia iho te mau taata
i ora mai no te pahi horane ra 0 ”Faiandoen’’, ua iri ia i nia i te
fenua peretane i te pae i te Manche; ua tono hia te tahi pahi
tavere no te nuu manuâ e haere e tauturu ia’na.
Te faaite mai nei te faatere raa hau no te mau ohipa na te reva,
e ua faa tomo hia te tahi pahi hopu i teienei poipoi, na te tahi
pahi reva. Ua taora te pahi reva i ta'na mau ofai haaparari, e te
ofai matamua tano atura te pahi hopu, hoê metera te atea mai
te pae atau 0 te tare ; tano maitai atura te tahi i nia iho mau, a
haamata’tu ai i te tomo ; e hinu e te uha matai tei itea hia mai
i nia i te iriatai.
9 110 tiîe m a ? 9 8 9 .

Tama’ i i Finlande.
Te Rutia, e mau taata to ratou i pau e te mau pâ tere, ua tom»
mai ia ratou i roto i le ariari raa 0 Carélie, e riro e maha ahuru
tirometera te hohonu raa, area ra, ua faaea i mua i te reni faaetaeta hia ra 0 Mannerhein, mai te mea ra e e mea etaeta te reira.
Teienei faa etaeta raa manao ore hia, 0 te tahi fenua aita i rahi
te taata, i te rave raa e te mea rahi rutia, riro atura ia, nateao
taatoa nei, ei faatupu raa i te manao aroha ia Finlande.
Tei nia’tura te nuu tuete (Suède) i teienei, i te tia raa no te
tama’ i ; i Danemark e tiàâ rahi te u’i apî i ani .e faa faehau i
roto i te nuu finiarare (Finlande) : i Itaria, ua tiaro te mau pipi
haapii ” Ia ora 0 Finlande” , i mua i te fare tonitara rahi rutia i
Roma, e 15 pahi reva no Itaria te hamani raa hia i tae i Helsinki ;
i Marite te haere puai nei te manao e tauturu ia Finlande ; i Ma­
drid. te opua nei te tahi mau raatira paniora, aita i maoro aenei
te matara raa mai, e haere e aro i te aoao 0 te nuu finirare (Fin­
lande) o tei ore i taiâ i te faaetaeta.
E mea hau roa te mauhaa o te nuu finirare, e mea ravai mai­
tai te mau faehau i te mauhaa e te taihaa.
Aita te oire ra 0 Helsinki i ino rahi i te pupuhi raa hia. Uâ ta­
mata te mau pahi reva rutia i te pupuhi, i teienei mahana, i te
mau vahi ô raa nickel i Kolosjoki, aita ra e mea i ino.

�196

mgt-

1

'1

— ..

T itema 1939

TE VEA MA 0 H1

/ nia i te reni aro raa favant.

Tama’i i nia i te moana.

E mau rave raa rii i te pae i te hitiâ o te râ o Wissembourg ;
ua tuu mai te eremani i te tahi rave raa huru puai, mai te tauturu hia e te mau pupuhi Minnenwerfer, ua tute ê hia e te mau
pupuhi taviri e te mau pupuhi fenua na’ina’i, aita hoê a’e taata
i roaa tîtî ia ratou.
I nia i te reva, e 8 pahi reva eremani i tamata i te haere i nia
ia.Firth of Forth, i Peretane, ai'ea ra horo ana’e atura i te rave
l'aa hia’tu e te mau pahi reva o te R. A.F. e aita i naea hia mai
te vahi ta ratou e titau ra ; hoê pahi reva no te moana ” Dornier”
te ioa o te reira huru faito pahi reva, i aravi i roto i te miti i Apatoerau (mer du Nord).

Ua topita hia te pahi auahi peretane ra o «Brandon», e ua tomo,,
i tua i te pae fenua i te tooâ o te râ 0 Peretane ; e 9 taata o te
pahi i pohe, è 4 i afai hia i roto i te fare ma’i ; ua ora te rahi raa’tu .
Ua û te pahi eremani matini ra o « Odense», i nia i te tahi ofai
haaparari, i pihai ihoi Langeland, etom o oioi noa’tura.
Ua û te tahi atu pahi eremani i nia i te tahi ofai haaparari ere­
mani, i pihai iho i Langeland e ua parari.
Ua û te pahi auahi peretane ra 0 «Corea», e 751 to’ na tane,
i nia i te tahi ofai haaparari e ua tomo, i tua i te pae tenua i te
hitiâ 0 te râ 0 Peretane; e 7 taata 0 te pahi i ohi hia mai ; te raa­
tira o Needham e te raatira paraparau e e 6 atu mau taata 0 te
pahi, aita nei â ïa.
Ua topita hia te pahi afai topita peretane ra o «Jersey », 1.500.
to’na tane, i nanahi, na te tahi pahi hopu eremani, e ua faatomo
hia taua pahi hopu ra i mûri iho : e 2 raatira e e 8 mataro i pohe,
e 12 mataro i paparu ; ua tae taua pahi afai topita ra i to ’na vahi
tutau raa.
Ua topita hia te pahi faauta taaoa peretane ra 0 «Navasota»
i roto i te moana Atarânetita (Atlantique); 043 taata 0 te pahi:
i tno’e.
E 3 mau pahi hopu eremani, i auau tuu ore noa hia e te mau
pahi paruru i te mau pahi hopu,
aita e maa taahou, haere
roa'tura e tuu ia ratou i nia i te fenua peretane.
Ua haru hia te pahi auahi eremani ra o Henning 0 !dendorff„
03.648 to’na tane, na te tahi pahi manuà e ua aratai hia mai i
roto i te tahi tutau raa pahi peretane.
Ua û te pahi horane ra 0 «Immingham », i nia i te tahi ofai
haaparari i teinei poipoi. i pihai iho i Caliantsoog, i te pae tenua
i te pae i apatoerau 0 Horane (Hollande) ; ua ora mai te taatoa
raa 0 te mau taata 0 te pahi; na te nuu moana horane i faaora
Ua topita hia te pahi faauta taoa peretane ra 0 « San Alberto »
i tua i Landsend.
Ua tomo te pahi auahi no te pae fenua farani ra 0 «Dinard »„
e 523 to’na tane, i te mahana pae, i tua i te pae fenua i apatoa
afc i te hitiâ o te râ o Peretane, e mea û i te tahi atu pahi ; n
taate 13 o te pahi ua ora ïa.
Ua û te pahi horane ra 0 «Unnafham » i nia i te tahi ofai haa­
parari.
Ua topita hia te pahi faauta taoa peretane ra o «Santa Berta»
i tua i Landsend.
Ua tomo te pahi, faauta arahu tanua ra o « Scotia» i roto i te
miti i apatoerau (Mer du No:d), e mea tei parari faahotu i roto ;
e 21 taata 0 te pahi i pohe.

Tarna ’i i nia i te tai.
Londres.— Ua tomo te pahi peretane ra o ” Merei” , i.o88tane,
na te tahi ofai haaparari, i teienei mahana, i tua i te pae fenua i
te hitiâ o te râ. Te rahi o te mau taata o te pahi, 17 e aore ra 18
mataro, e 2 i ora mai, ua paparu râ.
0 te mea ataata roa !
Ua topita hia te pahi auahi eremani ra 0 ” 0 !iva” na te tahi
pahi hopu rutia. Ua oti atu i te topita i ite ai ona i to ’na hape.
4 0 1 1 0 tite m a 4 9 3 9 .

I Eremani.
Ua haere te mau taata rarahi faatere i te mau ohipa tu nu raa
auri eremani, i ropu ia novema, io Krupp (0 te tare rahi roa’e ia
i Eremani no te tunu raa auri e te hamani raa ite mau ohipa ra­
rahi auri) ; ua faatia ratou e mai te mea e ia rnaoro noa’tu te ta­
ma’i, e riro ia te heima (oia hoi te tau to’eto’e) 1940-1941, ei ino
raa no Eremani, note mea aita ta’na e ravea no te paru ru raa’tu,
i te pau i te pae tama’i ra te reira ia, e aore ra te tahi orure raa
hau faatere raa amui, te reira hoi ia, e mahere paha na mea e
piti atoa.
Teie na tumu parau i feruri hia : i° e farii i te tahi faa hau raa
oioi na nia i te mau tumu i tuu hia mai e Peretane ; 2° e faa roaa
mai i te tahi mau manuia raa pae faehau e nehenehe atu ai ia
faa hau mai te roaa mai te maitai, o teie manao i mûri nei tei
upootia.
Te tama’i i Finlande.
Ua aro te finirarc, e mea na nia i te tiaa raau faahee (e ski te
ioa), i nia i te tahi reni e 3 tirometera i te hiti roa i apatoerau,
ua rahi roa te enemi i taparahi hia, no te mea e mea faahitimaue
hia te rave, e faaite hua'tura ratou e e mea hau a’e ta ratou pu­
puhi te tano.
1 huru marû ai, no te mea te faanahonaho nei te rutia i te tahi
otui raa rahi i te pae i apatoerau, e i nia i teariari raa PCaréiie. E
faa rahi hia e piti a’e rahi raa te mau nuu rutia, e e rave tia ta
ratou-rave raa i nia i te mau e’a o te pereoo auri. Ua taora te
tahi mau faatere pahi reva fmirare i te vea na nia ia Leningrad
(oire rahi rutia).

E mau rave raa puai i nia i te mau pae fenua i ropu i te Sarre
e te uru raau ra o Warndt. i teienei mahana, ua rave faahou, e e
mau pupuhi raa na te mau pupuhi fenua i taua pae fenua ra. Ua
vai tamau noa â to tatou mau vahi faanaho hia.

Otia fenua Horane (Hollande).

Te tama’i i Finlande.

Te rave noa hia nei â te mau ohipa hamani pâ na nia i te otia
fenua eremani-horane, i te pae eremani ; ua huri hia i uta te taihaa pupuhi fenua, i te po i ropu i te mahana maha e te mahana
pae.
I roto i te parau a te "Daily Herald” , e haponoo Eremani i roto
î na mahana e fatata mai nei, i te tahi parau i La Haye no te faaite
raa i te Hau horane, e mai te mea e eita ona e rave i te tahi mau ohi­
pa itoito no nia i teaua raa, e hi’o mai ia o Berlin ia’na e e eere e
te mea faaea taa ê noa (oia hoi aita i faa ô i roto i te tama’i.

l e manao nei te finirane e ounu mai 1 nia i te mau vahi i faa­
naho hia i nia i te reni Nurmes Ulenborg, a rave atu ai i te faahoi
raa i te rave ; e mea rahi roa te rutia e tapuni mai nei io te finirane.
Ua taora te tahi pahi reva rutia e 5 ofai haaparari i nia i te tahi
pahi finirane o «Hildegaid», i to’na haere raa i rapac i te ava i
Viborg. Ua tae teienei pahi ite mau fenua Aaland.
Ua faaino hia e te tahi mau pahi reva finirane te e’a 0 te pereoo
auri, 17 tiiometera te roa i nia i te îmo fenua rutia, i ropû i Mour­
mansk e te roto ra o Ladoga.

14 no titema 1939.

/ nia i te reni aro rad farani.

�Ta‘io mahana no te matahitî 1940.
1
T en u a re
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
19.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
29.
20.
21.
22.
23.
24.
25.
26.
27.
28.
39.
80.
31.

F epu are

M a ti

m. maha
Faraide
m. maa
SABATI
monire
m. piti
m. toru
m. maha
Faraide
ni. maa
SABATI
monire
m. piti
m. toru
m. maha
Faraide
m. maa
SABATI
monire
m. piti
m. toru
m. maha
Faraide
m. maa
SABATI
monire
m. piti
m. toru
m. maha

1. F araide
2. m. maa
3. SABATI
4. monire
5. m. piti
6. m. toru
7. m. maha
8. Faraide
©
9. m. maa
10. SABATI
11. monire
12. m. piti
13. m. toru
14. m. maha
15. Faraide
16. m. maa
J)
17. SABATI
18. monire
19. m. piti
20. m . toru
21. m . maha
2 2 . F. Poheraa
23. m . maa
©
24. S . Tiataah25. monire
26. m . piti
27. m . toru
28. m . maha
29. Faraide
30. m. maa
£
31. SABATI

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
23.
24.
25.
26.
27.
28.
29.

moniro
£
m. piti
m. toru
m. rnaha
F araide ( 1 )
m. maa
SABATI
moniro
m. piti
©
m. toru
m. ni ah a
Faraide
m. maa
SABATI
monire
m. piti
m. tcru
J)
m. maha
Faraide
ni. maa
SABATI
monire
ni. piti
m. toru
©
ni. maha
Faraide
ni. maa
SABATI
monire
m. piti
m. toru
£

©

J)

©

£

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
T l.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
23.
24.
25.
26.
27.
28.
29.
30.
31.

monire
m. piti
m. toru
m. maha
Faraide
m. maa.
SABATI
monire
m. piti
m. toru
m. maha
Faraide
m. maa

©

3&gt;

TA U RUA
monire
m. piti
m. toru
m. maha
Faraide
m. maa
SABATI
monire
m. piti
m. toru
m. maha
Faraide
m. maa
SABATI.
monire
m. piti
m. toru

©

£

m . maha
Fakaipe
m. maa
©
SABATI
monire
m. piti
m . toru
m . maha
Faraide
m. maa
J)
SABATI
monire
m. piti
m. toru
Sa b .F arani
Faraide
m . maa
©
SABATI
monire
m . piti
m. toru
m. maha
Faraide
m. maa
SABATI
£
monire
m. piti
m. toru
m. maha
F araide
m. maa

©

J)

©

£

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
23.
24.
25.
26.
27.
28.
29.
30.
31.

1. m. maa
m . toru
2. SABATI
M. rnalia Revaraa
3. monire
F araide
4. m. piti
m. maa
5. ni. toru
SABATI
6. ni. maha
monire
7. Faraide
m . piti
©
8. m. maa
m . toru
9. SABATI
m . maha
10. monire
Faraide
11. m. piti
ni. maa
12. m. toru
S . Penet.
13. m. maha
monire
m . piti
D. 14. Faraide
15. m. maa
m . toru
16. SABATI
m . maha
17. monire
Faraide
18. ni. piti
m . maa
19. in. toru
SABATI
20. ni. maha
monire
21. Faraide
m . piti
©
22. ni. maa
m . toru
23. SABATI
m . maha
24. monire
Faraide
25. m. piti
m . maa
26. m. toru
SABATI
27. m. maha
monire
rn. piti
£ 28. Faraide
29. ni. maa
m . toru
30. SABATI
m. maha
F araide

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
23.
24.
25.
26.
27.
28.
29.
30.

SABATI
©
monire
m . piti
m . toru
m . maha
Faraide
m . maa
SABATI
5
monire
m . piti
m . toru
m . maha
Faraide
m . maa
SABATI
monire
©
m . piti
m . toru
m . maha
Faraide
m . maa
SABATI
monire
m . piti
£
m . toru
m . maha
Faraide
m . maa
SABATI
monire

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
23.
24.
25.
26.
27.
28.
29.
30.
31.

m. piti
m . toru
m . maha
Faraide
m . maa
SABATI
monire
m . piti
m. toru
m. maha
Faraide
m . maa
SABATI
monire
m . piti
m . toru
m. maha
Faraide
m . maa
SA B ATI
monire
m. piti
m. toru
m . maha
Faraide
rn. maa
SABATI
monire
m . piti
m . toru
m. maha

-.....—=

©

3)

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.

F araide
m . maa
SABATI
monire
m . piti
m . toru
m . maha
Faraide
m . maa
SABATI

12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
23.
24.
25.
26.
27.
28.
29.
30.

m . piti
m . toru
m . maha
Faraide
m . maa
SABATI
monire
m. piti
m. toru
ni. maha
Faraide
m . maa
SABATI
monire
m. piti
m. toru
m. maha
F araide
m . maa

£

©

2)

©

£

©

Ava‘e apî © ; — Vaehaaraa av-a'e 5) ; — Atiraa ava'e © ; — Ohoparaa ava‘e €.

(1)

Oia hoi ; Mahana Pae

©

£

Titenia

11. Upootiaraa

@

©

3

Novema

Atopa

Tetepa

Atete
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
23.
24.
25.
26.
27.
28.
29.
30.
31.

monire
m. piti
m. toru
m. maha
F araide
m . maa
SABATI
monire
ni. piti
m. toru
m . maha
Faraide
m. maa
SABATI
monire
m. piti
m. toru
rn. rnaha
Faraide
m. maa
SABATI
monire
m. piti
m . toru
m. maha
Faraide
m . maa
SABATI
monire
m. piti

i— iIIi "illr 1"‘ SrTfvrS ------.Ili---------•rzrziJliz-

-----------------__.11,-------------------------- "L1— —

Tiurai

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15,.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
23.
24.
25.
26.
27 .
28.
29.
30.

T iu n u

Me

E perera

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
23.
24.
25.
26.
27.
28.
29.
30.
31.

SABATI
monire
ni. piti
m. toru
m. maha
Faraide
m. maa
SABATI
monire
m. piti
m. toru
m. maha
Faraide
m. maa ,
SABATI
monire
m. piti
m. toru
m. maha
Faraide
m. maa
SABATI
monire
m. piti

J)

©

£

NOELA
ni. maha
Faraide
m. maa
SABATI
monire
ni. piti

©

�TiTEffl*. mm

TE VEA MtA'OHÎ

WerMitaam.-nei o Eretwni i lté moni..
Ua an'î -©Eremani- ia’ Yougoslavie e hoo. alu na’na te mau pahi
taoa eremani eTaaea nei-rnai te haamata raa tuai â te tama’i. i roto
i te mau «ahîttotaa raa-psûii itaria. E taoa à’e ta te hoo.
Te araei .nei- d Barani e o Peretane i-te taatoa raa o to ra.ua puai
e ta raua’toa ra lîiau faufaa. no te haapohe oiei raa ia Eremani.
Rom e.— Teîîaaité hâa «ei e ua riwteTaaau raa no te moni
; farani-peretase èi .faaaehiïehu i te raa-u feki: itaria aravihi no te
: tuhaa ohipa, Jfdte’o nei .rsîou e aita â f iiteâ-laia’nei te reira huru
- faaau raa.
Te parais nef té ”©ailÿ'-Maii ” , e nehonéhe attira ia ta Farani ia
faauta i Peretane- iTeienei, e 2 rahi raa-ate ah.u e te mau mea e au
. la raraa Nia, te -rimasiraa-te.tirita, te maa taihaa no roto i te fare,
-te mau horafaaara.îte rahi raa raoro. te haari papaa, te tiare e
te mau rnaa ta tihote ta’na. i hinaaro. ua faatiâïoa hia te faauta
raa i te fatei huru tiare e mkrsosa te ion.
Te hoê raeafro-aa bq-te-asa raa hia eîEarani-e Peretane.
.Washington.— Te ,rahi rsa o te mau faauta raa i Eremani,
:340.000 noa ihoSa tara mante, i roto ia atepa-nej, e ï roto ia atopa
•1,958 ra, 1.557.00© ïa:; 4 e mau/faauta aEresariLefaauta tiai Ma. rite : 1.557.000,-eS mua ra 0,7.269.000fa.
1 2 no rGKtenwt TÎMMh
/ Eremani.
Tejfaatupu faahm nei-o. Hitler i te parais m ieibas* ta te taata
i ton© hia e te Daily Express T.Genève te reifa vfæite raa mai.
T e fasitoito noa nei te mau papai parais vea eremani i ropu
i te mau auaha, no te .faaite raa’tu, mai to ratou manao e è vare
hia mai, e te hinaaro nei 0 Eremani e faahu i te tooa.o te rà (01a
Tioi te.paei farani), .a a-ro etaeta’tu ai i to’rta enerari otàiri : o Rutia.
Te faaite mai nei te itaâta iionohta e te "Daily Express” i Ge­
nève, ne te reira ohipa, i te mau pacau rii i mûri nef no nia i te
opua nia fàa-hau eremani. e tuu ;hia■i mua i te aro-o-te.-Qiau hau
faaea taa è noa (oia hoi o tei ore i 0 i roto i te tàmâ’\)2 Eaatia
•faahou raa i tê Tchécoslovaquie,, ei hau tiama, m ai,t efaataa ê
mai te pae ienua Sudètes ; e maili raa-te faatupii Ma a Auîeterita
(Autriche) sao te faaite raa e rnea hinaaro a nei na ratou.eîa taafi
hia raton ia Eremani ; te faatia faahou taa ia Poronut (Pologne)
tiama, mai te tapea ia Dantzig.
Te tama’i i Finlande.

No to te niau faatere pahi reva finirane taora raa i te tain ma® pa­
ra u faaite, e e moni maitai te horoa hia note mau pahi reva rutia e
tuu hia mai e te nuu rutia, 14 pahi reva rutia i tau mal i nia i te
repo fenua finirane.
Ua haere té mau nuu rutia i mua i nanabi, e 5 e tae noa tu
tirometèra, i nia i te mau vahi atoa, e ua roaa ia ratou te ta.hi mau
oire rii. No te ino te mahan.a, e ohipa hi’ohi o haere ana e tei rave
hia e te mau pahi reva.
1.4k ho Iffeiwa 1980.

Te tamai no te moana.
i Marite i te pae i Apatoa. — Te apee ra te pahi manuâ
peretane ra 0 » Ajax », i te pahi faauta taoa farani ra o
» Formosé », i rave hia mai ai e te pahi auri apapa eremani
ra o &lt;s Graf von Spee », 180 metera te roa 0 teienei pahi,
tei mua mai ona i Puntadel Este, i te muriavai ote Rio de
la Plata.
I te 15 no titëma i farerei ai te mau pahi manuâ horo
moaua peretane ra 0« Exter », o « Ajax» e o « Achille-s »,
e te tahi pahi manuâ auri apapa eremani. Earoraa uana

197'

Tei tupti/e maha hora, i mua i Rio de h Plats ; ua ta no te
a Exter », artâ’tura ona e tere puai faahou, area ra a’ua’u
noa’tura a na pahi horo moana too 2 îho i teenemi, emea
rahi to!na tano raa.
Uataete pahi auri apapï eremani ra 0 « Graf von Spee »,
| emea auau hiâ* te mau manuâ horo moana peretane, i
| te ava tutau raa pahi i Montevideo, i te hora 23,30, e tutauatura i-thometera te atea-mai te vahi tutau raa; i mûri
iti noa’e i te tae raa mai te mau manua horo moana pere­
tane ra 0« Exeter », o « Ajax » e o « Achilles », faauta'*
tura te pahi auri apapa eremani i uta, e 36 taatapohe, e e
&gt;60 tâata putaputa ; ua ino roa te pâ i mua o te pahi.
Ua fan c te pahi horo moana no Uruguay ra o « Uru­
guay », i Punta del Este no te opani raa i te aro raa i rotoi.
tétai fen ua;Uruguay, i ropû i te pahi eremani e te mau pahi
horo moana peretane ; te arue hiâ nei i onei te huru o te
rave -raa a te peretane : Aua hia e ratou te pahi eremani,
turai atu ai i nia i te ferma, aita’tura ta’na i nehenehe iâ
daâteee .pliai faahou, pupuhi hia’tu ai e ratou, horo atu ai
ona-i Montevideo.
Te faaite nei te faatere raa nuu moana peretane e ua to; piîa hia te pahi auahi peretane ra « Deptford », na te tahi
i .pahi ho,pu eremani, i roto i te tahi fenua norvège ; e 5 taata
1 i ora mai i roaa mai.
IJa tomo te pahi taià peretane rao« William Usllet », i
nia i te tahi ofai haaparari, hoe noa iho taata i ora mai.
lia faaiomo Mate pahi auahi eremani ra 0 « Bolheim »,
e 3.2$4 iô'na tam, e mea ta pupuhi fenua hia, na te tahi
pahi Popii ru tia, i rapae i te ava tutau raa pahi ra o Mandyliicios. Ua pohe te raatira paraparau e te ho’e taata taniuniu na te rêva.
Te faaite nei 0 « Aifund » e ua topita hiâ te pahi auahi
peretane -rao« Delford », te faauta ra i te paa auri ; i te
otue hopea i te pae i te tooa o te râ o Norvège ; e 3 taata i
ora mai.
Te faaite nei te faatere raa nuu moana peretane e ua to­
pita te tahi pahi hopu peretane i te tahi pahi hopu e ho'e
pahi manuâ horo moana eremani, i roto i te miti i Apatoerau (Mer du Nord).
Ua haere te tahi mau pahi reva no te R.A.F., i nanabi
i te ahiahi, e imi haere na nia i te vai raa pahi reva no te
moana eremani i Heligoland, no.te haapeapea raa i te ohi­
pa e rave hiâ nei e te mau pahi afai ofai haaparari i te reira
mau pae miti. E patoi raa etaeta tei farerei hiâ e te R.A.F.,
area ra oti roa’tura â ta’na ohipa mai te manuîâ.
/ nia i le reni aro raa farani.
E itoito raa no te mau pupu i niâ i te taatoa raa o te
ropu raa o te vahi aro raa mai te Moselle e te Rhin.
Tamai i Finlande.
Noa’tu â iate manuia raa rahi o te finirane i Tolvaiàervi,
e te faa etaeta rahi o te nuu finirane. te titau nei â te rutia
e haa motu i te mau ea pereoo auri i ropu i te Finlande eo
Tuete (Suède); e 30 rahi raa.to te faehau rutia i to te fini­
rane. E 500.000 rutia i tomo mai i roto i te ropu raa o
teienei fenua.
Ua fatata te tahi haere raa rahi i mua ote rutia. Ua oti i te

�198

TE VEA MAOHI

faanaho hia e te rutia te tahi purumu no te faaohie raa i to
raton haere raa i mua.
I Itaria.—Te mau rutia, te mau hoa o Hitier, e enemi ia
no Mussolini, te tauturu nei ia ona ia Finlande, na roto i te
hapono raa’tu i te mau pain reva.
O Gorelkine, te tonitera rahi rutiâ apî i Roma, te hoi nei
ona i Moscou, mai te tuu ore i ta’na mau parau faatoroa
raa i tearii-emepera ; te parau hia nei; e i reva’i, note mau
haamaitai raa iâ finirane ete mau faa ino raa ia rutia o na
mahana i mairi aenei ; no te hinaaro etaeta o Itaria e arai i
te haaparare raa faatere raa rutia i te pae i Apatoa afa i te
hitiâ o te râ i Europa, uahuru puto’eto’efaahou te haspao
raa i ropu iâ Rutiâ e Itaria.
a taa’tu a ïa e rave rahi te mau raveohipa itaria e hoi haere
mai nei mai eremani, i itaria : te faaite nei te « Gazette de
Francfort » i te hoi raa, na nia i tahi haere pereoo auri taa
ê, o na raveohipa e tjoo, e 1.500 i faarue i Cassel i mua’tu.
î î &gt; n o tit e m a Î Î Î 3 I).

Tarnai i nia i te moan-a.
E tau tauturu huru puai tei haere e taati atu i te « Ajax »
e i te « Achilies », aita’tura te » Graf von Spee » e materéféré a’e ; te parau nei te mau feia o te hau i Londres e
ia ta mata noa’tu te pahi auriapapa eremani i te haere i rapae, te haere ra ia ona e onohi (oia hoi te haere ra e haapohe).
Ua faaroo hia i teienei mahana e, e6 raatira, e 9 raatira
rarahi faatere matini. e 25 raatira, e e a i mataro, e mau
taata peretane, no nia i te « Graf von Spee », e ua tuu
hia ïa i roto i te rima o te tonitera peretane i Montevideo.
Ua tono temau feia toroapaniora (Argentine), i te tahi
pahi manuâhoromoana, e faaYarerei e te pahi taoa farani
rao« Formose », no te paru ru raa ia'na eiaha ià hamani
ino hiâ.
E faatia paha te hau e faaea te « Graf von Spee » i roto i
teava, i te taime e au no te tataai raa ia'na;, ua faatia’toa
hia mai te reira te huru, te mau manuâ peretane i ino.
Ua tomo te pahi faauta taoa peretita ra 0 « Rona », i nanahi, i pihai iho i Newcastle; e riro e ua û i nia i te tahi
ofai haaparari; ho’e taata i pohe e e 2 i paparu.
Te pahi faauta taoa peretita ra « Yvonne », o te hoi
mai nei i Ostende, ua pu pu hi hia ià i te 5 no titema, e te
tahi pahi reva eremani, aita râ i puta.
Ua faatomo te pahi faauta taoa eremani ra o « Adolf
Leenhardt », e 2.900 to’na tane, no Hambourg, ia’ na, no
tetapea raa hia e te tahi pahi manuâhoromoana peretane.
Tamai na te reva.
E aro raanate reva tei tupu inapo, i rotopu i te tahi mau
pahi reva peretane ete eremani, i nia'e i te fenua rao Frise,
e i te 00a ra o Heligoland ; e 4 « Messerschmidt » (te ioa
ia o te reira huru pahi reva eremani) i aravi, e 3 to te pere­
tane.
Ua pupuhi faahou hia te mau pahi reva i to ratou vahi
tutau raa inapo.
Te tamai i Finlande.
Helsinki. — Te faaite mai nei te faatere raa rahi note
mau nuu : E mau aro raa i roto i te ariari ra o Carélie, 11

T itema 1939

pâ fere i ino roa ; ua rave te rutia i te mahu taero i Suomisalmi; i te 13 no titema, ua roaa ià matou o Tolvajervi, e
3 mahana te ara noa raa hia, e ea nuu rutia i mou roa ; aita
i puai te rave raa a te mau pahi reva ; i te pae i Apatoerau
ho’e pahi reva i aravi.
1 6 no titem a

Tamai i nia i te moana.
Montevideo. — Ua putuputu te mau faatere hau i roto i
te tahi apooraa, e ua hiopoa i te huru i tupu no te tae raa
mai, te « Graf Spee ».
E i te hopea faataa’nae atura te mau feia toroa Uruguay
e e tuu i te tahi taime o te hope i te tapati i te hora ahuru
ma piti i te po, no te haere raa, mai to ratou faaite e ua
ofati te « Graf Spee» i te ture no te mau hau atoa, no to’ na
tomo noa raa mai i roto i te tahi ava tutau raa aitae
pairati.
E 4 to te « Graf Spee » vahi para ri i roto i te pare (oia
hoi te pâ) faatere raa, e e 3 i roto i te haapupuraa ; e 3 atu
ofai haaparari i faainoi ropu i te pare faatereraa e te haapupu raa.
Ua tapea hia te pahi taoa eremani ra 0 « Teneriffe » e
te manua peretane, e faatomo atura ona iâ’na i te faa fatata
raa mai te mau pahi imi peretane.
Ua tomo te tahi mau pahi i nanahi i te poipoi no te parari raa te tahi mau ofai haaparari, i tua i te pae fenua i apa­
toerau afa i te hitia 0 te râ o peretane ; iotaata i mo’e, 13
i ora mai, e 7 o ratou i paparu, ua huri anae hia i uta i roto
i te tahi tutau raa pahi i te pae i apatoerau afa i te hitia o
te râ.
Uatomo te pahi norvège ra o « Pagny », 1.263 to ’ na
tane, i mua’e i te pae fenua peretane; e 6 taata i nià i te 19
i pohe. Ua tomo te pahi norvège ra o « Hedeflood », 1.907
to'na tane ; 16 taata i nia i te 20 i ora mai.
E piti pahi faauta mon, te « Athel Ternplar », e 8.900
tane, ete » Inverlane », e 2.890 tane, i parari i te ofai haa­
parari i roto i te miti i apatoerau (Mer du Nord). E mea
rahi te taata i pohe.
Tamai na te reva.
Ua faaroo hia mai nei e e 5 pahi reva auau « Messers­
chmidt », i aravi i roto i te mau aro raa i roto i te reva i te
mahana maha ra i te pae fenua eremani.
Te tamai i Finlande.
Helsinki.— Ua parau faahou â o Tanner, faatere hau no
te mauohipa efe mau hau éé, i nanahi, i te tahi tiaoro raa
aroha na roto i te paraparau raa na te reva ia Molotov. no
te faatupuraa i te hau, ua parau ona : « Ua patoi o’e i te
mau ani raa a te S.D.N. (oia hoi te taiete 0 te mau hau),
no te faaore raa i te tamai, inaha o Finüande e o Rutia e
tau mero hoi raua no roto i te S.D.N. te faaite mai ra iâ
oe e aita oe i hinaaro i te faaroo i ta matou mau ani raa.
O te paraparau raa na te reva anae ra te ravea i toe no
te paraparau raa’tu, no reira vau i na reira’tu ai te faatae
atu i te tahi mau ui raa. Ua parau o Tanner e na te mau
paraparau raa faaauraa parau rutia efinare i faaite hua mai
i te hinaaro o rutia e faahoi faahou i te mau otia o Rutia i

�I
T itema 1939

TE VEA MAOHI

nia i te mau otia o te tau o te mau Tsars (oia hoi te mau
emepera). Eita roa te reira vahi e naea faahou hia.
Faaoti atura ona ma to’na haapapu i te hinaaro mau o
Finlande e fafau i te ta h i faaau raa mauruuru no na pae e
2, na roto i te paraparau raa. Mai te mea e aita o Rütia i
pahono mai, e ite ia to te ao taatoa i te liuru e au ia rave
no te tarii raa i te mau tare e i te mau parau a te rutia.
Mai te haaraata raa mai te tamai, ua pau ta te nuu uteute (oia hoi te nuu rutia), 130 pâ tere e ua ahuru te tauatini
o te taata i ino.
1 7 n o te te p a i

/ nia i te reni aro raa far an i.
Uatamatateenemi, ite hora 6, ite rave maii nia i te tahi
0 to tatou mau pupu ; teienei tamata raa na te hoe rahiraa
taata ua naea hiâ hoe pupu (oia hoi ho’e compagnie), e
mea faaineine hiâ na mua ete mau pupuhi fenua e te mau
pupuhi taviri teiaha; ua patoi etaeta to tatou pupu eua
haere roa i nia i te rave raa e tino e e tino; ua hopara hia
te enemi e pau rahi to’n'a, e ua vai mai i roto i to tatou ri­
ma te mau pupuhi e te taihaa; e piti to tatou taata i roaa
tîtî ia’na, area ra hohoro mainei i te pupuhi raa hia’tu eta
tatou pupuhi raa tapea, e tatae roa mai nei i roto i to tatou
mau reni.
Tamai i nia 1 te moana.
Te taime e 72 hora i tuu hia na te « Graf von Spee »
no te ta taai raa, ei teienei iâ mahana e hope ai i te hora 18.
E tia i te hau Uruguay i te tuu ite tahi maa taime itiâ,
ahiri ee meatia, eeriro ei faa ohieraai te reva raaotepahi;
te faaite atoa mai nei te taata i papai mai, e e tapea hia te
pahi auri apapa eremani mai te mea e aita ona i faarue i
Montevideo i mua’e i te mahana piti.
Ua faaite te hau Uruguay i te f a r e t o n i t e r a eremani, ee
faarue iho â te « Graf von Spee » i te mau fenua U r u g u a y
1 mua, e i te hora 8 i te pô, e aita ra, e tapea hia ia e fae
noa'tu i te oti raa o te tamai.
Ua ite te tahi pahi tiai fenua Uruguay, i te pae fenua, i te
tahi mau pahi raanuâ horo moana, e te » Berland» ete
« Achilles »; te pahi auri apapa ra o » Dunkerque »(e
pahi farani ia), te pahi manua horo moana ra o « Renowy»,
e te pahi faauta palii pahi reva ra 0 s*. Atk Royal », te liai
anae ra i nia i te iriatai.
/ Itaria.
O M. Ciano te faatere hau itaria no te mau ohipa ete mau
hau éé, ua parau ia ona, na niai to na pae toroa, i te mau
parau i mûri nei.
,
No nia i te haere raa ohipa a te hau faatere raa taata ho e
i roto i te Balkans, » te hoe noa'e maa raye raa iti a’e no
nia i te huru e vai nei i te pae i apatoa afa i te hitia 0 te la
o Europa, e riro ia ei faa o raa no te hau roma i reira ra.
l î î tio tetep a i U AIE

Tamai i nia i te moana.
Montevideo — Ua huti te » Graf von Spee » i to’na tu­
tau ite hora 17,15, hora o te fehua iho. I to’na faarue raa 1
te ava haere atura ona e tutau e 5 maire te atea mai te p^e
fenua, faatomo hia’tu ai e te mau taata o te pahi iho , 1 te

199

hora 22,05 te araa noa ra â te pahi, te haere puai noa ra te
auauahi.
Tomo atura te » Graf von Spee » i mûri ae i na haruru
raa e 3, e ua faaatea e s poti ete manaohia nei e 500 taata
o te pahi.
Te vai nei te parau tuu hia nei na te mau nuu manua e
0 tei riro ei ture na ratou iho, e te tomana i ino to na pahi,
e haapohe atoa oia e to’na pahi, ho’e ae a tomo raa, ei faatiamà i to’na roo hanahana, area ra te tomana o te « Graf
von Spee » ua horo ona na nia i te poti e to na mau raatira e tei i Uruguay ona i teienei.
E maohi rahi e ! a fafa na ia tatou i te reira haapao raa.
E homal o te huru atura ia o teaito?
1 Londres. — Te taua parau nei te mau vea i te parau no
te mure raa o te » Graff von Spee », te parau nei ratou e e
mea haama rahi. Te hio hia nei te ohipa i rave hia e te fornana o te pahi auri apapa eremani, otei orei faatia e e aro,
emahere paha te huru ino ia’na te tahi mau pahi manua peretane e farani, e tei rave hiâ e te mau taata o te « Rahlpendi », otei faatia e e aro noa'tu aita e ravea e manuiai,
e o tei pohe mai te hanahana.
Ua parau te tahi taata rahi no te mau ohipa pae pahi ta
te » Timeo » i faaite, e te faaino noa raa hiâ e ratou iho
te» Graf von Spee », e mea haama roa’e ïa i te pohe ta­
mai. Ahiri e 0 te mau ihitai eremani tahito, eita roa ia ra­
tou e na reira.
Te parau nei te mau Vea marite ia parau ratou i te pa­
rau no te mure raa o te ss Graf Spee », e e riro te reira
ei faaino i te reo o te nuu moana eremani, e o te hau ere­
mani, e e riro iho â ei upootia raa no te nuu moana peretane.
Londres. — Te mau pau, ta te hau i faaite, ote » Exeter », e 6 ia raatira e e 56 mataro i pohe e e 3 raatira e e 20
mataro i putaputa.
Te pau, ta te hau i faaite, to te « Ajax». e 7 ia mataro i
pohe roa, hoe i puta îno, e e q e puta rii noa.
Ua ino teienei tau pahi e piti a aro hia mai ai, i te 13 no
titeme, e te &lt;&lt; Graf Spee ».
1 9 n o t it e m a 1 9 3 9 ,

Tama i i nia i te moana.
Londres. — Te faaite nei te faatere raa nuu moana e ua haere
te tahi nuu pahi reva afai topita, i nanahi, ite hoê tere hi’ohi’o
haere, mai te tuu hia’tu te parau e e rave iho à i te pahi manua
enemi e farereihia; ua farerei ratou i te tahi mau pupu ra 1ait i
pahi reva aro enemi; 12 Mersserschmidt i aravi ; e 7 pahi reva
peretane i ore i hoi mai.
* * #

Ua rave te tahi mau pahi reva enemi i nanahi, i nia i te tahi
mau pahi tai’a, e te mau pahi taoa peretane, e to te mau hau faaea
rapae noa ; ua tomo te pahi matini ra o «Serenity» e te pahi tai a
ra o «New Choice» ; ua rave atoa hia te tahi atu mau pahi tai a,
e te pahi itaria ra o « Valentino Coda» ; na te mau pahi reva o
te R. A.F. i tuvaru i te enemi.
,E 3 atu â mau pahi tai’a i rave hia e te tahi mau pahi reva
eremani ; o te «Eilleen W ray» ua tavere hia ïa i roto i te tahi
vahi tutau raa pahi, i te pae fenua i apatoerau afa i te httià 0 te
ni, ua puta te tino pahi, te « Compagnus», hoê to’na taata i

�2C0

TE VE A MAOHI

pohc e ho'e i puta, na te pupuhi taviri, e te «Pearl» ua faarue
hia ïa, ua ino, e 3 to'na taata i puta.
Te faaite nei te faatere raa nuu moana, e ua nanao hia e ua
tomo na pahi tai’a ra o « Eveiinn» e o «Sedefly», no te mea ua
mai ri te nota i faataa hia no te tae raa mai. Te rahi raa o te mau
pahi tai'a i hamani ino hia, 15 ïa.

/ nia i te reni aro raa farani.
I te huru avatea raa, e aro raa puai tei tupu i rotopu i te tahi
o to tatou mau puppu hi'ohi'o, e te tahi mau pupu eremani. E tau
taata. tei roaa tîtî mai ia tatou, e e 2 raatira to ropu ia ratou.
Ua haere o Chamberlain, i te tapati ra,e farerei i te nuu pahi
reva peretane i Farani ; ua aratai hia ona e Gamelin, i nanahi, i
nia i te tahi tuhaa o te reni Maginot : faaite roa'tura ona i to'na
faahiahia no te huru nahonaho roa, e te rahi raa o te huru ravea
no te paruru raa a te farani, e faaite atura ona i to’na mauruuru
no te huru au maitai o te mau haapao raa i rotopu i te mau faehau o na hau e 2.
Tama’i i Finlande.
Ua tahoê te mau vea tuete (Suède), i te faaite raa e e aehuehu
raa rahi îeie e pihaa noa nei i Leningrad (te tahi ia oire pû i Rutia). no te mea ua ite te hui raatira e aita i manuia te ohipa i rave
hia no nia ia Finira ne. Te titau nei te mau vea i taoro hia e te Finirane i rot© i te mau nuu rutia ia ratou, e faaore i ta ratou huru
faatere raa, e i te faatere raa i te mau ohipa pae mutoi, e na te
reira i haaparuparu i te manao o te mau faehau rutia.
Te faaati raa i te tahi mau nuu rarahi rutia i te pae i SuominsSalmi e i Toivajaervi, ua riro ia ei ohipa oti. i roto i te parau a
te Dayens Nyheter.
No te ore raa te' rutia e manuia, i tupu ai :o ratou manao e
tono i nia i te reni aro raa e 200.0c© taata 0 tei oti mau i te haapii hia i te ohipa faehau.
2&lt;Sî no titema 1 ÎKIÎN
Tama’i i nia i te moana.
Te mure raa 0 «Graf Van Spee», te pahi manuâ auri apapa
eremani.
Londres. — Te manao nei te Daily Express,.e te totoâ raa i te
« Graf Von Spee » e ravea ia eiaha ia tapea hia na matafo eremani
ra e 900 i Montevideo, no te mea e mea au ore na te rahi raa o
te hui raatira o te reira tenu a taata, te huru faatere raa hau mai
ta te eremani. Te manao ra ratou e haere i uta i roto i te tahi
tutau. raa pahi, mai te taata no te tahi pahi parari te huru eiaha ïa
ei mau taata tapea hia. Te manao nei te mau feia i aravihi i te
reira tuhaa ohipa ê, ua faaaaa te tomana e e aro iho à, area ra
ua patoi hia te reira hinaaro e te mau mataro.
Te raatira ra 0 Allgsdort. te tomana 0 te « Graf Von Spee »,
ua pupuhi ona ia’na iho, hoê haruru raa pupuhi tiriumu, i te 19
no tttema 1939, e mea huru maitai a’e ahiri ona i pohe i nia i
to’na pahi, mai te tomana peretane 0 te Royal Oak, o tei tomo e
to’na pahi, te huru, e pohe hanahana ia te reira.
* *' *
Ua arue o Daladier ia Peretane no to’na manuia raa i ta’na aro
raa i nia i te moana i te « Graf Von Spee »,
* * *
Ua û te pahi auahi ra o « Borgo », no Copenhague te reira
pahi, 1215 to’na fane, i nia i te tahi ofai haaparari i te pae fenua
i Ecosse (Peretane) ; S7 taata o te pahi na te tahi ia pahi tai’a pe­
retane i faaora ; aita i itea hia te hnru no te toe’a.
Ua faatomo hia te pahi manuâ rutia ra 0 «Oktiabriskair Revelutiona», e 23.400 to’na tane, na te mau pupuhi fenua tiai fe­
nua fïnirane; i te matahiti 1914 tera pahi i oti ai i te hamani.

#
àriÉtfl

— ... -

-----

T item a 1939

Ua faatomo te pahi faauta horo patete e te taoa eremani ra o
«Coiumbus», e 32.503 to’na tane, ia’na, e 300 maire te atea i
te pae i apatoerau afa i te hitiâ o te râ o te otue fenua ra o Henry,
i nanahi i te hora 22.09 G.M.T.
Na te pahi manuâ ra 0 «Tuscalosa», i ohi mai i te mau taata
0 te « Coiumbus ».
Te ho’e o na pahi hopu eremani e piti i faaiomo hia iho nei e
te mau nuu moana 0 na hau amui, na te pahi topita farani ra o
«Sirocco» ia i haamou : o te 3 ia o te pahi hopu i haamou hia
eteienei pahi, i ta Campinchi faaite raa.
* * #
Ua tae i Peretane te mau faehau Canada matamua, o tei haere
huna i nia ite pahi i te 10 no titema, e mea hauto ratoutere raa
na te moana : teienei tere raa o te tapao maitrai a’e ia no te faaite
raa mai e tei te mau ihitai peretane te parau no nia i te moana.
#" #„ #
Te taio hio nei i teienei, e e23 pahi eremani i faatomo hi aet o
ratou iho mau mataro, eiaha ia roaa i te haru, e e 29 i roaa roa
mai i te mau nuu moana peretane e te farani,
Te tama’i i Finlande.
Ua ’tute ê hia te mau rave raa uana rutia i roto i te ariari raa
fenua ra o Carélie ; e pau rahi to te ennemi, e e rave rahi te mau
pâ tere i haamou hia ; i nia i te reni aro raa i te pae i te hitiâ o
te râ, ho’e â huru manuiâ ore raa to te rutia ; i pihaiihoite roto
ra o Aglajaervi, te haere noa ra â te fïnirane i mua, e mea rahi
te tîtî i roaa mai ia ratou ; ua rave te mau pahi reva fïnirane, mai
te manuia, i nia i te mau nuu afai maa, e i nia i te mau nuu e
faaea noa ra i te vahi faaea raa ; e 4 pahi reva rutia i aravi.
Te parau hia nei e e pau rahi to te rutia, e e 500.000 to ratou
taata i nia i te reni aro raa i te pae i Apatoerau,

Mau parau api hopea.

I nia i te reni aro raa farani.
No te mea cita ta te eremani e nehenehe ia tomo i Fa fan i na
te pae 0 te reni Maginot, c riro paha ratou te tamata i te tomo i
roto ia Horane, tomo atu ai i Peretita, a tamata’tu ai te haere i
Peretane no te haavi raa i te peretane.
Teie te mau parau api hope’a,
Te faanaho nei te nuu eremani i to’na huru ti’a raa no te aro
raa na te pae otia fenua o Horane, Peretita e 0 Luxembourg,
1.050.000 taata e tiai nei i te reo o Hitler.
1 roto i na mahana e 5 i mairi aenei, ua faauta o Eremani na
nia i te mau pereoo auri, e afai tia i nia i to’na mau otia fenua e
350.000 taata, te mau pupuhi fenua rarahi e te mau pâ tere.

TE TH O POM ARE V
Te mau moni i roaa mai no te faalia raa i te ho’ e tii no te
Arii ra 0 Pômare V, ua naea hia, i teienei mahana, te moni
ra e 73.045 fr. 35, ua oti te iriti hia te mau haamau’a raa.
No te hio raa hia te huru 0 te mau ohipa e tupu nei i teie ­
nei mau mahana, e te vai ra te mau ohipa ru a’e, ua faataa te
tomite, e vaiho rii te faaoti raa 0 teienei opua raa; e vaiho
noa hia te mau moni i roaa mai i roto i te fare moni 0 te fe­
nua nei, e ia raumai te mahana, e hio ia te tomite i te mau hohoa i tuu liia mai i mua i to ’na aro e te tahi mau tahu’a lara,-

�201

TE VE A MA OHI

T itema 1939

ni, e rave faaoti oioi atu ai i te ohipa i tuu hia mai e na’na e
haapao.
Te P e r e t ile n i o te. T om ite,
Papai liia: E. AHNNE.

Huîhui rsa mom no te faatia raa i te hofe tii no te Arii ra o
POMARE V
Nanai raa ioa n° 18 , i ohi hia e M. Teriierooiterai i te mau
592 »
fenua i raro
623 »
Nanai raa ioa n° 53, mataeinaa ra 0 H a ap iti.. . .
—
1.265 ))
—
Faàa ..........
n° 36,
—
463 »
—
Pueu...........
n° 46 ,
_
—
Teavaron° 56,
420 »
Tealiaroa ..
616 ))
__
—
V airao.......
n° 42 ,
1.115 »
À fareaitu ..
m 55,
—
—
Atuona (Ma11» 13 ,
90 »
tuita) ............
—
—
Taiohae
(M
anu 15 ,
342 50
tuita)............
-_
_
—
Hatiheu (Ma220 »
tuita).............
_
—
—
Uahuka (Ma130 »
tuita) ...........

I roto i te matahiti 1916, faa ô atoa mai ra te tomite i roto i
ta'na rave raa ohipa, te aro raa i te ma’i tutoo.
0 te mau tamarii rii ta’na e hau a’e te haapao, e mau vahi rarahi tei roaa mai.
Haere noa’tu ra e toru matahiti faahou, e tae mai i roto i te
matahiti 1939, e inaha te tama’i ihora.
Tuu atoa mai ra te tomite i roto i ta’na mau ohipa e rave rahi,
te tauturu raa i te faehau.
Mai tetepa mai, e moni tei ohi hia no te reira
E mea na feata te tatauro uteute tauturu raa i te mau faehau,
i roto i to’na manao ?
Na te faaineine raa no ratou ta tai tahi, mai te mea e e reva
ratou, i te tahi puohu ahu, piriaro mahanahana, avaava, etc.,.,
E te tahi maa moni rii, i te tahi mau taime.
1 te tahi atu pae, e haapao atoa te tatauro uteute i te hapono
raa i te mau puohu, e te faatae raa i te mau rata, etc....
Mai te peu e eita to Tahiti nei e tono hia. e rave ia te tatauro
uteute i te mau moni i tuu hia mai, no te tauturu raa i onei nei,
i te mau faehau veve e to ratou fetii taata
A tiaturi mai outou, eita te tatauro uteute e haamoe i te taata
tahiti, e mauruuru ia outou atoa o tei tauturu ia’na na roto i te
horoa maitai raa mai.
Te papai parau,
Papai hia: Yves MALAJÏ.DÉ.

P arau

ta m a y îenua Tuam sta.

T u h aa i’a a te r c r a a Iiau 110 te T u a m o tu e M aareva ■
Nanai raa ioa n° 4 , mataeinaa ra 0 Arutua . . . .
_
—
Kaukura . .
n° 5,
_
—
Tikahau . . .
n° 6,
__
—
F angatau..
—
—
Pukapuka.
_
Te epikopo Paul Maze, no te mitinare tatorita..
N a M. Bjarne Kroepelien i Oslo, na roto hia mai
ia M. Teriierooiterai...

287 50

200 »
335
566
150

»
))
»
»

1.000

»

120
50
100
250

»
»
»
»

2.021

»

1 -O00
1 -000
1.150
170

»
»
»
»

■ 181

i a ü © i fsaril hl® e t e f a i e t e
T a ia ia J*5© l l t e i i t e i T aS ^ iti
M. Turihono, Nukutavake
Pupu ui apî no te etaretia momoni no Papeete,
"Tarona haapao raa tanito” Papeete
Etaretia petania no te 7 0 te mahana Papeete
Te mau hui raatira no te tuhaa i nia o te mau fenua
nuuhiva, i faatae hia mai e M. Tissot
Te mau hui raatira no Atuona, i faatae hia mai e
M. Doucet, te 3 o te huihui raa
Te mau hui raatira no Takoto
_
Pueu
Fare haapii raa no Pueu
Na roto hia mai i te etaretia faatitiatfâio hia o te mau
feia mo’a 0 na mahana hope’a, no Arutua

l roto ia mati 1933 i faatupu hia'i i Papeete, te tomite no te
tatauro meute.
Eaha ia ta’na opua raa i taua anotau ra r
O te tauturu raa i te ati. tauturu i te mau feia e tia ia aroha
hia, ete mea na nia’e, te haapao iaa i te mau ma’i no Orofara e
to Reao.

Ua tomo hia te fare hau i Fangatau, e te Tavana Hau e to’na
mau rima tauturu, e te hui raatira 0 te fenua, i te 7 no atopa 1919.
E oroa rahi faahiahia, o tei papai hia mai e Taorau a Turaga
ia nenei hia ia i roto i te Vea Maohi, eita ra e ô i roto i teienei
Vea, mauruuru ia’na.

Ua papai atoa rnaio M. Winchester Tehem.i, na te Vea Maohi,
i te tahi parau no to’na tere raa na te mau fenua i maiti ia’na ei
auaha no roto i te Apoo raa fenua, eo M. Sénac, te Tavana Hau.
Ua faataa o M. Winchester i te mau manao o te Tavana Rahi,
no te tau tama’i, e maite hia te huru o te mau faaapu maa i faaapu hia i Tahiti e Moorea, i mûri a’e i te apoo raa i apoo hia e
ana e te mau tavana mataeinaa.
Ua parau atoa mai o M. Winchester i te parau no ta’na opua
raa rahi no te mau fenua Tuamotu, e ia roaa te tahipahi tira piti
ia ratou, e te tahi taieteamui taatoa, na’na e faaterei te mau ohipa
pae hoc raa taoa no te mau fenua Tuamotu.
Ua nenei hia te orero raa a te Tavana Rahi na roto i te Vea
Maohi no atopa 1939, e te ho’e maa parau na M. Winchester no
nia i te opua raa i te ho’e taiete amui taatoa, i roto i te Vea no
te 25 no atopa 1939.

M a ta e in a a r a o N ia u (T n a m e ta .)
Ua polie aenei tou tamuta, oia hoi te tamuta no te farehau, cia
hoi TU AO a TEMAI, i te 22 no atopa nei, e taata itoito oia i te ra­
ve i te mau ohipa na tona toroa toopae matamua, e toru mahana
tona mai i te tupuraa, pohe roa’tura oin.

�T item a 1039

TE VEA MAOHI

202

Te faaite nei te Tavana Rahi o Chastenet de Géry, na
roto i te Vea Maohi, i to’na mauruuru hau ê, i te mau taata
atoa i Tikehau, i Raroia, i Manihi, i faaite hua i to ratou
itoito, e i to ratou nounou ore i te faufaa, mai te âu i roto
i te mau parau i faaite hia i mûri nei, e i to ratou na reira
raa, ua afai ia ratou i te roo auraro e te tauturu, o te maohi
no teie mau pae fenua, o tei na reira iho â i te mau taime
e au.
K a ro ia

I te î 8 no atopa 1939, i te hora 4 i te ahiahi, i iri ai o
”Vaite” , i nia i te aau i te pae i te hiti.â 0 te râ, i tua mai o
te fenua ra o Raroia. Hora ahuru i te poipoi i tae ai te poti
0 te pahi i te oire, no te titau raa i te tauturu.
Tei roto te hui raatira i te rahui, faatere faahou atura te
poti na nia i te ani raa a te Tavana, no te haere raa e faaite
ia ratou.
Te faatomo ra 0 ”Aito” , i roto i te rahui, i roto atu nei,
faauta’tura ona i te hui raatira, e faahoi mai nei i te oire, e
afai roa’tu ai i te pae o ” Vaite” .
Ua faarue te taatoa raa o te hui raatira i ta ratou ohipa,
mai te taime ore, e tuu ai i te rima no te huri raa i te taoa
1 nia ia Vaite. e nehenehe atu ai ia faatia, e ia tuu i roto i te
miti.
Area râ ua rahi roa te ino o teienei pahi tira piti, itea hia
atura e eita e nehenehe ia tataai. e aita’tura i tae faahou mai
i Papeete nei.
Manihi,

Te faaite atu nei au ia oe i te hoê parau apî no te poti ra,
no ’Tevaiora” .
Ua reva oia ite 14 no noema 1939, note haere i Arutua,
ua faarue oia i te ava, e ua atea roa’tu i rapae, ï 5 maire, ua
fati tona tira, ua imi te raatira ra o Farariitoa a Rootepuni,
i te mau rave’a, e ua oti faahou, taamu hia te mau taura e
” Rikini” , te fati 0 te tira e toe mai, e 4 metera o te tira,
mai te ta hua e i nia i te hopea o te tira. Na’na iho i tauma
i nia i te tira toe, no te taamu raa i te mau rikiri taura. Te
” ie” ra, ua topa atu ia i roto i te miti, e ia oti ta’na imi
raa i te ravea, no te faaora raa ia ratou, ua hoi mai ratou i
nia i te fenua mai te matai puai.
E ua reva faahou oia i te j6 no noema 1939, no te
haere i Arutua.
Te Tavana no Manihi Ahe,
Teriinui a OPETA.

T ik a h a u ,

Te faatae atu nei au ia oe i te hoê parau faaite no te hoê
ati i t-upu i toû mataeinaa i Tikahau nei.
Ua tupu te miti i te 5- ï 0-39, e i te 6-10-39 nei, eua haere
mai e pae taurearea, na te hoê motu tapiri i te pae ava e
haere i te Oire.
E ua tae ratou i te afa tia raa no te pae fenua ore e te
pae fenua i te 6-10-39 i te pô, ua riro teie mau taurearea i
te miti, teie to ratou mau ioa : s Sirno, 2 Nono, 3 Taivini,
4 Tahua, 3 Teraipoia.
E ua roaa ora mai etoru taurearea, e piti tanee hoê va­
hiné, ua ite hia mai te tino no te tahi iho, ua pohe roa o
Teraipoia a Mootere, hoê tamaiti i moe roa, o Taivini a
Mootere, aita tona tino i itea hia.
Ua poro hia te hui raatira ia imi i teienei tamaiti, o tei
mo’e i te miti rahi i roto i te fenua miti fati mai na tua mai.
Punuarii a HAOA, .
---------------------- ----- « S * .—---------------------r-~

P/iatuita (Muuhîva mâ)
Eiaha outou e ta’i noa i ta outou tarnarii, inaha te faaea ra ona
io ta outou tuahine i roto i te tahi fenua huru fatata mai.
E rave râ i te ohipa no te faa roaa raa mai i te moni, no te ta­
rai! u raa i te pahi no te haere raa e farerei ia'na.
No te aha, i roto i to outou na oto, i ore ai outou i hinaaro ai i
te tanu i te maa.
Ua tae ruai te poai,eaita ta outou mau tumu raau ehotu faa­
hou ; ua marô noa te maîie i te mahana i nia i to outou mau fe­
nua. Mahere paha e ua riri to outou mau hui tupuna i to outou
huru no te ora raa, inaha aita outou e nounou nei i te ora.
Eiaha e parau noa e, te vai nei te ava anani e te ava haari
(koko), e ravai roa matou ite reira no te inu, eita matou e nou­
nou i te maa.
A tanu i te mau fenua ta to outou hui tupuna i tuu mai.
A faaamu i to outou tino, te hinaaro nei ona i te ora.
Eiaha outou e ta’i noa i to outou tarnarii, te ora nei ona» e te
hinaaro nei ona i te ora.

Papeete-T ahiti. — Fare neneiraa V ea

a te

Hau.

�</text>
                </elementText>
              </elementTextContainer>
            </element>
          </elementContainer>
        </elementSet>
      </elementSetContainer>
    </file>
    <file fileId="1108" order="12">
      <src>http://bibnum.upf.pf/files/original/0196024accd778f4fa6d8388cfc130c2.pdf</src>
      <authentication>b55e888170bcbd2052c5c2fa9f5783c3</authentication>
      <elementSetContainer>
        <elementSet elementSetId="4">
          <name>PDF Text</name>
          <description/>
          <elementContainer>
            <element elementId="55">
              <name>Text</name>
              <description/>
              <elementTextContainer>
                <elementText elementTextId="29463">
                  <text>M

a t a h it i

K i: Pi; 1*1 R Î T A

10 . — N a 1 0 ,

f a k a Iv i -

T itema. 1940,

TIAMA RAA — A ÏFA ITO RAA — AUTAEAE RAA,

TE VEA MAOHI
2U*atai no te ^hnw notupu no te m au Cîaapaa ra a J aratti i © teania
,T &gt;

Tlf
. TR
•’ y -

M a t a h it i Î9 4 0 .

'AlVENEI HIA I T E M A U A V A ’E A T © A
hAo

: Hoê matahiti : 10 farane — Te Vea hoê : 1 faraae.

f

V ea tuati i te V en a te Han ao te m au H aap a‘o raa F a r a n i i O teania.

A vae : T item a

Ns 20.

Tera

faaati o te Tavana Rahi.

R a ia té a :

1 te mahana toru, 4 no litema, ua faarue te Tavana Rahi i
Papeete
na niai te manu reva e ua horo atu i te mau fenua
Moorea :
i
raro.
Ua
maue oia na nia ae i Maiao, e i te hora 8 i te poipoi,
I te mahana toru 13 no novema i main aenei, ua tae te Ta- ;
te
tapae
atu
nei oia i te uahu i Uturoa. E nahoa rahi tei tae
van a Rahi oia hoi o de Carton, o.tei apee hia e Miti Ahnne,
mai
no
te
farii
atu i to ratou ra Taote-Tavana Hau tahilo. Te
Perotileni no Le Tornite o te mau Farani Tin ma. e te Tomana
mau taata o te Hau, na Tavana o na mataeinaa 12, te huiGilbert, i Moorea ri à nia i le manu rêva.
raatira o Pmiatea e Tahaa, ua amui mai, e ua luu i te tapao
IJa putuputn mai te mau rave ohipa a te Hau, te mau Ta­
vana mataeinaa. Ua oto.: te himene o le ai'a. na te mau ta ma- S no te fÿatura i te reva îarani i te taime a oto ai te himene o
te Ai’a Me tua o" ta te mau tamarii o te mau haapiiraa i faaoto
rii no te haapiiraa, e ua aîai hia mai hoi te hoe pupa tiare nei taua taime ra.
henèhe maitai o tei faahanahana atoa hia na roto i te mau
I te hora ahuru e te al'a, e inu raa tei faalupuhia i roto i te
reo himene o tei faanaho hia i Moorea iho e ta te pupu liimepiha
rahi o te Fare Hau. Na le upoo o na Toohitu i pahono
ne no tauamataeinaa ra i himene mai. TJa aparau te Tavana
na
roto
i te ib’a o te huiraatira taatoa i te orero a te Tavana
Rahi i mua i te hoe nahoa rahi taata o tei putupulu mai i
Rahi,
ua
faaite oia i te tiaturi raa hoe roa o te huiraatira taa­
taua taime-fa, ua faaroo mai te hoi te taata i taua mau parau
toa,
maori
ra te farii i te here i te ohipa e rave hia nei e te
m ai ta •ui ra, e ua pahono hoi te mau orero na roto i te reo
mau
Farani
Tiama, o tara tou i tapea tamau mai te25no tiunu.
maohi, i te faaite papu raa i ta ratou hère faito ore i te Ai’a
Oia'toa
ia'na
i tae i Huahine i te ahiahi iho, e mea na roto
Mel.ua e to ratou hoi hinaaro papu maitai i te tamau noa i te
atoa hia mai. i te reo o te mau Tavana mataeinaa te horoalha
faaea i pihai iho i to ratou ra Hau Amui ia Pareta.ne, i ra.ro
mai te parau faaite e e tamau noà. taua mau ferma nei i te
ae i te reva o te mau Farani vi ore taj f f l Gaulle e faatere nei.
auraro i te mau faatere raa a te Tenerara de Gaulle.
Ua parapars^. atoa o Miti Almne m ajfîe faateni maite i te ohi­
Na mua ae i te liaere i Bora-Bora, ua laahoi te manu reva
pa i rave hia i te taarriu raa ia. ta p u i te mau Farani vi ore
i te Tavana Rahi e i te Tomana i Uturoa, ua fa.afneine hoi te
oia hoi te Farani Tiama. Na Ma Cotai tane i opani le para pa­
Tomite no te mau arearea i te hoe taurua iti no te faahana­
rau raa i taua taurua ra, mai Wfaaite papu mai oia i te hihana atu i na Maria o te fenua. Ua faat.upu hia le reira iroto
naa.ro tumii o te Huiraatirau^pftiKga taatoa ia vai noa te lia­
i te Fare Hau, i Uturoa. Ua mauruuru roa te Tavana Rahi i
nt a e ia vai a hoi t&amp;mapW^te Reva Farani i nia ia Oteania.
te mau peu i,rave hia i reira, na roto i te au maitai te rave
1 te mahana ng||P!fuo novema, ua haaputuputu hia te hui­
raa hia e te hiroa ohipa hoi o tei rave hia e mea tano maitai
raatira o Ài'W iïtTi roto i te fare haapiiraa i Taravao, no te
ia i te haapaari i teie nei tuhaa ta tatou e opua nei.
faaroo raa Û M Ta varia Rahi i roto i ta’na mau orero raa no
I te hora 6 i te ahiahi i maue ai te Tavana Rahi na nia i te
nia i te ms^Tohipa e tupu nei i teie mau taime i te atea e e io
motu iti. nehenehe ra i Bora-Bora. Mai te mau vahi atoa ta’
tatou neiZuoi. Ua faaliiti hoi oia i te mau ra v e a e au no te tana i haere ra mai te reira atoa ia te huru o Bora-Bora., Uâ i
marù r r * i te ati ta te tama'i rahi e laatupu nei i te ao taatoa
hoi te uahu iti api i te taata o tei faahanahana maite i te Ta­
nei. Ujhftao oia e o te rave i te ohipa na roto i le ma ru e te
vana Rahi api. Te mau aparau raa e te mau himene hoi i
manij./iirulo, eiaha te amahamaha i te tahi e te tahi. ia vai
te au taeae i rot,o i te mau taata atoa e rnanuiâ’i tatou i roto
rave hia e mea tano maitai ia.
i teie nei ati. Na te Tavana Dire, o Tihoti Maeliaa, i faataaI te 5 no litema, i te poipoi roa, ua maue faahou te manu
taa a tu ia’na i te mau orero mahanahana maitai ta te mau
re va rahi no tatou nei, no te afai atu i te Tavana Rahi iM aumero i faataa. hia no taua tuhaa r.a, i tao atu ia ’na mai te faa­
piti. E ooa apiapi hoi teie nei ooa, e aita e manu reva mai
ite papu atu e tei raro ae ratou i teie nei faatere raâ api e e
teie te rahi i nehenehe aenei i te tapae i reira e tae roa mai
tu ru hoi ratou i te reira mai te itoito.
i teie nei mahana.
A tahi ra hoi ohipa faahiahïa i tupu i taua motu ra, e no

�192

.

*

reira ua hitimahuta e ua oaoaroa teienei huiraalira iii i teie
nei tere o te Tavana Rahi, e ua mauruuru rahi roa ato.a hoi
ratou i te mau parau api i'aahiahia ta te Tomana i faati’ati'a
atu ia ratou no nia i teie nei tam a’i rahi e tupu noa nei, e
m ea varavara hoi teie nei mau taata rii i te faaroo i te mau
parau mai teie te huru no nia i te tama’i e aita roa hoi ratou
e i te nei i te mau ino rarahi ta’na e faatupu nei i te ao nei.
la oti. aéra teie nei tere, ua hoi mai te Tavana Rahi, mai te
tapae haere i Bora-Bora, e Raiatea e tae roa mai nei i Pa­
peete, na roto hoi i te hoe taime huru ino rii te reva. O ta te
Tavana Rahi i faahiahiai niai taua tere hoi raa tare ra, mao­
ri ra o te huru ta’na i ite i nia i to ratou manu reva. E m eam â
to ratou faurao, e te mau ihitai hoi e faatere ra ia’na e.faatia
maitai e te mâ hoi i ite ai oia e e mea mariai mau a te ohipa
e rave hia na roto ite aautae, o te huru hoi te reira o te mau
nunaa e pee nei na raro ae i te t’a a tere raa a te mau farani
tiama.

t ü a u

f a a u e

m

a

m

a n a

a

T item a .1940

TE VE A MAOHI

H a u

Irava 2. — Ua faatiama atoa hia te hoe mau faaturnu raa
i te ohipa i rave hia i nia nei mai teie te huru :
1 - E horoa noa te Hau oire i Uturoa na te taata ra o E.
Tambrun i te pape mai te ta moni ore roa, i roto i te mau
auri pape e vai ra i roto i te au’a o E. Tambrun, te rahi raa
o te mau auri ra e au ia i tei oti i te bamani hia i te taime a
rnana’i teie' nei parau. Te taatoa raa o te mau auri e vai ra î
nia i te tuhaa fenua ra o ”Tonoi” , tei reira te fare faâea raa
0 te îetii tamarii o M. Tambrun, e tae noa’tu i te taime e iriti
hia mai ai te mau ohipa no te pape e vai ra i nia i te fenua
ra o Tepua.
FAAUE RAA nu 988 no te 21 no novema 1940.
Irava 1 . — E aufau hia’tu te tahi utu’a na te mau tauturu
haava-maobi no Raiatea, ia tae i te taime e tia’i ratou i roto
1 te mau baava raa. E 20 farane i te haava raa hoe..
Irava 2 . — la haamana hia e ia faatae hia teie nei faaue
' raa i te mau vahi atoa e au ai ra.
FAAUE RAA n° 989 ho te 22 no novema 1940.

Ua farii hia aenei te lioroa raa i na inoni ra 2.349 farane
ta te taata ra o M. S. Basista i rave aenei.
Te faatere moni a te Hau e te faatere i te mau ohipa a te
Hau o tei haamana hia no taua ohipa ra.

Irava 1. — Ua Lia roaia vaiho rii hia e piti ava‘e faahou te
maoro raa no te faaapi faahou raa te mau fatu fare toa fe­
nua ee i Tahiti nèi e e toru ava‘e no te mau taata ee i te mau
motu atea.
Irava 2. — la haamana hia e ia faatae hia teie nei faaue raa
i te mau vahi atoa e au ai ra.

FAAUE RAA n° 940 c. - No te 14 no novenia 1940.

FAAUE RAA n° 1002 no te 26 no novema 1940.

Na roto i te hinaaro-horoa o na taata ra o Mauriarii, ïoane
e Tetuanui a Taputu oia’toa o Aaravai a Teria e ta’na ra va­
hiné i te tahi tuhaa ferma, inaha ua rave bîa’enei te faaue
raa i mûri nei :
Irava 1. — Ua larii hia te horoa raa i parau hia i nia nei,
no te tuhaa fenua ra o ' ’IRIIRIMATAIOTA ” e vâi i Moerai
(Rurutu). Teie to’na rahi raa e to ’na atoa ra mau otia : • te
pae i te purumu e 23 metera ia te roa, i te pae i te pape Purua, e 20 m. 30, i te tahi ae pae, e tuati atu ia i te tuhaa fe­
nua ra o Teria 49 metera i te roa e i te tahi atu pae, ua tuati
atu ia i te fenua ra o Hurahutia e 50 ia metera. Ua horoa hia
teie nei tuhaa fenua no te faatia i te fare haapiiraa.
Irava 2. — E hoifaahou teie nei tuhaa fenua i roto i te rima
0 te mau fatu, mai te peu e aita te Hau i nehenehe ia faatia
1 te Fare i opua hia nei.
Irava 3. — O na faatere ohipa no te Haapiiraa a te Hau o
tei haamana hia no te faaoti i teie nei faaue raa..

Irava 1. — I te 15 no titema nei e titau hia’tu ai te afa matamua o te mau tamarii faehau no le pupu 1940.
Irava 2. — Na te Raatira faehau e ta’na pihà toroa e faatae
atu i te mau parau no teie nei faaue raa i te mau vahi atoa
e au ai ra.

FAAUE RAA n° 939 c. - No te 14 no novenia 1940

FAAUE RAA n° 941 c. - No te 14 no novenia 1940.
O te taata ra o Alphonsi o tei haamana hia no te rave i te
ohipa i faahiti hia i nia nei, na’na e mono i te Hau no te haarnana raa i teie nei horoa raa.
FAAUE RAA n° 950 a.g.f. - No te 14 no novema 1940.
Irava 1. — Ua faatiama hia te faaau raa o tei rave hia i te
26 e 28 no setepa 1939, i rotopu i na taata ra o E. Tambrun
e o Brodien G. S. e te Hau i te tahi atu pae, no nia i te ohipa
no te haapahu raa, te patu raa e te titia raa i te pape e ho­
roa hia ra i te oire i Uturoa e o tei vai i nia i te tuhaa fenua
o E. Tambrun.

MAU FAAUE RAA E TAUJ RAA
N° 979. — Te faatia hia nei te taata ra o Gruetu a Tehei,
mu toi, ia faaea rii i ti^hipa hoe ava‘e, mai te 7 no novema
1940, mai te aufau t a a ^ i hia’tu ta’na ra moni ava‘e.
N° 980. — Ua faatia faatou hia te taata ra o Moua (Marcel),
ia faaea rii i te ohipa no n i \ v a ‘e ra e 3, o te ono raa ia to ’na
vaiho raa hia, oia hoi a 21 a«P e ia te taatoa raa ta’na i faaea
no te rapaau i to’na ra m a h - J ^ e a f a raa o ta’na tuhaa moni
ava‘e te aufau hia’tu ia’nf^ummïl&amp;Aaime.
I inuri ae i taua taime e 3 ava'e m ^ l À ^ a u h o u atu ia o
Moua e farerei i te taoteia hiopoa fa a h o in S | jj^ l!n a i te au
i na irava 43 e 44 no te faaue raa n» 1068 a .g .f^ B
N° 999.
Ua farii hia te faahoi raa toroa i ra^^hia aenei
e te taata ra o Manille (Teroo), no nia i to’na t o r \ mutoi i
Avera (Rurutu), mai te 15 no atopa i mairi aenei.

V

N» 1000, — O Tepiipiiarii aTeam aam a a Tamata, \ n o h o
i Avera (Rurutu), e taata oti i te faaipoipo, oia tei fa^i hia
ei mono ia Manate i nia i taua toroa mutoi no Avera ra.
Nn 1001.
O Teriiahoroa a Patii, taata faaipoipo, e noho
i Tubuai tei mono i te toroa mutoi i taua mâtaeinaa ra, i mû­
ri ae i te-pohe roa raa te taata ra o Hoffmann, Théodore. E
mau te taata i faahiti hia i nia nei i te toroa mutoi i MatauraTahuaia, Tubuai.
N° 998.

Te tuu hia nei te taata ra o Forrest Doom ei ra—

�T it f . ma 1940

193

TE VEA M AO H I

paau ma‘i i Taiohae. Te tuu hia nei oia i teie mau mahana i
te fare ma'i i Papeete tiai noa’tu ai i te pahi e reva'tu iTaioae.
2 - E faahoi te Hau i na moni ra 1.452 fr. 50 na Tambrun
no na matahiti ta’na i auîau i mua ra mai te matahiti 1932 e
tae noa'tu i te 1937.
Ira.va 3. — E faahoi h ia’tu teie nei moni na te Hau, no te
inea ua oti aenei hoi te aufau hia ta Tambrun na roto i te parau titan raa moni n° 642 no te 19 no eperera 1940.
Irava 4. — la faatae hia teie nei faaue raa i te mau vahi
atoa e au ai ra.
FAAUE PtAA n° 955 c . - No te 14 no noverna 1940.
Ua faaineine hia aenei te hoe mau tomite no te laatano
faahou i te mau utu’a e au no nia i te moni matahiti i nia i
te lare. E rave hia taua mau ohipa i Raiatca-Tahaa, Huahine,
Bora-Bora-Maupiti, Nuu-hiva ma, Ma are va, Makatea, Ruru tu-Rimatara, Tubuai-Raivavae.
Mai teie te huru o taua mau tomite ra, mai te au i te faaue
raa no te 3 no tiunu 1939, irava .3 :
I Raiatea: Na te Tavana-Hau e aore ra to’na mono e e 2
na ta a ta o tei hau ae i te faautua hia no nia i taua utua nei.
I te.lahi atu mau motu, na te.faatere ia i te mau ohipa a te
Hau e te Ta varia mataeinaa e e 2 tau taata faautua rahi hia’e.
Irava 2. — Mai te peu e aita i nehenehe i te taatoa raa o te
tomite i haapao hia no taua mau ohipa nei i te tauturu, e oti
noa ia iarave hia e na. taata too toru tel maiti hia.
la tupu noa'tu te amahainalia i roto i te apooraa, e taio piti
hia te reo o te peretiteni.
E faaoti hia hoi te hoe parmi i mûri ae i te oti raa te mau
ohipa e rave hia e ia tuu te mau utero taatoa i to ratou ra
i.o’a i raroi taua parau ra.
Irava 3. —Ta faatae.hia e ia haamana hia teie nei faaue raa
i te mau vahi atoa e au ai ra.
FAAUE K AA ri» 964 a.p.e. - No te 15 no novema 1940.
Irava 1. — Ua faatia hia aenei te faahoi raa mai i to’na toraa mero no te apooraa oire i Uturoa, na te taata ra o M.
de Balmann.
f
, Irava 2. &gt;■ Ua mana teie nei f a p e raa i te 6 no novema
1940 e haamana hia ia e e faata&amp;^pia i te mau vahi atoa e au
ai ra.
g
FAAUE RAA n° 9 8 2 J^ ( jjk g Je 20 no novema 1940.
Irava 1. — Ua ^jiu&gt;&gt; R te toroa Tomîtera mutoi i nia i te
mutoi f a r a n i ^ j ^ o h e n c k (Louis) no Raiatea e Tahaa.
Irava
haamana hia e ia faatae hia teie nei faaue
raa i te min vahi atoa e au ai ra.
y &gt;.[\UE RAA n° 987 c. - No te 21 no novema 1940.
Ira jp 1. — Ua iriti hia aenei te permis faahoro pereoouira
a te/nito ra o Çhin Ah You n° 4011, tei papai hia i te numera
2377 no te 26 no novema 1936.
Irava 2 . — la’ faatae hia teie nei. faaue raa i te mau vahi
atoa 6 au ai ra.
FA A ARA RAA I TE HUIRAATIR A
E rave rahi a e nei taata o tei amuaruu i te hoo rahi o te
mau tauihaa i roto i te vetahi mau fare toa.

Te faaara hia’tu nei outou e te huiraatira e tei ia outou iho
te faatae ruai i taua mau ûfl ra i roto i te rima o te mau piha
toroa o te Hau i faataa hia no te faautua i taua mau toa ra.
A faatae atu i te rima o te Tomiterçr mutoi, e aore ra i te raatira no te piha mutoi i Papeete, i te mau peretiteni o te mau
apooraa mataeinaa, e te feia atoa i haamana hia no te papai
atu i taua mau hape ra.
Teie hoi te mau ture i faataa hia no te turu atu i te huiraa­
tira no taua mau fifl ra :
1 ) Faaue raa no te 28 no tetepa 1937, no nia i te. pia raa i
te mau hoo i nia i te mau taoa atoa e vai ra i roto i te fare
toa.
2) Faaue raa no te 25 no atete 1937 e 25 no eperera 1938, o
tei poro hia na roto i te vea a te Hau e o tei opani roa i te
taui raa i te mau hoo mai te faatia ore hia e te piha toroa a
te Hau no te reira ohipa. Ua rave hia te hopea raa o te tapura
raa i te mau hoo i.te 1 no tiunu 1940 te reira te hopea o te hoo
e tûno i le. mau toa ia rave. Mai te peu e ua îaahurue ratou
i taua mau hoo ra, a faatae mai i te horo raa. U ahaere roa’
toa teie nei tarnau raa i nia i te mau pereoo uta taata.
3) Faaue raa no te 11 no eperera 1940, o tei poro atoa hia
na te Vea a te Hau, no nia i te feia o tei haaputu i te taoa i
to ratou ra uluafare, e te lalii atu a mau faataa raa.'
4) Faaue raa no te 24 no tiunu 1940, o tei titau i te mau fatu taoa ia faaite pinepine i le Hau i te rahi raa tauihaa e vai
ra i roto i to ratou rima.
5) Faaue raa no te 6 no tiurai 1940, tei faataa e e horoa. i
te parau pee raa i te feia’toa e h’oo raa i te tauihaa.
Ua poro hia aenei na roto i te vea no te 1 e te 2 no tetepa
i mairi aenei te mau moni e tano no te hoo.o te mau tauihaa.
Aita e taui raa i tupu i mûri ae i te reira poro raa maori ra
to te bina aratita, ua m ae’e rii ia, hoe tara e iva raera i te
litera i mua ra e ua tae. i te piti tara e, hïtu raera i teie nei i
litera.
Ua hiopoa aenei te piha toroa a te Hau no nia i te hoo no
te hinu haari e te uaina painapo e teie te moni, ta’na i faaau
maori ra, hoe tara e iva raera i te litera hinu, na te taata
ihoa e hoo mai e afai atu i te litera-, e hoe tara e toata i te li­
tera uaina. aita’toa e rnohina.
E tuu hia na roto i te vea i te mau tainie atoa e tupu mai
ai te hoe îaahurue. raa i te mau hoo.

."Vîusiiii n o t e

4 n o tilr m a 1 9 4 0 .

No Paretane. — E mau vahi atea ta te mau nuu manu
reva paretane i haere i teie pô, i Purutia, i Norovetia e i te
mau tuhaa fenua atoa e mau hia ra e Purutia.
Tei Renania. i Purutia te rahi roa raa ta teie nei mau
manu reva topita raa, i nia i te mau tuati raa peroo auahi
e i nia hoi i te mau tuati pahi o te mau pape rarahi. Ua pa­
rau hia e e auahi rahi tei tupu. Ua topita atoa hia te hoe
mau pahi uta laehau e te maa i tua. Ua haere atoa hoi te
tahi mau manu reva i itaria, e mau titia raa mori ia ta
ratou i topita i reira. Hoe manu reva itaria o tei perehu
noa i to’na vai raa, aita roa to Paretane e manu i ati i taua
mau tere ra.
No Heieni mai. — Te tamau noa ra na nuu manu reva
o Heieni e o Paretane i te haapeapea i te mau nuu itaria, o
Valona te oire i peapea roa, ua parari roa te uahu i taua
oire ra e hoe pahi o tei tano maitai i te topita.

�194

TE VE A MA0H1

Marite. — Te faaite nei te Faatere Hau rahi no te pae
tautaa i Marite, e ua rave aenei oia i roto i to’na rima i te
faatere raa i te tautüru ia Paretane no nia i te ohipa no te
mau pahi. Te hinaaro nei teie nei taata i faaoioi o Marite i
te hapono atu i ta’na atoa ra mau pahi no te tauturu ia
Paretane.
I na reira ai teie nei Hau, no to ’na ia ite raa i teati rahi
e iri nei i nia ite mau tima paretane, na roto i te ohipa ino
a te mau pahi hopu a te purutia.
Ua haere aenei te Faatere Hau tama'i o Marite e hiopoa
haere i to’na ra nuu pahi tama'i i roto i te mau miti i te
pae i Panama.
Ua tae atoa o Roosvelt, oia hoi te Peretiteni no Marite
na te moana no te hiopoa atoa i te puai o Marite e vai ra i
roto i taua mau miti ra. E te manao hia nei e e laaea rii
paha oia e mataitai roa i te mau faatia raa tama'i e rave
hia e taua mau rnanua ra i te mau mahana i mua nei.
P a r a u r ii f a a a n a a n a t a e m anao .
Te ora ra ia taata i mutaa iho ra e toru ona pue hoa m aitatai o tei fatata noa ia'na i te mau mahana’toa.
Roo hia ihora taua taata ra i te hoe peapea huru rahi, ua
titau hia oia i muai te aro o te i (an va raa no te tabi pari raa
i iri i nia i a ’na.
Ua tupu te peapea rahi i roto i te aau o taua taata ra, i te
m ea hoi e ore roa e nehenehe ia ’na ia faatiama i a ’na i mua
i te aro o le tiripuna, é na roto ra i te tauturu o to’na ra tau
pue hoa, e riro paha ia oia i te hi’o aroha hia mai.
Ua farerei attira oia i na pue hoa nei : Ia’na i aparau i te
hoa matamua, ua patoi oioi noa mai ra te reira ia ’na mai te
faaite papu mai e e oroa rahi ta’na i opua no taua mahana ra
e no reira ra e ore roa e nehenehe ia ’na ia tae i taua baava
raa ra.
Ua tard a ta tara i te piti o te hoa, ua farii riiaira, mai te
haapapu mai ra e e ohipa hum fifi ta’na no taua mahana ra,
e a ore roa i papu oia te tae i mua i te aro o te baava, e Ta­
rn a ta ra hoi oia.
Haamanao atura oia i te toru o to’na ra hoa, teie ra e taata
huru paruparu rii oia, e no reira, ua fertirr noa teie nei taata
e e m au’a to’na taime no te farerei alu i te reira hoa.
Hoi atu ai oia i to’na ra utuafare, mai te peapea rahi i te
m ea aore roa i papu te parau o na ite nei.
Tae aéra i te mahana i faaau hia no taua.haava raa ra,*
inaha ua tae atura te taata i pari hia nei i mua i te aro o te
tiripuna. Ua hi’o haere oia i na hoa too toru ; e teie ta’na i
ite i taua taime ra,
,
Mai te au ihoa^i te parau a te hoa matamua, inaha aore oia
i tae mai i taua haava raa ra ; tiai atu ai i te piti o te hoa e,
inaha, te ite nei oia i te hoe taata o tei horo oioi noa mai e
farerei ia ’na mai te parau mai e eiaha roa e inoino, mai te
au ihoa i ta’na i faara’tu. inaha ua tae mai te hoe hoa no’na
e e ore ro a o ia e nehenehe ia faarue i te reira i te utuafare,
poroi atura e a faaitoito i roto i to oe ra ati. Anevanevahanoa’i
taua taata ati nei, mauiui noa’i to’na ra aau, ua ite oia i te
hoe rim a aroha i. te toro raa mai ia ’na mai te parau mai e
’TA ORA NA” , ua fariu aéra oia e inaha 0 te hoa o ta'na i
ore roa i manao ra teie e toro mai nei te rima, mai te parau
atu e, e tau hoa, i te poipoi nei tou faaroo raa i to oe na ati

T item a 1940

e inaha ua manao aéra vau e e haere mai e tauturu ia oe i
to oe peapea. Topa ihora te hau i roto i te a au o te hoa nei,
te mea hoi e ua roaa te tauturu manao ore hia ia’na.
la tae aéra i te taime a pii hia mai ai te ite o te taata nei,
ua tia’tura teie nei hoa, e na roto i ta’na ra mau parau m aitatai e te maramarama mâitai i tuu atu no te paruru raa i
to’na ra hoa i roto i teie nei pari raa ino, inaha ua mauruuru
te baava e ua faatiama i teie nei taata.
Teie te airraa i teie nei parau iti : E toru o tatou hoa i te
ao nei. Te matamua ra, o ta tatou ia mau faufaa, ta tatou i
haaputu i te ao nei, te piti ra o to tatou ia mau taata tupu,
oia hoi te mau hoa e rave rahi e te toru ra, o ta tatou ia mau
ohipa it e ao nei. Te haava raa ra, o te taime ia e faarue ai
tatou i teie nei ao.
la tae i taua taime ra, ua ite paatoa’nae tatou e la tatou
rnau faufaa i haaputu i te ao nei, cita roa ia e apee mai.ia
tatou i to tatou tiahapa topea, area to tatou mau hoa, e haere
atu ia e afai i to tatou atoa ra rnau lino i taua puhapa ra,
faarue atu ai ; area ta tatou mau ohipa i té ao nei, e apee te
reira ia tatou e tae nba’tu i te hopea, eita te reira e faarue
ia tatou.

Te putapu faakou matra, te tiaturi raa maiéai.
Ua faaroo aenei hoi tatou i te ati rahf o te mau nuu itaria i Alabania : ua otohe ia i mûri i te nuu iti beleni„e
nehenehe ia parau hia e e nia a ati to te nuu itaria i te reira
pae.
Teie te ta h i maa ati rahi roa’tu. Ua faaroo aenei tatou
e i mûri ae a pau ai Farani i na ava'e i mairi aenei, ua itoito roa te mau nuu itaria i te tupai t. te nuu iti paretane i te
pae i Aiphiti, no te hinaaro e Iiaru mai i te faatere raa i te
pae miti i Suez. Ua huru rnanuia rii, no te mea aita o Pa­
retane i ineine no te patoi u’ana mai i taua taime ra, e inaha
ua otohe noa te mau nuu paretane, mai te faau ore roa
mai i te mau nuu itaria, a vare noa’tu ai te itaria e eita roa
e nehenehe ia Paretane ia aro atu ia’na i taua vahi ra. Otohe
noa’tura te nuu iti pai'tone e tae roa’tura i niai ta’na mau
reni haapaari hia e faaea^hora : mau atoa’tu a/te nuu itaFaaea rii noa’tu ai taua tàVia'i ra i reira e inaha a tae ra
i na mahana i mairi aenei, e j^ ita tatou i faaroo?
E piti noa iho mahana
teie nei faaau raa.
Teia ra, e faaau raa tama'i mau tei
te Paretane.
Ua na nia, na raro ena tai hoi teravea
nuu
.faahiahia a Itaria ei roto i taua na mahana ra^eie te rahf
raa o te ati o Itaria : 40.000 faehau i mau i te auV e s hoi
Tenerara, area te mau mftubaa tama'i, aita roa iaAoti i te
ta numera hia. te faaite ma ira te feia i ite mata i V u a ati
rahi 0 Itaria ra e e pau tau bepeîoma no te.faataa i\i i te
rahi raa faufaa i roa mai.
Ua faahiahia hoi to te ao t tera rave raa, e au i te rave
raa i mau hia ino nei e Puiutia o ta’na i parau ra e tama'i
Uiia. h mea uita mau atoa te mau nuu peretane e to tatou
hoi nuu iti farani tiama 0 tei o atoa' i roto i teie faaau raa.
Ua tae mai nei te mau niuniu e ua papai hia te io’a o to ta­
tou nuu farani tiama i roto i te api parau no te mau nuu, e
hoe pahi hopu e te noe manua o «Courbet» te io’a, tera

�T itema 1940

TE VEA MAOHI

atoa ia io’a i roto i te parau hanahana o te mau nuu o Paretane no te faahiahia ta ratou ohipa i rave i roto i teie tam a‘i i Aterita.
I e na o ra te tamaiti Hui Arii o Radziwill e e taime tano
roa teie no Itaria no teani ia Paretane ee faahau i tetama1
eiaha e tiai e ia perehu roa te fenua, e aore ra ia riro i raro
ae i te faatere a te Purutia, e te tahî hoi ati e vai atoa mai
ra, maori ra ia o te tupu te hoeorure raa hau riaria. E mea
tano roa ae ia o te faahau ia Paretane, e maa e’a iti ae
paha ia e mauruuru ai te huiraatira taatoa i Itaria.
Te parau ra hoi o Turetia, e aita’tu ia e ohipa toe ia Pu­
rutia, maori ra te faaitoito i te tupai ia Paretane, no te mea
eita hoi e nehenehe ia’na ia aro atu i te pae i raro, no te
mea te ati ra hoi to’na aneti, e piti roa ra hoi ta’na tiaturi
raa, maori ra o Itaria e o Rutia. Ua papu hoi ia tatou e eita
roa Rutia e hinaaro ia manuia o Purutia i te pae i te Miti
Ereere.
Te faaite ra hoi te tahi vea e e mea peapea roa i Itaria, te
haamata roa ra te huiraatira i te au ore e te riaria rahi roa
ra hoi Mussolini ia manao e e haere mai te Purutia i roto i
to’na ra fenua, no te mea ua iteroa Mussolini i-te huru faa­
tere raa a Purutia, mai ta’na i rave i Paniora e i te mau
fenua rii mai ia Ru mania ma.
1 e ati o te Itaria i te pae i Alabania, aita roa ia i tiaturi
hia e te itaria e tae noa’tu i te mau faatere i te nuu itaria.
Aita roa ratou i manao e e tupu te hoe aroraa i Alabania,
ua papu roa ia ratou e e roaa noa Heleni ia ratou mai te
tama’i oré.
Te ohipa rahi hoi i rave hia e te nuu manu reva paretane
i Ta rente o tei vavahi i te mau manua itaria, ua haaparuparu roa ia i te manao o taua nunaa ra.
A tupu atu ai teie ati rahi i Aferita, inaha ua topa roa te
itoito o te itaria i te faito raro roa.
No reira hoi i nehenehe ai ia tatou ia tiaturi e te putapu
faahou maira te tiaturi raa maitai. Na roto i teie nei ma­
nuia raa o Paretane, na te reira e haaapu mai ia tatou e e
puai rahi to Baretane, te vai noa ra^ro’na puai aita ra i oti i
te tahoe hia. Ua purara hanoa naJe ao nei. Ua tae ra i te
taime i haaputuputu ai taua fe(nua rahi ra i te rahi raa o
ta'na ra mau tamarii, ua faaohapia i te pu mai te ani i ta’na
ra hua’ai a mau te fanaj|g^ü^^i»te omore a imi i te ora
0 te ai’a.
Ei reira &lt;Uo^f!£î7 enehe ai ia tatou ia manao e o te taime
maitai roa gleie no te tahoe raa'tu tatou i te nuu rahi farani e vai xm Aferita. O ta te mau vea ia parau, maori ra,
te parau \m te vea ia Weygand, e ua pau hoi te nuu farani
1 te arofi/aa matamua, a tamata faahou na i te tuu i mua
i taua yÀu na’na ra, e mea papu roa te roaa mai te rê.
O v/ huru ia o te mau parau e nenei hia nei na roto i te
mau vea i te mau fenua i raro. Teie ta to Aiphiti parau :
” Te vai nei te mahana e ite ai tatou e ua tahoe te mau nuu
o te Tenerara de Gaulle e te nuu o te Teneraa rahi o Wey­
gand. Aue ia parau i te oaoa e, aue ia maitai i te rahi e. la
riro te reira ei tiaturi raa puai na tatou atoa, na te reira e
tuu mai i te haumaru i roto i to tatou aau.

*

195

Te mau maitai e roaa mai no roto i te haari
Ua ite papu tatou i teie mau tau e uahuru faufaa ore ta tatou
puha. E rave hia te puha, teie ra e moni navai ore roa to’na, no
reira ua feruri aenei vetahi mau taata huruaravihi o te fenua nei
i te hoe mau ravea no te imi raa i te hoe mau rave raa i taua opaa
na tatou nei.
Ua ite pauroa tatou e e roaa mai te hinu no roto mai i te opaa
teie te rahi raa i faito hia: is opaa e horoa mai ia i litera hinu.
E hau atu à i te reira na roto i te tahi mau ravea rii ohipa huru
rahi atu, maori ra na roto i te taviri raa ite haari, ia anoi hia maa
pape veavea, te roaa huru rahi rii atura ia te hinu, area ra hoi te
ota ra, Ua maro roa’tura ia, e e tao’a maitai atoa hoi te ota rra te
faaamu i ta tatou mau puaa e te rnoa, e mea maitai roa te moa
i matau i te amu i te ota opaa, e mai te peu e ua huru rahi te
hinu i toe i roto i te ota e rahi atoa ia to te moa ofaa raa i te huero.
E mau maitai anae a te reira e roaa mai. Oia’toa te mau puaatoro
e maitai hia te û na roto i te faaamu raa i te ota opaa.
Eiaha tatou e tuatapapa i te mau huru rave raa no te ana raa
i te opaa, ua ite anae ia tatou i te reira e te mau ravea note faahu‘a raa i te opaa ana hia. Oia’toa i te taviri raa i te haari ua ma­
tau anae ia tatou i te reira. E ta pape ihoa tatou i te haari a ta­
viri ai.
Ua rau te huru no te rave raaia hinaaro tatou : te iriti mai i te
hinu e vai ra i roto i te opaa. Tei te huru o te opua raa e titau
hia ra, te vai ra ihoa ia to ’na rave raa. la oti te haari i te taviri
hia, e maha tuhaa i roto ia’na oi'a hoi : te pape, te hinu e e piti
atu tau mea aore i roto i to tatou reh: teie ra o te mea ohie
roa’e, maori ra ia o te hinaaro.raa tatou i te hinu, etunu ia i teie
haari i taviri hia, e ia pihaa oia, inaha ua ore te pape e vai ra i
roto ia’na, taae atu ai te hinu veavea maitai e te tahi atu tao’a e
parau hia e albumine, na roto i te îunu tamau atu tatou i teie
nei hinu i roaa mai inaha e taae atoa’tu te albumine vai noa mai
nei te hinu mau.
E hau‘a rii paapaa te hinu e roaa mai, tera ra aita roa e hau'a
opaa faahou e aore ra e hau‘a raau haari e te morrai.
Mai te peu ra e e hinaaro tatou i te rave atoa mai ite albumine,
e tuu atu ia maa pia iti e aore ra maa faraa ota a haapihaa’tu ai
ei reira ia taati atu ai teie nei tau tao‘a a roaa mai ai te paru, ei
reira hoi te hinu mau e mae‘e ae ai i nia.
Mai te peu ra hoi e eita tatou e hinaaro î teie nei ravea, ua ite
ihoa ia tatou i ta tatou ravea i matau hia ra, maori ra o te tuu
atu ia na te mahana e faatahe mai i te hinu o te haari, mai tei
mataro hia e tatou, i nia i te mahana i te ao e i te vahi haumaru
i te po.
I nia i te mahana, te roaa mai nei te hinu. e i te po, ua taae ia
te albumine, no reira ei te poipoi e nehenehe ai te faataae raa ia
raua. Te hinu e roaa mai na roto i taua ravea ra e mea huru puai
mau a ia te hau'a haari e te vai atoa ra i roto i te reira te hoe
tao‘a avaava. No te faaore raa i taua avaava ra, e tàno ia ia apiti
hia’tu te reira hinu i te pape bicarbonate a ueue ai no te iriti atu
i te reira.
No faaore ra i te hau'a haari ra, hoe roa ra ia ohipa e au i te
taatoa raa o te taata ia rave, maori ra ia te tunu faahou i taua
hinu ra. Teie ra te huru tunu raa : e rave i te tahi pani rahi e
aore rahoepunu mori a tuu ai maa pape i roto, a tuu atu ai ite
farii hinu i nia’e i taua pape raa haapiha atu ai ite pape, na roto
i taua ravea, ua ore roa ia te hau'a haari i roto i te hinu nei. Na
te reira ravea e iriti roa’tu i mau mea’toa e horoa ra i te hau'a i
roto i te hinu.
Te vai nei a te ravea maitai mau no taua ohipa ra. la rave hia

�196

TE VEA MAOHI

te miti tahatai no te haapihaa, e mea huru oioi ae ia te ore te
hau‘a ; e mai te peu e e ta miti hia te miti tahatai, o tei hau roa
atu ia i te rnaitai, n,o te faaoioi i te iriti raa î te hau‘a haari nei ; .
tera ra, e mea ohipa rahi a te reira mau ravea e e mea hoo hoi te
miti, area te maa puru haari e mea vai noa ia ait'a e hoo raa, no
reira e mea ohie ae te tunu noa i roto i te pape maohi, a,huru
anaoro rii noa’tu ai te ohipa raa.
la oti noa’tu teie nei rave raa, e tama hia ia te hinu, e ia oti a
tuu atu ai i roto i te mau mohina mâ rnaitai e ia faai roa hia e
tia’i, a oroi maite atu ai. E nehenehe atoa ia anoi hia teie nei hinu
i te uefa e aore ra i te rea no te horoa’tu i te tahi maa faito raa
.iti e te hinu orive mau. Te tahi ia maa rnaitai o teie nei'haari i ta
tatou.
Te hinu aore i iriti hia te harna, e nehenehe roa ia ia hamani
hia i te pu’a. Te vai ra ia te,mau ravea no ic reira tuhaa, e mea
huru fifi ra ia faataa atu na roto i to tatou reo i te mau aneti e
au no taua ohipa ra, no reira ra, mai te peu noa'tu e te vai ra te
hoe taata o tei opua maite i te hamani i te pu’a, ia ani mai oia, e
horoa hia’tu ia te mau huru atoa e au no te reira.
E nehenehe atoa ia hamani hia te margarine (huru fa ta ta i te
pata), na roto i te anoi raa i te hinu haari, tehinupuaa e te hinu
puaatoro tamahanahana hia. E nehenehe atoa ia ta. miti hia, ia
au o te hinaaro, e ia faarapu maite hia teie nei mau maa i anoi
hia ia tae i te taime no te faatoetoe taà. E roaa mai te pata mailait e ere ra i te hinu rnaitai roa no te maa.
Te vai nei a hoi te hoe atu hamani raa no taua margarine ra,
e mea huru fifi rii atu a ia, teie ia te faito : hoe îitera hinu o tei
iriti hia te hau’a haari. anoi atu ai hoe afa kiro hinu puaa e hoe
afa kiro hinu puaatoro, a tunu atu ai i roto i te hoe pani te vai
ra te pape mai tei rave hia i te iriti raa i te hau’a haari. A vaiho
atu ai i te reira ia toetoe, e i te reira taime, a taviri atu hoe afa
Iitera haari, eiaha etapape hia te haari, a taviri ai, ia faarapu mai• te hia i te reira taime e tae noa'tu i te paari raa, a paipai atu ai i
roto i te pape i taua tao’a ra e taae noa’tu ai te mau mea iino e
vai ra. A tuu atu ai te uefa no te faarearea raa i taua pata ra,
/

......... — ............ T

T e h o e m a u p a r a u l u a t a p a p a raa n o m a i te
v a h i n é ra o “ T a i t u a ” ,
Ua tae mai nei te hoe rata i roto i te rima o te " V ea M ao­
h i ” ta te taata ra o Turuma-ki-te-po a Tekehu no Haoroagai
i papai mai no te faaiteite mai i te mau Vahi rii i roaa mai
i a ’na no nia i te papa raa tupuna o ” Taitua Vahiné ” ,
No roto mau teie nei vahiné i te opu hui arii; mai teie te
huru : Ua fanau aéra ta Tehonokaitaua tane e ta’na ra vahiné
o Tekeutehauvanaga: l/.Munanui (arii rahi) - 2 Tearikim aihiva Munanui.
Fanau aéra hoi ta Tearikimaihiva raua o Tevahinepiptkuratetuaotava (e vahiné Fan ra va teie) ho roto hoi oia i te opu
hui arii no Faarava : 1/ Tekautupu - 2/ Teratuanuku - 3/ Tekehuotu - 4/ Temagiorogo - 5/ Kauanuku - 6/ Rongohape 7/ KahurarikiFanau aéra hoi ta Tekautupu raua o Tekurahigoariki vahi­
né : l/,:Atanua - 2/ Nui - 3/ Mahinui - 4/ Pahoa.
Ua taoto aéra o Atanua vahiné i te tanin iti no roto i te opu
hui arii no Fakahina o Teîakahira e fanau aéra fa raua o Temauriakena e aito. Ua taoto "aéra teie nei aito i te vahiné ra
o’ Gahina, ariki vahiné e fanau aéra ta raua o Tekopuheiariki.
Teie nei vahiné e mea faaburatura hia oia no te mea hoi
oia tei parahi i niai te parafai raa arii o to’nara mau tupuna-

T

it k m a

1940

Tae aéra ra i te hoe niahana, a parahi rahi noa’i oia ï nia i
to’na ra parahi raa arii, inaha ua ruihi ihora oia i to na ai a
tupuna e to'na hoi vai hopu raa e oia’toa ia na iho ; a faateniteni noa’i oia i taua mau mea rii ra ; teie hoi te pehe ta na
i rave i taua taime ra :
« Tupu ake te henua, tupu ake havaiki, Ka tupute vai karoa, te vai katupu ko vaireia, vaireia tavake roakia pahere
ko te vai hopu lcou hoi teia noku no Tekopuheiariki e hupu
ana i konei oioi an a i konei e ropuropu ana i konei e tahi tahi
ana i konei e liorohoroi ana i konei vairèia a vas kara tam aku taua i te pote a o taua Tehetu taua Temararua taua e taua,
taua, taua te atua mate tagata i fanau ai katopua. riki tua e
maoake e lokerau, e tokerau, tokerau te matagi kavihivihi
puakina-, penenekia te aroha o te tama e e kore palia e roaka e rakau te, taeake e e toa e ara e ara mai e ion e ara ka­
ki toa katavahi te toa tetauri taitea kapara kiterua ra i kuparue kapara’ ki te rua ra i kuporu nau ia pela taia iiora hia
kurukurua ki te faga tuafcua mea, taviria te ko faga kakea ta
Niuroahiti kakea ra kakia ra koia ra tiria ra tuturia taurakina fera tagata Ranapea, kanapea ra ki te miro maliau nuku
keragahia ki te kalia amatarua tavirivîri, tavaravara parapara muakianuaki taua tuhenua katiki kananao mai a rua ki
Havaiki. katiki kananao matarua ki Havaiki kerara kai tahuga togohiti maianui takitaki ataraga tuakia kakea i rnauri
rererere tiria kiruga koromarauri e ariki poto fakaraka hia
ko tama uiolu mai koe.e te hiripurupe ka tika k'oe e te hiruperupe e rere ko te ru,pe tena i te fagafaga e rupe tana uri
e rupe tane tea varoa lehuku maro kotokoto kaitaga ta konuokopuna ia o Teratuanuku a o vaka tei raro ko valût i ko
niànahine Tapuhoe te fare ariki. Karuruara.ua karau karauka ei tarau tamaki faganui faga iti faga tahi potupotu konohoragaia : e gatoa e gamaori e gataurekareka, e hua Tèkopuheîariki vahirve Varoatehikumaro ».
fa taoto aéra Tekopuheiariki vahiné ia Varoatehikumaro,
inaha ua fanau maira ta raua : 1/ Tuteamaru - 2/ Tetahoaroro - 3/ Taituaokeha. - 4/ Kohemigo - 5/ Tearikimaihiva 6/Hioragi - 7/ Tauiragi - 8/. Pahotokitekapuagavai - 9/ Tetamâui - 10/ Tuporotearikitu - 11/ Tematahuira.
Te reira taua Taitina rà o tel taoto hia mai e Kaoko, arii
hopea no Paii.e i raro cNh hoi o Takume-Haroinyï riro ai Taitua ei vahiné na Kaoko oa parahi raua i teie nei na ferma e
ua roaa mai hoi to raua hiV’ai.
El ia tae aéra i te hoe m m n a , ia hiti aéra te ra i nia i te
iria tai, e n\ahaaa n e h e h ^ P ^ ù tai, ua haaputuputu ihora
Kaoko i te mau taata atoa. i tauaû?^j|^mua ra i mua ia ’na e i
ta’na ra mau hua’ai i reira to’na arata^Bl^niai ia Taitua i
mua i te aro o teie nei nahoa rahi taata a mÉtaffrahi atu ai
oia i teie nei vahiné i nia i te parahi raa o te arultia'tu ai oia
i piliaiiho mai te tauahi atu i to’na ra rima i niante tapono
0 Taitua a parau atu ai oia i teie nei mau parau : \ E Taitua
e, te horoa atu nei au i na Faite nei, oia hoi o Ta|\me e o
Raroia, ei faufaa na oe e ta taua ra mau hua’ai e to\e atoa
ra paeau fetii e tae noa’tu i te hopea no teie nei ora
»,
Ua na reira atoa atura o Taitua, ua tia aéra oia i nia, haaparahi atura ia Kaoko i nia i te parahi raa o te arii, a tauahi
atu ai i nia i te tapono. mai te parau atu ia’na e: « Te faatapu atu nei au ia oe i teie nei mahana, e te horoa atu nei au
1 na Faite i nia, oia hoi ia Haoroagai e Timanu, ia riro te rei­
ra ei faufaa na oe e na ta taua ra mau hua’ai e to oe atoa ra
paeau fetii, ia riro te reira ei taoa na taua e to taua ra mau

�T item a 1940

TE VEA MAOH1

hua’ai e to taua ra maipfetii e tae noa'tu i te hopea o teie nei
ora raa ».
Ua vai liaina noa teie nei tau tapu e tae roa mai nei i te
mataliili 1889.
I taua tail rit! ra ua liaere atura te hoe mau hua’ai no roto
mai i taua nataata rai Haoroagai : o-Reia, e Tearere, e Teina, e Garutahi e hina rere ratou na teie nei tau taata.
Ua oti hoi te lenua i te faaapu hia e te mau taata e faaea
ra i taua ferma ra. Ua aiai aéra te mau rùau o te fenua i na
hinarere ô Taitua ra i te hoe vahi i parau liia o Tetikakaliaia,
e tuhaa fenua e vai ra i Haoroagai, e ua horoa al tira na teie
nei mau tamarii. O ta ratou ia i rave e i faaapu e tae roa mai
i te mataliili 1912. I reira ua tae faaliou mai te lioe atu mau
hua'ai no roto mai ia Taitua o Tupuhoe a Mrohua e o Tekava a Tapakia, ua puhapa atoa i nia i taua tuhaa’ fenuamei
e ua faaapu hoi mai te tialuri e o te fenua tupuna teie o ta
ratou ia i rave maitai ei faufaa na taua hua’ai ra no roto mai
ia Taitua e Kaoko.
O te rnaa vahi teie i roaa mai na roto i te titoro raa a Turumakitepo a Tekehu.
*
.Teie te t u a t i r a a I te aamu e ” K A E

I te pee raa tu o Togamaututu i tai mai, i te a au, Leie te
tiki i tiki hia na te Mahiga maira te patu hagamai te tupai
noa ra KAE e to'na mau taata ia Tutunui mai te puai: teie
te tiki i tiki hia : « Ua pohe te riri i te tama a Puturua ia Tu­
tunui ia Togamaututu a Tinirau mai te taora o Kae e to’na
mau taata i te mau hu'ahu'a i’o, ate, toto e te ivi i tua mai i
te a ’au mai te pii atu ia Tugamaututu: tera mai ta oe tuhaa
te ohi noa maira Togamaututu i teie nei mau hu ahu a flaai
te tuati a ti maite na roto i to’na ra nianamana e ora faahou
maira o Tuutnui mai to’na mau luiru mat.'unua r a . - I reira
ua tamata atura o Togamuatutu i te faaou a i tona ra tua ana
na te pae a’au o Va vau e tae aéra i te hoe màhana parau
atura Togamaututu ia Tutunui e e hoi raua i to raua ra ai’a.
- Faatia maira Tutunui. - Ua imiatura raua i te tahe raa opape ta raua i afai mai ia Kae i Vavau^ ia tae aéra raua i te
fa tu penapen», te tae atoa atura te numu ra e KARAGARAGA
0 tei parau atoa hia i tahito ra e k/;REKERE1EKI, e faaite
ta’na peu i te parau api i te mai^ahi ta na e liaere ra. - E ia
tae aéra teie nei manu ia Putinj^i ra. ua puai aéra ta na tai,
1 reira ua ite ihora P u tu ru a j# *h h y ’aa no teie nei faaite raa
a te manu, ua litai^ R ^ ^ '^ atu ru a i J a na mau tamahine ia
paiutna atu i nù^jp^noe tumu raau no te hi’ohi’o atn i te tai
peneiae hoilj^^paeaoa teie etai hia nei e te manu. - Lia paiuma hoi o iejnoe o na tamahine a Puturua i nia i te tumu pua,
e inaha ua/piiaera to’na reo mai te faaite mai e na Puo Tetogohiti. / a hoi e pahi te auraa o teie nei parau.
Ua piiifaahou atura o Puturua i ta’na ra tamahine e a hi’o
m a ila i/ a pahono mai hoi te tamahine e aita roa i papu,i reira
to te m anu oto faahou raa, mai te puai rahi, ua pii faahou
Puturua i te tamahine e a hi’o maitai, i reira te taa raa i te
tamahine e o na tohora teife e tere mai nei mai te ou a haere
noa ra u a .-1 reira Ruatamahine te faaite raa mai e e mea
puai roa te pahu raa miti o Togamaututu area to Tutunui ra
maa paru paru roa ia.
Tae roa mai nei na tohora i te pae a’au ua faahopue aéra
raua i te miti, i roa aéra to raua pape i te miti 6 le moana,
ua hohoro atura raua i roto i to rauarapape.-Horo 0101 atura

197

Puturua e tana ra mau tamahine no te îarerei i ta ratou ra
tau tohora. -U am atapo hia hoi o Puturua e e mea maoro roa
to ratou parahi raa i taua lenua ra.
Tae aéra i te hoe mahana ua opua anae ihora te mau tama­
hine e faarue i taua fenua ra e e haere atu i Vavau.
Ua haere atura ratou e aroha i to ratou ra metua vahiné e
ia oti aéra ta ratou aroha raa ra, ua haere atura Ruatama­
hine e to’na ra mau teina e tae atura ratou i te hopea mai o
taua fenua ra e ia tae aéra ratou i taua vahi ra ua nao anae
ihora ratou e : Te henua Katutakie a poi e tutaki te henua,
oia hoi i roto i to tatou reo, tuatiati te fenua.-Tuati mai nei
te fenua i mua i to ratou fenua haere noa’tura ratou na nia i
te mau fenua e tae roa’tu ai i Vavau.-Haere ro a ’tura ratou
e tae roa’tura iteapoo pape o V av au ,-U a paiuma anae atura
ratou paatoai niai te tumu raau e vai ra i tehiti o taua pape
ra.
î reira to Ruatamahine parau raa ia KU Ruga e ia KU Raro
e a hea ra te afai pape a Kae e tono hia ma ai. - I te oti raa’lu
a ta’na ra parau inaha te ite nei ratou i te afai pape a Kae i
te baerea mai e te ite atoa nei ratou i te piau oroi o teie nei
mau farii pape e inaha e ivi tohora anae ia.
la pou aéra ra teie nei afai pape i raro i te apoo pape inaha
le ite nei oia i te tahi mau ata te puta maira te hohoa i roto
i te pape. - Ua hitimahuta aéra oia e ua taio hoi mai te parau
e : noku teie, no vai tera e tera e tera, e te hau’a noanoahoi
o tei tahi ri na te reva, ua m ata’u ihora te taata afai pape e
ua horo noa’tura mai te haapao ore i ta’na ra mau farii pape
0 tei maruarua e ua paparari hoi aita aéra e pape i tae i te
utuafare, ami atura Kae e aita e pape, aita hoi e farii pape
faahou, ua ui faahou atura Kae eaha hoi teie, ua pahono
maira te taata afai pape : Kaore ana, kaore ana ei teie ma­
hana e haugato tekakara : parau atura Kae i hauga ai te kakara ko Ruatamahine.-T eie ta Ruatamahine parau i to’na ra
mau teina : la tae mai Kae ia tatou nei, o vau ra te oto ia, area
outou ra e tuha noa ia outou i to outou ra mau haae i nia ia
Kae. - Ua parau faahou atura o Ruatamahine ia Ku ruga e ia
Ku raro eaha ra e o Kae e haere m a i.- I te oti raa’tu a teie
nei parau, te haere mai nei o Kae. - Ua pou maira ratou iraro
1 te vahi papu : oto atura o Ruatamahine, mai te huru hoi o
te tane e le vahiné i te taime farerei raa: to’na mau teina ra
te faâtahe noa ra ia i to ratou mau haae i nia ia Kae. mai te
au i te parau a Ruatamahine. la oti aéra te oto raa, ua ui
atura o-Ruatamahine ia Kae e eaha te mau peu e rave hia i
to oe nei fenua, ua faaiteite atura o Kae i te rahi raa o te mau
peu maori ra, e horohoro, e a k e , e tiri, ua tano aéra teie nei
ohipa i le'manao o R uatam ah in e.-T eie nei ohipa e tiri, e
taora te aura, e pepe hoi te taata, mai teie te huru o taua
ohipa nei e taora te tahi i té tahi e ia pepe te tahi e faaea ia
oia, e tia mai ia te mono e tae noa’tu i te taime e hahi ai te
taora raa, ua taui ia te taata taora..
Ua haamata ihora taua ohipa ra, ua tia mai o Katouri, na
Kae e taora, ua taora hoi Kae e ua pepe o Katouri, tia maira
o Katomea, e ua pepe atoa hoi tia’tura o Katohau e ua pepe
atoa hoi, i reira Ruatamahine te tia raa tu e ua taora hoi o
Kae, ua tano ra te ape raa a Ruatamahine i ore ai oia i pepe,
a parau atu ai oia ia Kae e na u atura ia te taora raa. - Ua
manao hoi Kae e e ore roa oia e pepe ia Ruatamahine. Ua
rave aéra Ruatamahine i te paa o te maa o te lara, m aite
parau atu oiaia Ku ruga e ia Ku raro e : A haere taku mea
tuke nei i te nohi o Kae : e ia taora aéra bia i ta na mauihaa, inaha e mea tano maitai i te mata o Kae, parari roa aéra

�■

198

T E VEA M AOHI

T it e m a 1 9 i0

te reira. - Ua oto ihora Ruatamahine ia Kae e to’na ra tau
teina e ia oti aéra tana oto raa ra uarave ihorà ratou i te hoe
o h ip a.- T e ie taua ohipa ra maori ra e paheru i te utu upoo.
- Ua tamata aéra Kae i te paheru i te upoo o na tamahine nei
e aita roa e utu i itea h i a . - I reira ua parau atura o Kae e o
•na outou ia te paheru raa i te utu i tau upoo nei. - Ua faatia
hoi na tamahine nei, a rave noa'tu ai ratou i taua paheru
raa utu ra e varea noa'tura Kae i te taoto. - E ua rahi roa te
taoto o K ae,i reira na tamahine i teopua raa e haere e haune
i te tahi haapee, e ia oti t,aua haapee ra i te haune hia, ua
faafatata mairaratou i pihai iho ia Kae e uafaataahuri atura
ia ’na i roto i taua haapee r a . - U a mau ihora ratou i taua haa­
pee nei e o Kae i roto i nia i to ratou ra mau tapono. - Mai te
upoo e na rima, tei roto ia i te rima o, Ruatamahine, mai na
rima e te opu, o Katouri ia, mai te pito e te tohe tei ia K atomea ia, mai na huha e na poro avae tei ia Katohau i a . Haere atu ai ratou e tae aéra i te fenua i tapiri mai i Vavau
ua parau ihora ratou e : I teie fagu koti ara te henua nei Ida
motumotu, kite pono havaiki motu mai ki te ao no kaha katagata tei pohe koti ae koti rirerire torotoro koti ava te he­
nua n e i,- T e ie nei parau, o te faataataa raa hia ia te maii.fê,nua mai to ratou huru i te m atamua e tae roa mai i teie nei.
- E i a tae aéra ratou i te uputa o te utuafare o to ratou ra
metua vahiné, ua taora atura ratou i teie nei haapee, i mua
î te aro o Puturua, e ia topa aéra tèie nei tino i raro, ua uuru
aéra o Kae. fafa no a maira teie neiruhia vahiné matapo, mai
te faatoro i to’na rima i roto i te haapee, mai te paheru mai te
e roaa roa atura ia’na te mata o Kae, ua aaro aera oia i na
korigo (orio mata) i reira to Kae nue raa mai teie te huru : »
Aue, aue, aku mata, aue, aué aku na mata higo vahiné pa
teie no tokura vahino Vavau iata ruga, fata raro Puturua ta
kohe i ko tiai roreai, - Ua na reira noa Puturua i te taparahi
raa ia Kae e tae noa’tu i to’na ra pohe roa raa, ,

roto i te mau avaava, eaha ra hoi te nehenehe o teie net po,
e no te hiohio haere atu hoi i to orua tuane, no teie nei po.
Rave ihora ratou too maha i te upea. e haere atura i tua i
nia i te aa’u e ua tuu haere i ta ratou upea na roto i te mau
avaava. tuu atura i te avaava matamua aita e ia, tuu atura i
te piti aita e ia, ia tae ra i te toru o te tuu raa, mea rahi roa
te ia ta ratou e ite nei, i te horo raa i roto i te upea, ua i roa
te upea i reira, to ratoupiu raa mai i le upea i nia, a trio ra
ratou hoe noahho ia e Totara
I reira to ratou afai raa mai i te upea i niai te pae, no te
manii i te Totara i rapa'e ,ia amomai ra ratoui te upea i uta,
ia mea ratou e tuu i nia i te pae, ua marna roa te upea, no
reira afai roa maira ratou i nia i te papa, ia mea raton e tuu
ua marna roa te upea, afai roa’tura ratou i uta roa i nia i te
one-uouo,-i reira to ratou tuu raa i te upea i raro, e tatara
aéra i te auvaha o te upea, a hio ra ratou e upoo taata te
amoamo maira te mata ia ratou, eere te Totara.
I reira to ratou aué raa te te horo i te utuafare, faarue hia
t.ura te upea i tua e te pii hoi é, Tupapau, Tüpapau, ia fa a roo maira o Vaio i te vevo o te mau tamarii, e te tuq taailio
ra ia’na é, e ohipa tei tupu, i reira t.ona haere raa mai. e farerei maira ia ratou, e ui attira eaha tena, pahono maira ra­
tou e Tupapau. teihea, era i tua tei roto i te. upea, ua faarue
hia e matou te upeai nia i te onei tatahi, i reira to Vaio manaonao raa é o Rongo, ia tae ra oia i tua, a hio ra oia o te
Upoo o Rongo, i. reira tona oto raa i teie nei mau pehe « Fàngu » i taua taime ra ua tei toi roa te avae, ua marainarama.
maitai te feuua, te. mau po ia a Omarai ».

T e p a ra u

Eiaha e moe ia tatou i teie Tapati 29 no Titema 1940 i te hora 2 e te afa i Fautaua net

tu a ta p a p a
~.

” RO N G O ” ,

(T e mai atura).

TAHITI NUI
FAAH0R0 S AA RAHI PEBS00 TAATAAÏÏI

(O mûri iho,).

no ta tatou taiete api « VELO CLUB DE TAHITI ».
Teie ta Vaio pehe i « Fangu’».
•1.
2.

Peperué ! peperué ! é ! e henùa Rahuri‘hiâ‘à !
Peperué ! ï ï â ! peperué! à â! peperué!
Fakapikoa ra te faoa é ! Kituara o Havaiki i motu
é, te faoa-hoki é, te faoada ia Rongo Mataiana
ia riria ! fakapikoa‘ra te îaoa‘é!
Teie a te taBi Pefië.

1.
2,

Ko Temangungu, Kote vaka no Ru! turakina mai.
turia, toi a, nohoia to tapakau mâ !
la Rongo, takikia Rongo, e taki kite moanâ !
kia Rongo, e taki kite moanâ! turakina mai !

O te mau pehe teie ta Vaio i oto i te pohe raa o Rongo, te
faaite nei oia i roto i te pehe, ua faa taoto hia te tino o Ron­
go i raro ite moana

TEIE TE MAU HOO O '

MAU FAUFAA O TE FENUA NEI

T e i f a a t a e h ia mai

Puha tahiti :

i h o o ta o n i P î i p c e l e .

e ss tenetima i te

Puha Tuamotu:
Vanira maro :

38 tenetima i te kiro.
330.farane i te kiro.

750 farane i te tane ia tae i te tare

Painapo :
Taofe paa :

aita e moni i faaau hia.

Ua riro taua mau mahana ra, ei mahana oto raa no ratou
-e te peapea no te pohe raa o Rongo, rahi roa’tura ia to ratou
peapea,

Te hoo hia nei i te fare nenei raa vea a U
hau te tapuratai’o mahana no te matahit

la tae ra i te tahi ahiahi, po avae nehenehe maitai, no te
menèmene raa avae, te mau po ia « Omarai » ma, parau atura
o Vaio i na tamahine, tamata paha a parau atu ia orua nau
tane, e rave outou ite upea e haere i tua, e tuu haere ai na

1941 .
Pa peete T

a h it i

— F are

n e n k ir a A
.'

VEA A TE HAU.

�</text>
                </elementText>
              </elementTextContainer>
            </element>
          </elementContainer>
        </elementSet>
      </elementSetContainer>
    </file>
    <file fileId="1109" order="13">
      <src>http://bibnum.upf.pf/files/original/9e5d0c141d13973e6f50dc5c9bf53992.pdf</src>
      <authentication>4ebdb7b2ec0497b00fee4ad3cfcbd626</authentication>
      <elementSetContainer>
        <elementSet elementSetId="4">
          <name>PDF Text</name>
          <description/>
          <elementContainer>
            <element elementId="55">
              <name>Text</name>
              <description/>
              <elementTextContainer>
                <elementText elementTextId="29464">
                  <text>- M ata h(Ti 11.— N a 6.

R E P U P IH IT A

M a t i 1941.

F A B A IVI

TIAMA RAA — AiPAITO RAA — AÜTAEAB RAA.

TE VEA MAOHI
2 lr a t a i

iw

te

^ t n o a n o t u p u

n o

te

m a n

fja a p a o

r a a

i a r a n i

t

© t e a n ia

IMENEI H IA I T E M A U A V A ’E A T O A
TE HOO : Hoé matahiti : 10 farane — Te Yea hoê : 1 tarane.

M a Ta h it i 1941.

m o.

V e a lúa ti i lo V e a a te Dan n o te mam Haapa&lt;o raa F a ra n í i O teania.

A vae : Mati

.

m a u ia a u e r a a m a f ia a fe Ite u
FAAUE R AA n" 172 c., no te 27 no febuare 1941.
Iravai. — Ua farii hia aenei te taote valline ra o de Bal­
ín ana, le taote ra o Jacques Gilbert e te taata ra o Jacques
Dedeyne. ei liaapii i te mavì tamarii no te haapii raa a te Hau.
inai te ta moni ore.
Ira va 2. — E mana teie nei faaueraa i te m abana matamua
o le avae mati 1941, e e faataehiai te man valli atoae áu ai
ra.
FAAUK 11A A. n" 184 c.. no te mariana matamua no
mati 1941.
Ira va 1 . —Ua tuu hia aenei e toni piha no te fare tapea raa
i Tip aeroi i roto i te rima o te Ture faehau. nana ia e fautore
•i tana man piha ra.
Ira va 2.— o te Tornarla faatere i le nuu. Te raatira i te piha
rnutoi e le Au valla Ture o tei faataa hia no te haamanmej;e
faaoti i teie nei faaue raai nia i te man valli ft.au i lo^atou
ra mau torna.
/
FA AU E R A A n» ISO c.,. no te 3 no mati 194*
Irava I . — Ua vaiho rii hia te taata ra o Pito (P o/ l)- haapii
tarai arii-i Ilaamene (Fluahine), i to’ na toroa hgdpu tamarii,
mai te tapea atoa hia ta’ria ra morii avae, n i^ F e m ariana matarnua no mati 1941.
ira va 1. — Ua tuu liia teie nei
i roto i te rima no te
hoc Tornite hiopoa ; Teia*to mau mero o taua Tornite ra :
Sénac, Tavana Hau no Tahiti e Moorea,
Peretiteni
Gillot, haapii tamarii i te haapiiraa a te Hau,
Mero
Terorotua vahiné
—
—
•o Gillot tei tuu hia ei papai parati no teie nei Tornite.
Arava 3. — Teie te mau ani raa i tuu hia atu i mila i te aro
o te Tornile :
1/ E parau mau- auei e ua faarue mau te taata ra o Pito
(Paul) i ta’na ra haapii raa ma te fanti a ore roa hia.
2/. E au auei ia faautua hia taua oliipa ta’na i rave ra.
3/ E mai te peti e e au ia faautua. hia, eaha te /u tua e: tuu
atu i nia i taua taata ra.
Irava 4. — E rave ia te Tornite i te mau faataa raa i poro

t

hia i te faaue raa no te 25 no febuare 1905, no te faaoti i ta
raion ra hiopoa raa i teie nei taata.
Irava 5. — E haamana hia e e faatae hia teie nei faaue raa
i te mau valli atoa e au ai ra.
FAAUERAA n° 191 c., no te 4 no mati 1941
Irava 1 .—Ua tiavaru hia atu i Maupiti te mau taatai muri
n ei: o Florisson, Justin Villierme e o Pierre Cassiau, mai te
mahana matamua atu no mati 1941.
Irava 2. — Te Tomana faatere i te Nuu. Te raatira i te piha
mutoi o tei haamana hia no te rave raa i teie nei faaue raai
te mau valli e au i to rana ra toroa, e no te faatae atu hoi ite
reira
mau valli atoa e au ai ra:
FAAUERAA n" 192 e., no te 5 no mati 1941.
Irava 1 . — Ua roaa aenei te pule i na tamarii ra o Helme
(Julesj e o Moulins (Claude), no te reva atu i Noutnéa, nona
matahiti ra 1941-1942.
,
Irava 2. — È reva atu na tamarii i faahiti hia i nia nei i
Nouméa na nia i te patii matamua e reva atu i reira.
Irava 3. — E naàmana liia e e faatae hia teie nei faaueraa
i te mau valli atoa e au ai.
FAAUERAA n» 208 j., no te 7 no mati 1941.
Irava 1. — Ua farii hia te ani raa a te taata o Beechera
Cari, Milione e laaipoipo dia mai Uè faatae ore mai i to’na ra
parau fanau raa. — Ua fanau hia teie nei taata i te 22 no atopa 1883. i te oire ra i Lafave Ite. Marite e te hinaaro nei oia e
faaipoipo i te valline ra o Aliuura a Vahapata.
Irava 2 . — la pia hia teie nei faaueraa i roto i. te puta rivira
e haamana hia’i teie nei faaipoipo raa.
Irava 3. — Te auvaha ture tei haamana hia no te rave raa
e te faaoti raa i teie nei faaue raa, o tei faatae hia i te mau
vahi atoa e au ai ra.
FAAUE R A A i r 209 j . no te 7 no mati 1941.
Na ro to ! te faaue raa mana a te Tavana Ralii, o tei rave
hia i rotopu i ta’na raapooraa, ua faatia hia aene te taata ra
o Añil a Aianiu. o tei fanau hia i Hyahine, i le. 28 no riunu
1885. ia faaipoipo mai te faatae ore mai i ta'na ra parau fa­
nau raa. — E tamaiti teie nei taata, na Aiamu e te valline ra

7

�30

TE VEA MA OHI

o Toi a Tihoti. — Te hinaaro nei oia i te iaaipoipo i te valiine
ra o Tinitua Bourne.
Oia atoa te vahine ra Tinitua Bourne, o tei Eanau hia i Maupiti, te faatia atoa hia nei oiai te faaipoipo mai te parau pop oa ore. — Ua fanau hia oia i Maupiti, i te matahiti 1881, e
taraahine na Natua Bourne e o Tahiti a Faito.
FAAUE R A A n° 210 j., no te 7 ao mati 1941.
Na roto i te faaue raa mana a te Tavana Rahi, o tei rave
hia i rotopu i ta’ na ra apoo raa, ua faatia hia aenei te taata
ra o Samuel a Teihotaata, o tei topa hia ia Aa, e o tei fanau
i Uturoa, Raiatea, i te matahiti 1882, ia faaipoipo atu i te va­
hine ra ia Avérai a Petero, mai te faatae ore mai i to’ na pa­
rau fanau raa, — E tamaiti oia na Teihotaata a Aa, e o Tehapai a Taie.
FAAUE R A A n° 211 c., no mati 1941.
Irava 1. — Te opani roa hia nei te taata ra o Bowers, Fé­
lix Gabriel, ia noho faahou i te mau fenua farani i Oteania
nei.
Irava 2. — Tei te raatira o te piha mutoi te rave i teie nei
faaue raa o ta’na e haamana e e faatae atu hoi i te mau vahi
atoa e au ai ra.
FAAUE R A A n° 212 c., no te 7 no mati 1941.
Na roto i te faaueraa mana a te Tavana Rahi, ua opani roa
hia aenei te taata Tuite ra o W eber Jacques i te noho faahou
i te mrau fenua farani o Oteania nei.
FAAUE R AA n» 213 c., no te 7 no mati 1941.
Na roto i te faaue raa mana a te Tavana Rahi. ua opani
roa hia i te vahine ra o Olga Weidmann, i te noho ^ a h o u i
te mau fpnua farani i Oteania.
FAAUE R A A n» 214 c., no te 7 no mati 1941.
Irava 1. — Ua iriti hia aenei te parau faatia a te taata ra o
Perty charles taata Mari le, no te noho raa i Oteania farani
nei, o tei boro a hia atu ia’ na i te 7 no atete 1940.
Irava 2. — la reva atu oia e tia’i na te pahi matamua e haere
i Marite.
Irava 3. — E haamana hia e e faatae hia hoi teie nei faaue
raa i te mau vahi atoa e au ai ra.

Mati 1941

No te hinaaro raa te feia hapono vanirà ia na reira hia te
faautua raa i ta ratou ra vanirà ra, ia faatae oioi atu. ia ratou
i roto i te piha toroa o te Hau o tei haapao hia no taua ohipa
ra, i te rahi raa vanirà ta ratou e opua ra i te hapono ia nehenehe i te Hau iafaaoti i te ta utua raa i taua vanirà ra.
Teie te piti no te ani raa :
Irava hoe roa.‘ Teie te faataa raa api no te paratarafa b no.
te irava 2 i te faaue raa numera 716 c, no te 10 no titema
1928 (ua taui noa hia e tae atu i te hopea o teie matahiti) e
faautua hia te puha i te utua ra hoe pene i nia i te tara, ia
hapono hia’tu te reira i te mau fenua ee.
NAU FAAUE RAA NO ROTO I TE MAU PIHA TOROA
A TE HAU
Te faaite papu nei te papai parau a te Tavana Rahi e ua
tae mau mai te vahine ra o Claire li ini/.e, valline faaipoipo
a B. Bambridge, i nia i ta’na tuhaa ohipa i te 10 no febuare
1941,
Na roto i te faaue raa ntì 175 no te 27 no fepuare 1941.
Ua tuu hia te taata ra o Francis Sanford, i roto i te rima o te
Tavana Hau Tuamotu- Maareva, mai te 22 no fepuare 1941,
taime i tae mai ai oia i te oire nei, ei mono raa’ tu i te taata,
ra o Colombel Tetuahitiaa o tei tuu hia’tu i te talli, atu toroa
e.
E mau atoa teie nei taata o F. Sanford, i te toroa terefìenotera, e te toroa uitie afai parau, e horeo hoi oia.no na to­
roa api i tuu hia’ tu i nia ia’na.
Na roto i te faaueraa n®206 no te 7 no mati 1941, Ua l'aa
ore hia aenei te faaue raa numera 922 c., no te 8 no noverila
1940, o tei iioroa e 3 avae faaea i te taata ra o Mai (Tei ho Un­
terai), Tavana no Faanui.— Uamana teie nei faaueraa i te 17
no tenuare 1941.
Na roto i te faaue raa n° 226 no te li no mati 1941, ua
haamana hia' te taata ra o Bouvier (Henri) ei haapao i te fare
niuniu e te haapao hoi i te fare moni a te Hau i Burniti.
» V Teie te moni i faataa Ina no tana na tuhaa ra :
\
Haapao i tetare niuniu :
G00 tarane
1 Te talli atu tuhaa :
150
—
E mwia teie nei faaue raa i te taime a rave ai teie taata i
teie newmau toroa api.

FAAUE R A A n° 249 a.g.fi. no te 14 no mati 1941.
Irava 1. — Ua faatia hia aenei na ani raa i rave hia i roto
i na apooraa e piti a te Tornite tamari no te apooraa faatere
i té haamau’a raa o te fenua nei, no le 11 no mati 1941 ; teie
tau na ani raa ra :
Mai te au i te mau irava 18 e 20 no te faaue raa no te m ahana matamua no atopa 1932, ua putuputu anei te Tornite
tarnau e ua rave i tei faaite hia i muri nei :
Ua taui hia te irava 2 no te faaue raa i rave hia i te 27 no
mai 1940 no nia i te hoe tute i faauta hia i te vanirà i teie tau
ta m à ’i. — Teie atura te tia raa api o taua irava 2 ra.
Irava 2. — (api). É rave hia taua faautua raa ra i te tar­
m e e uta hia’i te vanirà ora hoi i te taime e tae ai taua
vanirà ra i nia i le pahi e afai atu i taua faufaa ra.
Teie ra, mai te peu e ua ineine te pahi uta i taua vanirà ra
i te reva i te tropea o te toru raa o te avae e aita atura i reva,
e a faarue ai oia i te pae matamua o te toru avae api, e rave
hia ia teie nei faautua raa i nia i te faataa raa api o tana toru
avae i mairi atu.

Na r o t c ^ ^ e faaueraa n° 227 no t è l i no mali 1941, te turn
hia nei i nia Hfcteatará o Picard (Louis), te mau toroa i muri
E mono oia i te T a ^ l ^ H a u no te mau fenua. i raro, e haa­
pao hoi oia i te fare nxunia a t e j ^ u , e haapao atoa oia i te
fare moni, oia atoa te tombera mutoi e te uitie afai parau,
no te mono raa atu i taata ra ia Bouvier o tei tono hia’ tu i te
tabi atu vahi.
Teie te mau uluai iaaau hia no taua mau toroa ra :
Haapao fare niuniu :
600 farane
—
rata :
150 —
Tuhaa e atu:
150 —
E mana teie nei faaue raa i te m abana a rave ai teie nei
taata i teie nei mau toroa.
Na roto i te faaue raa n° 228 no te 12. no mati 1941, ua
horoa hia aenei e piti avae faaea i te vahine ra o Gonion Lau­
rence no te tiai raa’ tu i te taime e fanau ai oia. — la tae

�M ati

Í94Í

TE VEA MAOHI

n oa’ tu i te taime a fanau ai oia, e faatae oia i te hoe parau
íaaite na te'taote i roto i te rima o te Hau.
Na roto i te faaue raa n° 229. no te 12 no mati 1941, ua haainana hi a te taata ra o Ed. Vincent no te faataa e te faaoti i
te mau parau atoa e auno te papai raa i te hoe mau raau no
te fare mai a te Hau. E horoa hia’tu i roto i to’na rima te moni
ra 115.000 farane.—N a ’na e faatae mai i roto i te piha toro a
a te Hau te mau faatia raa taatoa no te mau haamau'a raa
ta’na i rave ra.
Na roto i te faaue raa n° 173 no te 27 no fepuare 1941, ua
tuu hia te valline haapii tamarii ra o Mahuta Temarii, no Papara ei haapii tamarii i Maeva-Huahine.
o Eliacott Anthony, haapii tamarii no Vaitape-Borabora ra
ua iriti hia mai ia no te tuu atu i Papeete.
E mana teie nei faaue raa mai temahana matamua atu no
mati 1941.
Na roto i te faaueraa n° 174 no te 27 no fepuare 1941, ua
rave hia te tamahìne ra o Isabelle Terai, e brevet, ta’na, ei
tauturu i te: haapii tamarii i Tautira.
Te tamahine ra o tibb Arnaura. e brevet atoa ta'na, uatuu
hia’tu ia ei haapii tamarii i Vaitoare.
OMaihota aRuanuu, uatuu hia ia no te haapii raa i Vairao.
E o te lamahine ra o Uuru Aroarii, tei haamau hia ei haa­
pii tamarii no Poutoru-Tahaa.
E mana teie nei faaueraa mai te mahana matamua atu no
mati 1941.
___
Na roto i le faaueraa n° 186 no te mahana matamua no
mati. 1941, ua fa rii hia te faahoi raa toroa i rave hia e te taata
ra o TeuiraTeahiura, mai te 10 no fepuare 1941, aita roa teie
nei taata i tae i. nia i ta'na tuliaa ohipa i te fare m a’ii Pa­
peete.
-- *--------- -------- 1--:---

MAU P A R A U API NO TE A R A MAI
.Vi il ia3ii no te "16 e te 1 7 no inali

19 5 I

Te bimt o te aroraci na te reva i' rotopu ia Pimitia,
c ia Paretai!e.
/
Te faaite maira te iaatere Hau no Paretane no » mau
marni reva, eira manuia roa te tereo to’na ra nuu Iniai te
mau ienua purutia e tae noa’tu i te mau tuhaa i r a / a e i te
mana o Purutia. — E po nehenebe roa e te mai/marama
maitaiteavae i hau roaTu ai te obie te t i t a i ^ c i te mau
manu reva paretane i te mau iaanaho raa^rurutia.
E rave rahì te mau vahi i ura i
e ia boi aera te
mau marni reva i to ratou tau rp^lnaha te vai noa mai ra
te auahi i tera vahi e i tefff^abi.
Ua papu hoi e e piti tau palli uta tauihaa i tomo i te ohipa
a te mau manu reva. n manu reva purutia ra, ua papu roa
ia e ua mou roa ia e ua mou ia i nia’e ia Paretane. E inaha
ua faaite atoa hia mai e e 33 manu reva purutia o tei ino
atoa i te po mahana malia i mairi aenei, i nia atoa ia Pare­
tane.
I roto ina manu reva 11 0 tei mou i nia’e ia Paretane,
te faaite hia nei e e 8 ra na te mau manu reva paretane ihoa
ia i va va hi, hoe ta te mau pupUhi no te fenua, e piti ra. aita
roa i taa e na vai, teie ra te vai nei te hoe ravea api ta pa­
retane note haarrjm i te manu reva purutia, aita tauara-

31

vea ra i faaite hia e mea nahea te rave raa. — Te faataa atoa
hia maira e ite po mahana toru i mairi aenei, e iva manu
reva purutia i parari i te paretane, mai teie te huru : e 5 na
te nuu manu reva paretane, e toru na te pupuhi fenua area
te iva 0 te manu reva, na taua ravea ra i rave.
Ua roo e mai na hoi e e ravea api ta Paretane no te mau
manu reva, a tabi ra e itea hia e ua rave hia taua ravea ra.
E i te roo raa mai teie nei tauturu api a Paretane, inaha te
tae atoa mai nei hoi te parau no te manuia rahi o te tere 0
te mau nuu manu reva paretane i nia’e i Purutia.
N iuniu n o te 1 8 n o mati 1 9 4 1 .

Ua tupu hoi te hoe au ore i te mau oiré otia i Turetia e
i Bulutaria, i te taime a haamata’i te nuu purutia i te tomo
i taua fenua ra. Ua opani haere te mau fare toa e ua horo
hanoa te mau tivira. Area ra, ia ite aera to Turetia i te
hau faahiahia e te mau nuu Heleni i mua i taua ati ra, inaha
ua roaa faahou maira te itoito api, e ua iriti faahou te mau
toa i to ratou ra mau opani e ua tere faahou te ohipa.
Na roto i te itoito api o te Heleni i mua i tera peapea e
fatata maira, te itea hia nei e ua tae te tauturu a Paretane
e ta Marite hoi. O te ravea maitai roa te reira i roaa faahou
ai te tiaturi raa maitai i te Turetia, e te ite atoa nei hoi te
nuu Turetia i te huru api o Rutia i mua i te aro o te Purutia,
e aita roa paha e tauturu faahou e tae i reira.
Te tauturu rahi nei teie nei maoro raa o Purutia i te mau
hau amili. Te rahi roa’tura hoi ta Marite tauturu raa ia ratou.
Ua tiaoro te Peretiteni no Marite na roto i te niuniu, mai
te faaite oia i to te ao taatoa e ua tae i te taime e faaite ai
0 Marite i to’na hinaaro rahi mau ia upootia te faatere raa
hau. I^e taime a paraparau ai oia ra, inaha te fere atura ia
ta’ na tauturu ia Paretane.
Te mananao rahi nei Purutia i nia ia Turetia, e no reira
teie te ui raa i teie mau mahana, e titau anei Purutia ia
Turetia i roto i teie tama’i?. Teie ta te mau vea e faaite nei
1 te huiraatira Turetia. la vai ineine noa outou e ia tiaturi
outou i nia i to outou ra mau faatere hau, tei ia ratou te
hio i te vahi tei reira to outou maitai. Na roto i te ilio raa
a te mau taata aravihi no nia i te ohipa tamari, te vai ra i
Bulutaria e 310.000 faeliau purutia, aita roa te reira i ravai
no ie tahi ohipa rahi mai teie i opua hia e purutia no te
haere atu i te pae miti uteute, pita ia e tae i te afa raa 0 te
purumu, ua oti roa ia i te taahi tumu hia e te Paretane e
te Heleni.

Niuniu no Lonedona mai.
1 roto i te mau vea i nenei hia i Paretane, te faataa maritai
ra taua mau vea ra i te rahi raa ohipa i oti ia Roosevelt i
te rave. Aita teie nei taata i haa mau’ft noa i to’na taime i
roto i te mau paraparau raa e rave rahi, ua haavitiviti roa
ra oia i te haamana i ta’na i opua ra. la oti te Apooraa e ia
faatia hia ta’na ani raa, inaha ua haamata i te rave i te mau
ohipa e hinaaro tumu hia ra e te Paretane, maori te tauturu
no nia i te mauihaa tamari. Ua reva te reira i te taime te
paparau ra oia na te reva, te tie atura te mau pahi i te mau
tauihaa i Paretane. Ua faaite tumu roa teie nei taata e ia
pepe noriie 0 te hoe 0 to’na ra mau tima, ua rnotu ia te
taura no te faaoromai i te reira taime. Ua ineine roa Marite

�Mati Î9M

TE VEà MAOH 1

32

i te o i roto i teie tama’i, e ua parau roa boi o Roosevelt e
ua o ihoa o Matite i tele ihoa taime i roto i te tama’i.

Te bum i Farcini e i te mau Aibu’araau.
E mau parau peapea tei roo haere mai i teie tau mahana
no roto mai i te vaha o te Atimarara Farani ra o Darían.
Na roto i ta’na ra parau raa e e apee te mau manua farani
i te mau pahi uta tauihaa farani, te hinaaro nei la e patoi
i te mau manua Faretane eiaha e haru faahou i te mau pahi
farani, a tupu atu ai ia te hoe aro raa i rotopu i tana na hau
amui i nanahi nei, o te hoe ia ohipa peapea rahi e te haama
hoi. Ua parau atoa ra o Churchill, e cita roa e vi i taua
haa vi raa ra, no te mea ua papú roa ia’na e tei muri o, Purutia i taua titau raa a te Atimarara Farani ra.
Te riro nei o Darían, ei upoo faatere na Purutia i Farani
i teie taime, mai ta tatou i ite e o Quislings, te upoo o
Purutia i Norovetia.

Te buru i te pae i ¡-¡eleni.
T e roo mai nei na Ateno e ua vitiviti roa te rave raa a
te nuu manu reva paretane i te pae i Tepelini-Klisoura,
na oire Alabania. ¡4 manu reva itaria o tei huri taere hia
i te repo, e ua haere atoa hoi te mau manu reva paretane e
titiri i te mau huero haaparari i nia iho i te mau tapuni raa
manu reva itaria i Valona, oire pu i Alabania. Aita roa to
Paretane e manu i ino i taua tere ra.
Te tamata noa maira te nuu itaria i te turai i te nuu heleni,
aita roa ra i manuia, ua riro faahou i te heleni 240 mau auri
itaria. Mai te haamata raa mai teie hepetoma e 4.000 mau
auri itaria i roaa i te heleni.

Te bum e tupu nei i teie tau mahana/ 1■
E parau i nenei hia na roto i te vea ra &lt;\ Daily Express »
te na o ra taua parau ra e • Ua papu roa’tura te opua raa a
Hitler. Te faaineine nei oia i te hoe nuu rahi no te aro atu
ia Rutia. Hoe milioni e te afa o te rahi raa ia o taua nuu i
faaineine hia e Hitler. Ua rau te huru 0 te mau taata i roto
i taua nuu ra, te Rutia. Te Polóne, te Tcheco, ua ineine
anae ia no te hoo mai ia Rutia i roto i te rima o Purutia.
Te raatira ta Hitler i rave no te arato i taua nuu ra ote hoe
Tenerara Tcheco o Wojeoieochowsky te io’a. Ua raea hia
te 20 nuu ta’na i faaineine no nia ì te mau ohipa Immani
ino atoa e rave rahi, ua matau maitai teie nei mau faehau i
le mau opua a Hitler. E te vai atura te hoe mau nuu i haamau hia i Autiritia, no te taime e tupu noa’tu ai taua opua
raa ra. Na te reira e faaite papu mai ia tatou e aita roa
Hitler e au noa ra ia Rutia, e imi ra oia i te mau ravea atoa
no te haamou i te reira Basileia.

Te bum i Farani e i te mau Albi/arami.
i muri ae i te tiaoro raa a Darían, a faaite ai oia e e apee
te mau manua farani ite mau pahi uta taui haa e afai ra i
te maa i Farani, ua tupu faahou te hoe mau peapea i roto
i te mau Aihu’araau farani. E peapea rahi tei tupu i Suria,
na roto i taua mau parau a Darían ra, no te rnea te tauturu
maite noa ra Paretane i taua Aihu’araau farani ra, e ina ha
te imi noa nei a te faatere raa Hau i Vichy i te hoe mau haa
fifi raa i te ohipa a Paretane, i tupu ai hoi te inoino 0 te
Paretane a tapea’ i te hoe mau tere raa maitai i taua mau

Aihu’araau, i topa’i hoi te reira mau Aihu’araau i roto i te
fifi. Aita’tu e ravea ohie roa ae no te faatere faahou i taua
mau Aihu’araau ra, maori ra ia tia i te faatere raa Hau i
Vichy i te iriti i te mau aua fau.faa ore e vai ra i rotopu ia
Suria e i te fenua Kanaana, ei reira hoi e nehenehe faahou
ai ia Paretane te hapono atu i te hoe mau mea aitato taua
mau Aihu’araau ra, mai te maa e te tahi atu mau mea e
hinaaro rahi hia ra. Te ra ra, e mea papu roa e i taua taime
ra e riro te rahi raa o taua mau taata ra i te pee atu ia de
Üaulle o te mea ia e peapea rahi roa hia ra e Purutia ma.
PARAU FAAITE
Te hinaaro hia nei te mau taata a to a o te iite i te mau
ohipa machine pereoo uira. no te.haere atu i te pae i Aferita
no te rave i tei ohipa.
E farii hia te mau huru atoa e hinaaro mai i teie nei ohi­
pa, noa’tu eaha to’na tia raa.
Teie te huru ote tuhaa i faataa hia no taua ohipa ra,
mai t e 600 e tae noa’tu i te 800 tara (oia hoi 3.000 e tae
noa’tu i te 4.000 tarane i te avae).
E haere anae ia ratou i te fare faehau, ehiopoa hia hoi
ratou na mua’e a farli roa hia’i no taua ohipa ra.
A haere anae atu I te Fare Faehau note hinaaro i te itei
te papu raa no teie nei ohipa.

Y©, adotta © fs* Faafyra a Oieania^
1 te tahi aénei ahiahi ua faaite atu te Radio Club i te aroha, i
te faatura e i te tiaturi a te huiraatira vi oreo Farani ia de Gaulle
e ia Paratane e i te mau nuu farani vì ore e i te nuu paratane.
I teie ahiahi o to tatou ia aroha, faatura e te tiaturi e te mauruuru hoi ta te Radio Club e faaite ia de Gaulle, i te nuu farani
vì ore, ia Churchill, i te Hau Paratane, ite nuu paratane, ia Roo­
sevelt, i te Hau Marite.
E tf' mau â ia tatou, te mina a Oteania farani vì ore ia na reira
note r.Nea o ratou mau hoi te tumu, e auaa mau hoi ratou to
tatou 01 traa fanaò faahiahia.
Te orP noa nei tatou lo Oteania taato’a nei mai te huru ra e
YX\ /
aore e tai mi e tupu maira i te ara.
Te amu c.ej e te paia maitai nei tatou to Oteania nei mai te
huru ra e te v&amp;DÿJu noa’ra to te ara.
E Uà roa hoi iam^ou to Oteania ia poupon e ia haamanaô i te
rà mau huru no te mi^eere e o te reirà te huru ahiri aita de
Gaulle, aita Churchill e aiutsPposevelt.
E tia roa ia taatou to Oteania taÌpSHa tuu roa i roto i te pù 0
to tatou Aau tiàmâte ioa o na Faaora ra oia hoi de Gaulle, Chur­
chill e Roosevelt.
la de Gaulle no te mea o te Tenerara Farani tiàmà e te bere
aita te râ i aroha, i oto, i haa ma. i nounou e i opua e faaora ia
Farani hoo hia i te enerni e te mau upoo e te mau faatere piri
purutia, pela hia, totoà faatereraa repupirita.
1 te nuu farani vì ore no te mea te paturu ra, te tutava ra, te
aro ra véra i raro aé i te faatereraa hinuhinu a de Gaulle.
la Churchill, te Faatcreh.au Rahi 0 Paratane, no te mea aita oia
i mataù i te puai rahi ineine tahito o Purutia, aita oia i taiâ i te
ino faito ore 0 te huru haitiani ino a Hitler mâ i roto ì teie tatuai.
1 te nuu puai paratane no te mea te tutavaWira ratou i nia i

�Mati 4941

na tahua aroraa 14, oia hoi i Paratane iho, na te moana, e na uta
hoi e i nià i te mau Fenua e raverahi,
la Roosevelt, te Peretiteni o te Hau Repupirita Marite, no to’na
huru ti'àmâ, no to ’na aravihi, no to’na aroha ia Farani, ia Paratane
e i to te Ao taatoa nei.
No ta'na tauturu rahi ia Paratane, ia Heleni eia Tinito e te mau
Hau atoa e a mui mai no te tupai, no te tiavaru i te enemi o teie
tau e o tei hau aé i te ovni i te mau tau Atoa mai te hamani raa
hia mai teie nei Ao.
1 te mau Faaíerehau marite o tei faatia i te manaó o Roosevelt.
Î te mau rima ohipa i Marite no ta ratou tutava no te haa manuia
raa ite manaó afaro o Roosevelt. 1 te nunaa marite otei aroha ia
tatou oia hoi te mau nunaa i opua hia no te faahoi faahou i nià
i te oraraa fiatiti.
la haamanaô noa tatou e to Oteania nui i le mahana a apo ai
tatou i te Paeau o te Ora, oia hoi te 2 no tetepa o te matahiti 40
i mairi aénei ; no te mea auaa to tatou manaó ara i ore ai tatou
atoa i mairi i roto i te ati mai te mau Fenua Aihuáraau Farani
o tei ore i feruri e o tei ore i haavitiviti mai ia tatou atoa’ra.
Ahiri tatou i hape na te tahi atu purumu ê ua farerei ato’a ia
tatou i te ati faito ore mai to Autiria, Tcheco, Poiane, Danemata,
Holane, Beletita, Norovetia, Farani, Rumania.
Ua pupuhi haapohe hia e raverahi mil ioni raa ui api aravihi no
taua mau Fenua’ ra no te mea eita Purutia, oia hoi Hitler mâ, e
hinaaro i te reira huru a faatupu hia te orure e tetahi atu.
Ua aùaù hia te huiraatìra rii faaapu e te tahiatu no te horoà
na tehuiraatira purutia i to ratou mau fenua, te faaapu, te utua
fare, te faufaa rii,
Ua tae ia de Gaulle, ia Churchill e ia Roosevelt ta taua mau
Huiraatira ra taparu paehaa e e tamata i te faaora mai ia ratou
no roto i taua Hate ra.
Mai te faaite mai taua mau huiraatira’ ra e ua rahi mirioni raa
to ratou i uta hia e te purutia na nia i te pereoo auahi, no te faarue
atu i nia i te mau fenua metepara atea roa e te maa tupu ore roa.
Te haavare ra hoi Hitler mâ e no te hinaaro o taua mau hui­
raatira 1a i uta hia’i ratou e te haavare ato’aTa Hitler mâ e e polie
mai tei mate i te poià e i te toétoé.
O vai ia taata i Oteania nei e hiaamu ra i te râ huru — Qv¿ú
ia taata r Oteania nei e hoo i to na Aia e iana iho no te r^^nau
huru?
.
' r
Aita hoi to taua mau Fenua’ra i hiaa’i e i hoo i to ratfu Aià e
ia ratou iho — ua vare poni noa râ ratou i mua aénei í t e mau
tavini o Hitler io ratou.
/
E no te reira e te Ui api o Oteania e! a ara maitan^oe i te vetahi tavini taero o Hitler e o Mussolini o te hup^roa i to latou
taero i roto i te vctahi amuiraa Ui api fuanibfffu hia.
Etc Ui api no Oteania e! eiaha oe
roto i te herepata
a Hitler e Mussolini e taua here p M ^ u ta u a upeà ra, taua taeio
ra, taua ati ra, taua p o h e f ^ P r a T o te mau raveâ hupa ia, 0 te
mau parau monamona ia, 0 te moni neôneô ia i farii hia, i opere
hia e i poro hia na te Ao nei e Hitler e Mussolini.
Te liai hia maira, te tapea hia maini te reira mau huru nana
rahi i te mau Fenua ato’a no te mea ua maramarama te papaa,
te ravarava e te ereere i teie nei e ote râ mau huru te auraa 0 ie
parau a Hitler e te vai ra ta’na mauihaa faahiahia hau ê.
E taua mauhaa’ra o taua mau peu huna’ ra o taua mau pavea ra.
Aita roa e eita roa te hoe Aihuaraau paratane e roaa 1 taua faa
taero ra mai te vetahi aihuaraau farani poiri e te paruparu.
Ua horomii atoa te auvaha o te Radio Saigon i taua 1110 ra mea aroha rahi oia.
.
Ei teie nei e tia i;|tatou ia ani i taua auvaha ra e 1 to na man„o
raa na vai 0 AnauJ farani e tii faaora mai?

/

33

TE VEA MAOHI

Area tatou to Oteania, to Taratemi, to Attrita e to Initia farani
na de Gaulle, na Paratane e na Marite tatou e paruru, e faaamu
e e faaora.
E te faa ara maira de Gaulle i te Ao nei e e ara i te purutia e
i te itaria ratere, e ara i te feia piri purutia e te itaria i rotopu ia
tatou.
Ua tae ia de Gaulle te mau tapura ioa o te reira mau huru e
vai nei e e vai ra i nià i te mau Fenua otei amui ia’na e ia Paratane
e Marite,
E te faaìtehua nei te Varovaro o te Radio Club no Oteania nei
ia de Gaulle, ia Churchill e ia Roosevelt e tei nià to tatou mata,
to tatou aau tiàmà ia ratou.
No te mea 0 ratou te mau Upoo Aito 0 te Parau tià e tutava
ra no te faaora i taua Parau tià’ ra.
E ia tiaoro tatou Ato’ a e laora te Parautià e ia manuia de
Gaulle, Churchiil e Roosevelt.
la manuia hoi te mau nuu paturu Parau tià.

FÂ Û iN E iN E

RAA

F â E H iy

Ua tupu aenei i te mahana maa 8 no 'fittati i mairi aenei, te
hoê faatia raa iti faehau i mua i te tii 0 Bougainville.
Ua putuputu mai te mau faehau atoa i faaineine hia no te
tere matamua, e ua porote mai ratou i mua i te aro o te mau
taata e rave rahi o tei tae e mataitai i taua ohipa ra.
E mea nehenehe mau to tatou mau faehau i roto i to ratou
ra mau ahu api mai.
E inaila ua tupu te hoè ohipa mauruuru rahi i taua maha­
na ra.
Ua horoa to tatou Tavana Rahi i te hoê reva ta’na iho i ha­
mani
pupu atu i te reira ì roto i te rima o te mau tamarii faehau.
Oia’ toa to tatou tamahine arii oTerii-Nui-O-Tahiti Pômare,
ua otàoti atoa oia i te hoê reva tapao 0 te Tenerara q de Gaul­
le e na tore 0 te ai'a. Ua pupu atu oia i te reira i roto i te ri­
ma o te faehau tallito ra o Tere tane, mai te poroi maite atu
i taua faehau ra e: A afai i te reira i nia i te reni hanahana
e a faahol mai, mai te î i te hanahana e te mau unauna o
Farani.

Te reo o te Faehau Volontaire.
O matou tele, te mau faehau, te mau ihitai, é te mau mataro
avion volontaire no Oteania nei, te faatae atu nei matou ato’a,
na roto i te “ radio club ” o Papeete nei i te tapa’o o to matou
aroha ia de Gaulle, i to matou mau taeae faehau farani vî ore
ato'a, i to matou mau taeae faehau paratane e heleni itoito aito
faito ore.
Teie matou ; ua ineine noa no te tere atu i pihai ia outou e no
te amui atu ia outou i nia i te vahi ohipa raa.
E tamata ato’a matou i te faaitoito mai to matou mau metua
i tae ato’a i roto i te tama’i rahi ta te Kaiser i taatupu ra.
Mai te mau faehau aihuaraau paratane ra te anaanatae ato'a
nei matou tamarii Oteania farani vi ore.
Eita roa hoi e ti’ a, e e nehenehe ia matou ia faaea noa mai te
aroha ore i to matou Metua Vahiné oia Farani e oto maira, e
mauiui maira, e tiaturi maira, mai te hoê metua vahiné mau tu­
pai hia e pii ra i ta’ na mau tamarii i te tauturu ei te faaora ia’ na.

�TE VEA MAOHI

34

Eita ato'a matou e mauruuru i te mea e ua rohirohi, ua pêpê,
ua manii te toto o to matou mau metua i roto i te tama’i rahi
14-18 ra no te paruru raa ia Farani o tei hoo hia i te enemi i teie
tau.
Eaha hoi i na reira hia'i ?
No te aha hoi i 11a reira hia’i ?
Na vai mâ hoi i na reira ?
A tiai mai e to matou mau taeae faehau e tae atu matou note
tauturu i nia itevahi e ta no, i to matou maa puai iti - mai te puai
iti i roto i te papai ra.
E aroha ato’a matou i to matou fenua, i to matou A i ’a here, i
to matou mau metua, i to matou mau fetii, i ta matou mau va­
hiné, i ta matou mau tamarii e i to matou hoi mau hoa.
E na 1eira ato’a ratou ia matou - e riro râ te aroha e te roi ma­
ta ei aroha e ei mauruuru raa na te parau ti'a.
la upooti’a mau â te parau ti’a e ta’ na mau faehau.
■--«s-..........

A N m A A ï T E H U IRAATSRA
Te ite hia nei i teie mau mahana e te huru varavara atura te
moni hu‘ahu‘a, oía hoi te moni raera, toata e te piti toata, tae
noa’tu i te moni pene, piti pene e te pae pene.
Te fifi roa nei te mau taui raa moni no te m o ’e raa taua mau
moni hu‘ahu‘a ra. Aita hoi i maoro roa aenei te tuu raa hia mai
i roto i te rima o te mau taui moni, te hoê tuhaa rahi roa o taua
mau moni hu‘ahu‘a ra, e no reira ra, te rhaere rahi hia nei e tei
hea atura hoi taua rahi raa moni ra.
Ua papú roa hoi e ua nahea hia ra teie nei moni hu‘ ahu‘a, ua
vaiho hia te reira e vetahi mau taata i te hoê huna raa ü&gt;ynai ta
tatou i mataro. tei roto ta vetahi i te afat a. tei roto atu ta vetahi
i te hoê mau punu te huna raa.
O te mau taata e na reira ra, te haafifi nei ia ratou ia ratou iho,
na roto i te haapu’e raa i teie nei moniteiaha faufaa ore, e te haa­
fifi atoa nei hoi ratou i to ratou ra mau taata tupu o tei peapea
roa i te faatere raa i ta ratou ra mau hoo na roto i te fifi i te taui
raa i teie nei moni. Te faatupu nei ratou i te hoê fifi rahi e e riro
paha ratou i te topa atoa i roto i taua fifi ta ratou e rave nei.
Ua ite paatoa tatoue eaha te tumu notauaohipa tapeapea ite
moni ra. E ohipa maitai mau a te haaputu i te moni, teie ra e ohipa ino roa te tahuna i te moni, la haaputu tatou i te moni no te
mau mahana iino, e ohipa maitai roa ia, teie ra te vai ra te mea
tia roa ia tatou ia rave, maori ra o te haaputu i te moni hu'ahu'a
e ia raea hia te taio e nehenehe ia tatou ia taui i taua mau moni
hu‘ ahu‘a ra a mono atu ai i te mau moni parau. aita ia tatou ¡
haafifi i te ohipa taui raa moni nei. la tahuna ra tatou i te mau
moni hu'ahu'a, mai te manao e o tei hau ae ia i te moni parau
ra, ua haafifi roa ia tatou i te mau ohipa atoa no te moni. E e ri­
ro paha ia tatou i te topa atoa i roto i taua mau fifi ra. A haapu­
tu i ta outou moni; a afai atu i roto i te rima o te mau fare mo­
ni, o te ohipa maitai roaiae nehenehe ia rave hia. Eita roa te reira
e faatupu i te fifi i roto i te rave raa ohipa.
Eita roa hoi e nehenehe faahou ia opere faahou hia te moni
hu'ahu'a no te fifi i tetitau atu ite vahi no reira mai. O te fifi te
reira e iri mai i nia i te ohipa tahuna moni, au nei hoi te Hau e
manao ai e e faaore i teie nei hohoa moni a taui atu ai, ino ihora
te taata haaputu.
A farii mai i teie nei ani raa e a faahoi i te mau moni e tapea
hape noa hia ra, na mua’e a manao ai te Hau i te hoê mau ture
no J e faahape raa i te feia tahuna moni.

MAXI

1941

Te archa o Oteania Farani vî ore i to Farani
huiraatira vî ore ato'a.
E te huiraatira farani vî ore o Farani e !
laorana outou ato'a i roto i to outou na ati !
O matou teie to outou mau taeae farani vîore ato'a no Oteania
atea roa nei - te faaite atu nei matou ato'a i to matou aroha ia
outou na.
Ua faaroo ato'a matou, to Oteania nei, i ta outou pii e ta ou­
tou faaite e tei roto outou i te faateiaha raa a te purutia e te haamata na outou i te pohe i te poia na roto i te pau raa ta outou
maa i te enemi.
Ua faaroo ato'a matou e te tiaturi na outou i nia i te nuu farani
vî ore a de Gaulle paturu hia e te nuu paratane tauturu hia e Marite.
Aue hoi outou rii e ! Aita mau hoi e rave'a e ora mai ai ou­
tou rii - maori ra ia - ia upootia te paeau e tutava'ra no te tia—
varu e no te arai i te enemi.
Ua ite matou, to Oteania, e ua totoâ hia outou e to Farani na
te pupu taata enemi repupirita e. na te mau taata hoo Ai'a i te
enemi.
Ua ite ato'a matou, to Oteania, e te hinaaro noa'ra outou to
Farani i to matou fana'oraa i te atea nei.
Ua ite te mau fetii i Tahiti mâ nei e e mau radio haavareta te
mau fetii i Farani e hapono mai - no te mea eita te purutia e mana'ra i Farani na e 1anti'a i te hoê radio faaite oia mau ia niuniu
hia mai.
E te tapa'o faaite i haapapu mai ia matou to outou mau fetii —
0 te pii ia - o te parau ia a Pétain e tei roto Farani i teie nei i te
hoê ati rahi.
Tei hea atura ia te parau i na roto mai i te rahi raa radio i te
mau fetii e i te mau hoa i te fenua nei e (tout va bien) - e aore
ra (nous sommes bien).
E matou hoi to outou mau fetii e to outou mau hoa i Oteania
nei - eitahoita matou e nehenehé ia niuniu atu ia outou, to ma­
tou mau fetii, to matou mau hoa i Farani na - note mea e ite e
e tahoo hia outou rii e te purutia.
tfa v e rahi râ rata ta outou i faatae mai na roto i te purumu ïtea
ore KH e te purutia o tei tae mai ia matou nei - e mea nâ'roto mai
1 taua’ ^iau rata ra te tae raa mai te tahi initiiti parau mau.
E no'taua mau tumu ra eita matou e irioino ia outou note pa­
pai orefipai e note niuniu ore mai e eia’na ato a outou to matou
mau fetiili Farani e inoino mai ia matou - hoê â fifi - hoê â tumu.
Eiaha oHtou e mana'ona'o mai ia matou to outou mau fetii e
to outou mftsthoa i Oteania nei; mea maitai e mea fana’ o roa
matou na rotox^.fiai, te paruru e te aroha 0' de Gaulle, o Chur­
chill e o Roosevelt.
Are'a matou nei; telAjaajnoa’tu nei matou ia outou i te mau
taime ato'a - e tei hau roa 1 J
^tamaa’i matou mai te navai maitai e te paia maitai. Are'a outou rii na aita faahou te reira huru.
la amu matou i te faraoa hopue ta te paratane e ta te marite i
afai mai e ta'i matou ia outou rii no tè'meà ua ere ato'a outou i
te reira.
Te mahanahana nei to matou aau i teie mau mahana na roto
i te mau tapa'o faaite ee upooti'à mau te nuu paruru parau ti'a.
Aue ia oaoa raa e ! Aue ia fana'o raa e ! la fâ mai te rê a te pa­
rau ti'a na nia mai, na tai mai e na uta mai.
Mai ia outou e tiaturi ato’a'ra i te mau minoti ato'a te na rei­
ra ato'a nei matou.
Mai te peu e aita outou to Farani e faaroo maira i teie taime na te mau radio huru fatata atu e faatae roytu i ta matou mau
parau e te Aroha hoi.
j

____________ \______________
P apeete -T a h it i . — F are neneiraa V e a a te H a u .

�</text>
                </elementText>
              </elementTextContainer>
            </element>
          </elementContainer>
        </elementSet>
      </elementSetContainer>
    </file>
    <file fileId="1110" order="14">
      <src>http://bibnum.upf.pf/files/original/70efa2511b7587b73dc2b3903bbc1e6a.pdf</src>
      <authentication>f5a751ae23e2971a94fa76d41eb36c07</authentication>
      <elementSetContainer>
        <elementSet elementSetId="4">
          <name>PDF Text</name>
          <description/>
          <elementContainer>
            <element elementId="55">
              <name>Text</name>
              <description/>
              <elementTextContainer>
                <elementText elementTextId="29465">
                  <text>REPDPIRIT A

■MatA«iTi f l . —, JNTa 7.

FARANI

E perk ra 1941:

TIAMA RAA — AÏFASTO RAA — AUTAEAE RAA.

TE VEA MAÛHÏ
A v a la i

îta

te

S tn a a n o tu fiu

n o

te

m a u

tg a a p a o

r a a

J k r a n i

i

© t e a it ia

N E N E I H IA I T E M A U A V A ’E A T O A
TE HOO : Hoê matahiti: 10 farane — Te Vea hoê: 1 tarase.

M a t a h it i 194t.

Na 7.

T©

S io e

V ea Inal-i i t e V e a a té Hau no te mon H aap a'o raa F a r a n i i O tean ia.

o h lp a

t e Stlas f ila .

I te monirc i mairi aenei, 24 uo Mati 1941, ua atutu te hoe pa­
ra u api maere rahi hia : ua roo haere na te Oire pu e e tae mai
na Manua Mante e 6 i Tahiti nei i te poipoi iho, mahana piti 25
no Mati. Ua faaroo taiva vetahi i taua parau ra, ua maere rahi
hia hoi e e parau mau taua parau ra. E inaha, i taua ahiahi mo­
ni re ra, ua huru papu roa’tura te tere raa o taua parau ra.
1 te poipoi mahana piti, i te hora iva, te itea ra i te fa raa mai
taua mau Manua Marite ra i tua, e ua vai tahaa noa mai e ono
atoa, e pitî pahi rarahi, e e inaha hoi pahi rii huru nainai iho.
Ua ta tai tahi te faao raa hia mai taua mau pahi ra, no te iti te
pailgtie vai nei i otatou nei, e i te horapiti, ua tapae paatoa mai
taua rnau palii ra i roto i te 00a i Papeete. Ua o maite taua na
pahi ra i hia t te uahu tapae raa.
Na te Manua matamua i faao mai. i faahanahana i te'fenua,
ua pahono hoi to te fenua i ta’na faahanahana.
Ua faaea taua na pahi ra i Papeete, mai taua mahana piti ra e
tae roa aéra i te poipoi mahana ma ha i te hora 10 i reva anae niTeie te mau ohipa rii i tupu i taua na mahana ra,
1 te mahana toru i te poipoi, ua tuu hia te mau manu /«va 0
na pahi rarahi e ua maurere te reira na nia’e i te oiré Papfjete, e
vau manu reva o tei taninito na nia i te rave haere raa i f i ratou
mau peu rii. E mea nehenehe mau a ia hio hia e te mat; ua rau
ta ratou mau peu i rave.
..Tr
I mûri ae i te oti raa ta ratou ra maue raa ua f^ h n aaro te raatira manu reva Marite i te tamata i ta tatou mi/nt reva. Ua faatia
hia to’na hinaaro, ua afai hia e faaori Jvffî? na nia i ta tatou ma­
nu reva, e ua parau roa oja^^jÿgpfffinu maitatai roa ta tatou,
noa’tu to ratou tahito.
I taua po mahana toru ra, ua purara hanoa te mau mori turama,
na te tai na te fenua e tae noa’tu i roto i te mau mou'a, ua matatai noa te mau taata atoa e tae noa’tu i to te mau mataeinaa ua
ite atoa mai i te maramarama 0 taua mau mori ra.
Ua faatupu atoa te Apoo raa Oire i te hoc taurua iti no te farii
raa i te mau ihitai o taua mau manua ra. No te ravai ore ra te
tairne, aita’tura i nahonaho maitai roa taua ohipa iti ra, ua mauruuru ra te feia i tae i taua himene raa iti ra. i nia i te rnahora i
mua i te fare faaipoipo raa te tupu raa taua taurua ra.
I te mau mahana atoa a vai ai taua mau manua ra i nia i te uahu
i Papeete ua tuu noi hia te nxau.ihitai ia ori haere noa na na te

AV a k : E p e r e r a

mau aroa 0 te oire e ua maere rahi hia, te mea e aita roa e peapea
i tupu, ua matau hia hoi te reira ra ohipa i rotopu i te mau ihitai
Marite, i te mau tau a haere mai ai ratou i o tatou nei i mutaa
ihora, e inaha i teie tere aita roa e ohipa ino i tupu. O tei itea
hia ra, e opéré raa apara tei rave hia i nia i te uahu ua tuu hia
mai te mau a fata apara i mua i te aro 0 te taata mai te ani mai e
a rave e a amu. Ua hoo haere te hoe mau ihitai i te hoe mau maa
mai te opéré haere na te mau faehau tahiti. E tere faahiahia roa
teie i to ratou. Eaha teie faaite raa?
A fatata’i taua mau manua Marite ra i te faao mai i roto i te
ava, te parau ra vetahi taata i ô tatou nei e, ua tia roa i te faatere
raa Hau a Vichy teie nei tere o te mau manua Marite i te haere
mai i ô tatou nei.
Aue o£ e te enemi e, atira na oe te faaô faahou mai i ta oe na
raau pohe i roto i te pupu taata ora 0 Farani Tiama.
Ahiri e e parau mau ta teie nei fanau’a ehidena, eaha ia te ma­
nua Marite i laahanahana'i i te Tavana Rahi a de Gaulle?
Teie te parau mau ; Aue oc e to matou Tenerara de Gaulle, e
au oe i te toiea mata nevaneva, ua rahi mau matou iaoe, ua itea
mai matou e to te ao, ua riro mau matou ei taata ia oe e to matou
Tenerara Roo Nui e de Gaulle te oaoa nei te aau, e te mauruuru
nei te mau mero atoa o te tino i tera ra mau maitai faahiahia ta
matou i ite iho nei.
Aita'era i moe ia oe te faaue i to oe ra mau hoa i te tono mai
i te mau tiai rnoana ei faaiteite i to mau tamarii e te vai ara ra to
aau, i te tauturu raa e te aupuru raa ia matou.
E arue mau matou ia oe ua riro hoi oe ei metua here mau ia
matou.
Aita’era i hape ta matou tuu raa ia matou i roto i to oe ra rima,
a papai ai matou i to oe ra io’a i te avae Setepa i mairi aenei. Te
oaoa rahi nei matou i te mea ua tia hia mai e oe to matou mau
hinaaro atoa, e ua hau e roa'tu ta oe na hamani maitai ia matou.
I tia’i ia matou te arue raa ia oe e to matou Tenerara de Gaulle,
e to oe atoara mau rima tauturu, tae noa'tu i te mau nuu e ninii
maira i to ratou ra mautoto i nia i te mau tahua aro raa i rae’a
hia e ratou ra, na roto i to ratou jtoito, mai ta matou i faaroo
aenei na roto i te mau niuniu i faahiti haere i te aravihi e te taia
ore o ta oe ra mau nuu.
O ta matou teie faateni ia oe e to matou upoo faatere i te ara ra.
IA ORA FARANI TIAMA.
IA ORA PARETANE RAHI.

�36

TE VEA MAC5HI

IA ORA HELENI.
IA ORA MARITE, to matou hoa o tei fatata i te riro ei
Hau Amui.

ü t e u faa&amp; se r a a m a n a 3 t® l§ a u
FAAUE RAA n° 233 s., no te 13 no mati 1941.
I r a v a l . — Ua haamau hia aenei te taote tapao toru ra o
(Pujo Jean Aimé), ei faatere i te piha rapaau raa ma’i i Taravao. — Tei ia’na te haapao i te mau obipa rapaau raa ma’i
i te pae i raro o Tahiti.
Irava2. — Em ana teie nei faaueraa i te mahana e tae mai
ai oia no Nuu-Hiva mai ei reira e haamana hia’i e e laatae
hia’i teie nei faaue raa i te mau vahi atoa e au ai ra.
FAAUE RAA n° 235 i.c.. no te 14 no mati 1941.
Irava 1. — Te tao hia nei i te mau taata i mûri nei : Te Tavana oire i Papeete, Te Tavana oire-faatere Hau i Raiatea,
te mau Tavana Hau, e tae noa’tu i te mau faatere ohipa a te
Hau, e ia mana teie nei faaue raa, e tapura ratou atoa i te
mau tamarii o teiraea hia te 20 matahiti i te area o teie nei
matahiti oiahoi o te mau tamarii atoa o tei fanau hia, mai te
mahana matamua no tenuare e tae noa’tu i te 31 no litcma
no teie matahiti 1941, e e tia raa larani hoi e aore ra o tei
roaa te tia raa farani. ia tuu anae hia ia to ratou mau io’a i
nia i te hoe tapura, no teie hiopoa raa faehau e fatata mai
nei.
Te vai ra te mau faatàa raa e te mau haatnaramarama raa
0 te faatae atoa hia i te taime e hapono. hia’i teie nei mau
faaue raa.
^
No te mea hoi e uàfaaore hia aenei te mau ohipa no te pia
raa i teie nei mau tapura, no reira ra ua lil.au hia te mau taata
1 faahiti hia inia nei. ia faaoti e ia faatae mai hoi i taua mau
tapura ra i te 15 no mati 1941. i roto i te rima o te Raa tira
faehau i Papeete.
Mai teie te huru o te faaoti r.aa i taua mau tapura ra :
O te mau ui api o tei fanau hia mai te mahana matamua
no tenuare e tae noa’tu i te 31 no titema 1941, tae noa’tu i te
mau ui api o tei faahiti hia i te irava 12 (area 2 e 3) e i te ira­
va 3 (paratarafa 2) no te Ture no te 31 mati 1928, e o tei ore
roa i faaoti i te tahi parau na mua'e i te 15 no mati 1941 mai
te au i te faataa raa a te rata faaati a te faatere hau rahi numera 116 no te 4 no atetel937. o teifaaite e ai fa ratou e faaea
tumu i teie nei fenua farani.
Te mau ui api hoi o tei fanau hia i te area, no te 6 no me
e tae noa’tu i te 31 no titema 1919, o tei faataa hia i te area
1 no te irava 12 no te ture i faahiti hia i nia nei.
Te mau ui api hoi o tei faahiti hia i te irava 13 no taua ture
ra, oia hoi o tei riro mai ei taata tia raa farani na roto i ta
ratou iho ra titan raa, e aore ra 6 tei faariro faahou hia ei
taata tia raa farani, mai te 10 no febuare 1940 e o tei ore i t.itau hia i te matahiti i mairi aenei.
Te mau ui api hoi o tei aramoe i te titau i te matahiti i
mairi aenei
E faatae atoa mai hoi te mau taata i faahiti i nia nei i te
mau parau atoa e au no taua mau ui api ra, mai te faataa
rnaite i te feia e ore e nehenehe ia maiti hia i roto i teie nei
faataa raa, mai te haapapu maitai mai i te tumu no te reira
ra mau fifi raa. la haapao maite hia teie nei mau faataa raa e

E eer er a 1941

e tia’i, e ia tiatonu maite te mau faatere i teie nei ohipa, ia.
riro ei maitai no ratou iho e no te mau tamarii hoi e titau
hia nei na roto i teie titau raa, ia rave hia teie nei ohipa na
roto i te tiama.—Mai te peu e te ite ra te hoe o teie nei mau
faatere i te hoe ati, te hoe m a’i e ore roa’i te hoe o teie nei
ui api e nehenehe ia rave hia ei faehau, ia rave hia te reira
na roto i te tiama, eiaha e amuri ae. ua itea hia te hoe mau,
hape, ua riro ia ei haapeapea i te faatere ohipa e te taata
hoi e o p u a h ia ra ite rave ei faehau.— la haapao maitai
atoa hoi te mau faatere i te mau tapura, e ia titoro rnaite ra­
tou i te mau ui api o tei pohe mai i rotoi to ratou ra mataeinaa ia faatae ia ratou i te faaite raa i te mataeinaa i fanan
hia’i taua ui api ra.
Te faaara atoa hia nei te mau ui api no nia i te mau faature raa e iri mai i nia i te feia aore i' tae i taua mau hio­
poa raa ra e aore ra o tei ore i faatae i te hoe mono..
Irava 2. — Te raatira i te piha toroa no te mau h aamau’a
raa a te Hau. Te mau tavana hau e te raatira faehau o tei
haamana hia, no nia i te mau vahi e au i to ratou ra mau to­
roa, no te faaoti raa i teie nei faaue raa o tei pia na roto i te
Vea a te hau.
FAAUE RAA n° 240 i.c., no te 14 no mati 1941,
Irava 1. —E putuputu te tomite hiopoa i te mau faehau pupu 1911 e te mau faehau o tei vaiiho rii hia i na hiopoa raa
1939 e 1940, i te mau vahi e i te mau mahana e te hora i
faaite hia i mûri nei:
TO TAHITI NEI, i te Monire 26 no Me 1941.
1/ I t e Rare faaipoipo raa i Papeete, mai te hora hitü e te
afa.no te mau tamarii no Papeete e le mau mataeinaa FAAA.
PA RE-PI RAF, ARUE.o MARINA.
2/1 te Fare Faaipoipo raa i Papeete, mai te hora piti'i te
tape raa mahana no te hiopoa raa i te mau tamarii no te tahi
alu mau mataeinaa o Tahiti e to Moorea.
Irava 2. — Tei te 16 no tiunu 1941. i te hora piti i te tape
raa mahana, te faaoti roa raa i teie nei mau ohipa hiopoa
j ^-^a. i te fare faaipoipo raa i Papeete.
^ a v a . 3. — E faatupu atoa hia te hoe hiopoa raa i te 20 no
atet^l941, no te feia o tei ani i te hoe mau faataime r a a i to
ratoillaao raa i te aua faehau.
frama 4.—Mai te aui te faataa raa no Le irava 18 no te ture
no te 1 no ma-ti 1928, te titau hia nei te Tavana Oire e te mau
tavana mataeinaa atoa i te taime e hiopoa hia’i te mau ta­
marii no ünfcjüu ra mau mataeinaa.
E tia hoi ia^Wquia faatae i te hoe mau ani raa mai te au
i te faataa raa a teïs%jm28 no te ture i faahiti i. nia nei, e te
tuu hoi i to ratou rima
i te parau e faaoti hia no
te hiopoa raa hia te mau t a S ^ o to ratou ra mau mataei­
naa.
E tarnau mai ratou i to ratou rahalua, oia’toa te maumero
0 te apooraa hiopoa faehau.
Irava 5. — I mûri ae a taio hia’i te mau parau no taua ohi­
pa hiopoa ra, e faaoti hia te hiopoa raa i roto i te hoe piha ia
ore roa te mata o te mau taata i rapae i te Tomite ia fa ’ao
atu i reira.
Maori ra te hoe metua tane e aore ra te hoe metua liai o
tei hinaaro i te liio i ta’na iho tamaiti, oia arme ra te faaobia
1 taua hiopoa raa ra.
Irava 6.
E haamana hia e e faatae hia teie nei faaue raà
i te mau vahi atoa e au ai ra.

�E fehera . 1941

37

TE VEA MAOH1

FAAUERAA n° 241 i.c.. no te 14 no mati 1941.
Irava 1 . —Teie te mau Toraite i faataa hia n ote hiopoaraa
faehau e faatupu hia i Papeete i te 26 no me 1941, i te tare
faaipoipo raa i Papeete, no te hiopoa raa i te mau tamarii
no te mâtahiti 1941 e te mau tamarii i vaiiho hia i na matahiti i mairi aenei :
Te Tavana Rahi, no te mau fenua farani tiama
i Oteania,
Peretiteni
Ahnne, metua, rnero no te apooraa a te Hau,
Mero
G. Lagarde.
—
—
Irava 2. — E tae atoa te raatira no te piha titau raa faehau,
hoe taote e te raatira mutoi farani i taua hiopoa raa ra.
Irava 3. — E haamanahia e e iaatae hia teie nei laaueraa
i te mau vahi atoa e au aira.
FAAUERAA n° 251 a.p.e., no te 15 no mati 1941.
Irava 1. — Te mau taata atoa e hinaaro i te faatae mai i
Tahiti nei i te hoe mau a ni nuira, mai te puaahorofenua, te
puaatoro, te puàa, le mamoe e tae noa’tu i te puaaniho, e
ani ia raton i te hoe parau faatia i te taata haapao i te piha
toroa no te ohipa a te Hau (raatira puruniu), tei ia’nate hio­
poa i taua mau anima ra ra
la faatae atoa mai te fatu o taua mau animara ra i te hoe
parau na te taata i hapono mai o tei haapapu mai e ait,a roa
to teie nei mau puaa e m a l pee e hoe iti ae.
Irava 2. — la ore n oa’tu teie nei parau ia faatae hia mai,
e tuu hia’tu ia teie nei mau animara i te hoe vahi no te hio­
poa maite raa ia ratou e na te fatu hoi o taua mau animara
ra e auiau i te mautaime atoa e iri mai no taua mau haapae
raa hia ra taua mau animara ra.
Irava 3. — Te raatira pu ru mu e te raatira tuanie o tei haamana hia no te rave e te faaoti i teie nei faaue raa o tei haamana hia e tei faatae hia i te mau vahi atoa e au ai ra:
FAAUE RAA n° 252 a.p.e., no te 15 no mati 1941.
Irava 1,—Ua opani roa hia te faaô mai i te mau aihu’araau
farani i Oteanie nei, te mau animara i mûri nei :
J *
te uri, te piafare, te uri taata e tae noa’tu i te hoe m m ani­
mara fauiaa ore, maori no te faanehenehe noa, ma/fte mahanâ e pia hia’i teie nei faaue raa.
}j
Irava 2. — E nehenehe ra ia faatia hia te hoe mauJSm raa i
te Tavana Rahi, ia hinaaro noa hia’tu i te faao mai i te hoe
mau animara maitatai. mai te uri m a m o e .^ ^ n ri amu iore.
e te tahi atu a hoi. No reira ra ia faatae h ï * a mau aniraa i
te Tavana Rahi e piti avae na mua’e a hinaaro hia’i i te papai i taua mau animara
Na mua ae a tuu hia
mau animara i faatia hia
i te faaô mai e faatae atu ia te fatu o taua mau animara ra
i te mau parau i mûri nei, i roto i te rima o te taata i haapao
hia no te hiopoa i taua ohipa ra:
1/ Hoe parau faatia e te haapapu raa mai hoi e âitaroa e
ma i pee to taua mau animara ra.
2/ Hoe parau haapapu maitai mai e ua rapaau hia taua
animara ra na mua'e a reva mai ai.
3° Hoe parau na te raatira o te pahi i faauta mai i taua mau
animara ra e o tei faaite papu mai e aita roa taua mau ani­
mara ra i haere noa’e i uta i te mau vahii tapae hia e te pa­
hi e aita atoa hoi ratou i piri atu i te tahi atu mau animara
i taua mau taimiâtapae raa pahi ra.

Irava 3. — Eita roa e faatia hia taua mau animara ra ia
huri hia mai i uta, mai te peu e aita teie nei mau parau i faa­
tae hia i te taata i haapao hia no tauatuhaa ra, e mai te pa­
rau faatia ore hoi na’na i te tuu mai i taua mau animara ra i
uta.
Irava 4.—E hiopoa faahou hia taua mau animara ra ia tae
mai ratou i uta e mai te peu e ua itea te hoe m a’i i nia ia ra­
tou, e faahoi hia ia i nia i te pahi e aore ra e haapohe hia i
taua taime mau ihora, mai te tia i te fatu o taua mau animara
ra e mai te titau ore roa oia i te hoe utua iti noa’e.
Ua opani roa hia teie nei mau animara i te tapiri atu i te
hoe atu animara o te fenua nei na mua’e a roaa mai ai te pa­
rau faatia no to’pa ra tuu raa hia mai i uta.
Irava 5. — Te mau happ atoa e rave hia no teie nei faaue
raa e faautua hia ia mai te au i te irava 475 e 478 no te ture
o te fenua. — E haapohe ohie noa hia te mau animara o tei
tamata hia i te faao mai i uta mai i te faatapuni,
Irava 6. — Te raatira purumu e te raatira tuanie o teihaamana aime hia no te mau tuhaa e iri mai i roto i ta raua faetere raa, e no te faatae hoi i teie nei mau faaue raa i te mau
vahi atoa e au ai ra.
FAAUERAA n° 253 a.g.f.. no te 15 no mati 1941.
Irava 1. — E piti ahuru tara, oia hoi lOOfarane moni haaimiuruuru o iei horoa hia’tu na te mau taata ta tai hoe o te
faaite hia te io’a i mûri nei, no te haamauruuru raa ia ratou
i mûri ae i te hiopoa raa i faatupu hia i te 16, 17 e te 18 no
tiunu 1940, i te mau fenua Rurutu ma,
Percy Neagle (Nitara)
Toofa a Toofa
' Tiho Manuel
Irorau Taputu
Irava 2. — Ua faataa hia teie nei haamau’a raa i nia i te tu­
haa 10. irava 7. — E te paratarafa 1, no te mau haamau’raa
a te Hau.
Irava 3. — E haamana hia e e faatae hia teie nei faaue raa
i te mau vahi atoa e au ai ra.
FAAUE RAA h»254 c.. no te 17no mati 1941.
Irava 1. — Ua haamana hia te raatira tapao toru ra o Ra­
vel, ei raatira no te piha toroa ora raa hau o te fenua nei, ei.
mono atu i te toniana J. Gilbert, o tei ineine roa i te reva.
Irava 2 . — E haamana hia e e faatae hia teie nei faaue raa
i te mau vahi atoa e au ai ra.
FAAUE RAA n« 257 i.s .l.v ., no te 17 no mati 1941.
Irava 1. — Ua tapea hia no na avae e 3 te patana a te ti—
tinito ra o Sbiou Fat n® 2253, hoo taoa i Uturoa-Raiatea.—E
mana teie nei faaue raa mai te mahana matamua atu no
e p e re ra 1941.
Irava 2. — I te 31 no mati 1941, etuu te tinito ra o Shiou
Fat n° 2253 i te hoe tapura faaite raa i te rahi raa o te mau
taoa e vai ra i roto i ta’nara fare toa, e mai te faaite papu atoa
hoi i te hoo o taua mau taoa ra, i te monitumu mau aita i
faauta hia i te api e au. — E horoa atu oia i te reira i roto i
te rima o te Tavana Hau no Raiatea ma.

�TE VEA MAOHI

38

Irava 3. — E faatae a tu teie nei tiriito o Slriou Fat n° 2253
i te faraoa ota e vai ra i roto 1 to’naviraa e ta’na i faataa na
te mau tinito eu faraoa no Raiatea iho, to Tahaa e to Maupiti atoahoi na mua’e i te 31 no roati 1941.
Te raiti e vai ra i roto i to’na rima è tuba hia ia na te mau
toa e vai ra i Raiatea, mai te au i te faataa raa ta te Tavana
Flau e tuu atu i roto i to’na rima.
Irava 4. — E haamana hia e e faatae hia teie nei l'aaue raa
i te mau vahi atoa e au ai ra.

Epebeea

1941

FAAUE RAA n° 274 c., no te 22 no mati 1941.
Irava 1. — Ua patoi aenei te taote tapao toru ra o Pujo i te
taui raa i rave hia no’na ra. e no reira ra ua faaoti hia aenei
te parau no to’na ra lia raa. U à faaea oia i te mau i to’na ra
toroa mai te 19 no mati 1941.
Irava 2. — E faahoi hia teie taote i te taime matamua e
nehenehe ai.
Irava 3. — E haamana hia e e faatae hia teie nei faaue raa
i te mau vahi atoa e au ai ra.

FAAUERAA n° 259 a.g.f., no te 19 no mati 1941.
Irava 1. — Teie te mau taui raa i rave 4iia na roto i teie
nei faaue raa:
Te vahiné ra o Florence Sarciaux, vahiné faaipoipo na
Moilon, haapii tamarii i Mahina, ua tuu hia’tu ia i Makatea
e teie te ni oui i faataa hia :
Moni matahiti
Faanuu raa

10.200 farane
1.200
—

Te vahiné ra o Ma ta i in i Faaruia (Marjorie), haapao pu ta i
te fare nenei raa vea a te ITau, ua faanuu rii hia ta ’na moni
no te tamarii i roua faahou mai ia ’na : teie atura ia te tuhaa
e horoa hia na’na : 18.000 farane i te matahiti hoe.
Te taata ra o Chevalier (François), rave ohipa i te piha o
te Raatira Pururnu, ua faanuu atoa hia ta’na ra tuhaa moni,
teie: atu ra ia te tuhaa api i roaa ia’na :
Moni matahiti
Faanuu raa

12.520 farane
480
—

Te taata ra o Jam et (Jean-Marie, Joseph), Canter\ pereoo
uira i te piha toroa o te Raatira Purumu, te horoa hiaJ nei ia
n a ’na 16.000 farane i te matahiti lioe.
Te vahiné ra o Nadia Nimeau, haapii tamarii no Tautira,
ua tuu hia ia i te. Fare Haapii raa a te Hau, ua faaore hia ia
te tuhaa moni no te mau haapii tamarii i te mataeinaa, teie
atura ia te tuhaa,api e aufau hia’tu na’na : 7.800 farane i te
matahiti hoe.
Oia atoa te vahiné o Lucella Terorotua ua faahoi hia ia i
Moorea e no te mea hoi no reira ihoa oia, ua faaore atoa hia
ta ’na tuhaa moni e ua faatano hia mai tei nia nei.
Irava 2. — E haamana hia e e faatae hia teie nei mau faaue
raa i te mau vahi atoa e au ai ra.
FAAUE RAA n° 273 c., no te 22 no mati 1941.

FAAUE RAA n° 277 a.p.e,, no te 27 no mati 1941.
Irava 1. — Ua faatia hia te taaia ra o Timi a Rooiti, mau
auri i Papeete, ia tuu hia’tu i te afa raa o ta’na ra utua. Ua
faautua hia teie nei taata i te 14 no tetepal940, i te utua ra e
8 avae auri. E mai te au i te faataa raa a te lure no te 14 no
atete 1885, inaha ua faatiama hia oia i te afa raa o ta’na ra
utua.
Irava 2. — E faaite mai teie nei taata i te vahi ta’na e opua
nei i te haere e iahinaaro noa’tu oia i te faarue i taua puhapa
raa no’na ra, e faatae ia oia i te faaite raa i te piha mutoi.
Irava 3. — E faufaa ore hoi teie nei faaue raa mai te peu
e ai ta teie nei taata i haapao maite i te mau faataa i tuu h ia’tu
i mua i to’na aro. e aore ra ia hape faahou noa’tu teie nei
taata. E faaohoi oioi roa hia oia i roto i te fare tapea raa no
te faaoti i ta’na ra utua tahito e te rave hoi i te utua api mai
te peu e ua faautua faahou hia oia.
Irava 4. — E haamana hia e e faatae hia teie nei faaue raa
i te mau vahi atoa e au ai ra.
Na roto i te faaue raa n° 271 no te 21 no mati, ua haapae rii
hia te taata ra o Lanteirès (Alfred) i to’na ra toroa haapii
tamarii i Maharepa, oia’toa te taata ra o MaraetetoaTeamokiaitau, tauturu i taua haapii raa ra, e ua tapea atoa hia ta
raua ra tuhaa moni avae.
UMopani rii hia taua haapii raa i Maharepa ra, mai te 15
no nh ti 1941.
Na rpalo i te faaueraa n« 256 no te 17 no mati 1941, ua farii
hia te fa (hoi raa toroa i rave hia e te taata ra o Taratua a
Pae, pereÀiteni no na Toohitu i Bora-Bora-Maupili. O Virau
0 Virau tei haimana hia’tu ei mono i taua toroa ra. O Teuiau
a Tetuanui tei iStjçiana hia ei Haava Toohitu no te tiripana
maohi no Bora-Bora Maupiti.

Irava 1. — Ua taui hia aenei te mau mero no te hiopoa raa
î te mau rata e tae haere mai na te mau fenua ee mai. Teie
atura te faataa raa api :

E aufau hia hoi i na taats^^^ühjyaJlia. i nia nei te mau tuhaa
1 faataa hia no to raua ra toromRÎâiVoi tei faaite hia i roto i
te faaue raa no te 28 no tetepa 1938.

Delage, Raatira no te piha toroa no te mau
parau api,
P eretiten i ■;
Ahnne Ed. Mero no te Apooraa a te Hau,
M ero ;
Faugerat, Raatira i te Piha haamana raa,
—
Du hou ch. Notera,
—
Lagarde G. Mero no te Aporaa a te Hau,
—
Giovannnelli, Raatira i te piha hio raa îeLia,
—
Irava 2. — E haamana hia e e faatae hia teie nei faaue raa
i te mau vahi atoa e au ai ra.

Na roto i te faaue raa n° 230 no mati 1941, ua haamau hia
te tarnahine ra o Odile Roapamoa ei haapii tamarii i Rikitea
Maure va. E maua teie nei faaue raa mai te 15 no mati 1941.
Na roto i te faaue raa n°275 no te 23 no mati 1941, ua haa­
mau hia te tamaiti ra o Maoni (René) ei haapii tamarii i te
Haapii raa a te Hau i Papeete mai te mahana matamua atu
no mati 1941.

�E pehera 1941

39

TE VEA MAOHI

PARAU RH APt NO T E F EN UA NE!
Reva raa ihitai.
1 te mahana tapati 29 no Mati i mairi aenei, ua tapae mai te
pahi ra 0 « IV air un a ».
la poipoi iho, ua ineine no te rêva, e inaha e mau tamarii tahiti
0 tei amui hia i te mau ihitai farani turrsu, o tei itea hia i taua
tere ra.
E 52 ihitai e to ratou ra Tomana tapao toru. ua reva i taua tere
ra.
Ua faaineine e ana teie nei mau aito i to ratou ra tere, mai te
anaanatae maitai, e tetitau maoro raa i taua mahana ra, e i mûri
aéra ua oaoa i te mea e ua reva.
E rave’rahite mauohipariii faatupu hia no teie nei mau ihitai,
ua haaputuputu te Apooraa Oireia ratou i te hoe inu raa i te ma­
hana tapati a tapae mai ai to ratou ra faurao.
i te poipoi iho, ua faatupu atoa te Tavana Rahl i te hoe tamaaraa
hopea na te Tomana tapao toru.
1 te tairne a ineine maite ai taua tere ra, ua putuputu mai te
mau nu.11 faehau 0 te aua, no te faaite hopea raa i te aroha o te
fenua i teie nei mau aito e faaruc nei i te fenua. E mea nehenehe
mau e te anaanatae te inanao.
Te laahiahia nei e te tupu nei hoi te aroha rahi ote.aau i te hio
raa i teie nei ui api e horo nei i roto i teie nei ohipa riaria. Ua rave
ratou i teie nei haana tama’i mai te poupou rahi, mai te tiaturi
papu i nia i te ora e roaa mai na roto i te faaitoito. Aita roa e
taia i itea hia i nia i to ratou ra mau mata, aita roa hoi e peapea
1 faaroo iiia'tu i roto i to ratou mau vaha, 0 te oaoa ra e te anaa­
natae anae ta ratou e faaite nei ï to te fenua. Ua rahi ae te oto 0
tefeia i faarue hia mai i te fenua i to tera ra mau aito faahiahia.
Ua reva atoa teTomana tapao toru, o jean Gilbert, te hunoa a
Marata (Emile Martin), n i’na iho i aratai e i aupuru i teie nei mau
ihitai rii 0 tei :iro oit;imarii mau na’n-a i roto i na mahana e rave
rahi to’na ra faatere raa. ia ratou mai te hoe metua here mau.
Aue te here mau i te Ai'a i faaite hia e teie nei mau aito faa­
hiahia no Tahiti e. Aita hoi ratou i haaparuparu i to ratou vfrt&amp;u
maiK-to, aita hoi i îaatau.pupu i to ratou hinaaro tumu i'ytaaora
i te Hau Metua. Ua parau te vaha e ua haere tino roa f faaora i
teie nei Hau Metua..O te huru mau te reira o te Aito, A te reira
i faa fauta;; ore i te rnutamuta a vetahi e ra, a parau m e e haru
te roa to teie mau taalà, i faahinaaro ai ia de Gaulle./
O te huru te reira o te mau ohipa rii i tu'piu^apeete nei.

l a n parau

n &amp; t&amp;

m a i.

Ua tae haere mai nei te hoe mau vea no te ara mai, e ua taio
haere hia te hoe mau parau rii no nia i teie nei tama i rahi riaria
e tupu noa nei.
Ua faahiti te hoe mau papai vea i te huru faahiahia o te faatere
raa a te Tcnerai'a Paretane ra 0 VVaweil (oia hoi o Ue Vera tarie).
I tera ra mahana, ira haaputuputu taua Fenerara ta i ie mau
apai vea e ua faaite atu oia ia ratou e i teie ihoa minuti, te tia
i to’na mau nuu note haereearo iîeenemi. Ua ata te mau paai vea, no te mea i roto pu noa hoi ratou i teie nei mau nuu e aita
oa hoi ratou i ite rioa’e i te hoe tapao faaite raa e ua ineine eaore
1 ua faaineine B a teie nei mau nuu no te haere e aro i te enemi.

Aita roa ratou i tiaturi i taua parau a te Tenerara ra, e inaha
ua pahono ratou e eita roa ratou e vare. 1 reira to te Tenerara
titau raa ia ratou ia hoi faahou i te mau vahi ta ratou i haere ra
e inaha, ua ite papu teie nei mau papai vea e aita aéra e nuu faahob, ua tia anae e ua haere i mua, ua horo i te vahi e itea’tu ai
te enemi. E mai te reira tairne te faau noa raa taua nuu paretane
ra i te enemi, mai te otohe ore roa e ua faaroo paatoa anae tatou
i te huru faahiahia o taua nuu paretane ra, i te haru raa mai i te
mau oire, i te mau pa paari a te itarià i te pae i Libia.
Mai taua mahana ra e tae roa aenei i teie nei, aita roa tatou i
faaroo e ua otohe rii ae teie nei mau nuu a teie Tenerara, ua haere
ti/noa ra i mua, e ua manuia roa oia.
Ua faahiti atoa te hoe papai vea i te hoe parau faahiahia. maori
ra teie nei Tenerara Waweli, ua fai roa oia i mua i te aro o te
vetahi mau taata ite e te aravihi, i te huru o ta’na ra mau rave
raa e ta’na hoi faatere raa i to’na ra nuu. Teie ta’na parau, na
mua’e oia a faaineine ai i to'na ra nuu, ua taio oia i te Bibilia. E
no roto mai i taua puta ra te itea raa hia mai ia’na te mau ravea
hohonu no te rave raa i te enemi.
Ua faatia oia e no te tama’i ta’na i rave i te rui, ua haru oia i te
mau faàtere i rave hia e Gideona i to’na ra tau, e ua manuia roa,
te reira . Oia’toa te rnau rave raa a te peropheta a Ella, no te mau
tau paura, ua ite atoa oia i te reira i roto i taua taio raa Bibilia
narra ra. E na roto i te irava i papai hia i te puta 2 a te mau Arii—
XVIiI-21, ua roaa ia’na te hoe mau aratai raa faahiahia. ! ite papu
ai oia e i taua mau pae fenua ra, o te mau mauhaa pereoo o tei
hau ae i te maitai, no te tie i te mauihaa tamai na roto i te ohe.
0 te hurü faahiahia te reira o taua Tenerara nei.
Teie te piti 0 te aito Paretane, no te Moana oia, o Cunningham,
to ’na io’a, e Aiimarani, e te vai atoa ra to’na teina, e Tenerara,
tei raro ae i te Tenerara Waweli te ohipa raa, teie te parau no
taua
ra.
E rave rahi aenei to’na faau raa i te mau manua itaria, aita roa
ra i manuia maitai roa, ua rahi roa te tere o taua mau manua
itarïa ra, i ore ai i roaa i te tapapa. ï te mahana pae ra i mairi
aenei, oia.hoi i te 27 no Mati, ua roohia taua nuu manua ra i te
ati, e 8 manua ita; in 1 tomo e e 2 noa iho manu reva to te pare­
tane i ino. E ohipa rahi faahiahia teie e i te oti raa teie tama’i, ua
huti te Atimarara Cunningham i te reva faaite raa i to’na ra rnau
ihiîài e ua manuia roa te tere. la tae aéra ratou i to ratou ra
tapae raa, ua haaputuputu mai te Atimarara i to’na ra nuu i te
tahua mûri 0 to’na ra mau pahi e ua faatupu i te hoe haamatai
raa i te Atu a oia i tauUiru mai ia ratou e ua tiaoro atu hoi ia’na,
ia tauturu mai a e ia faaupootia mau a ia ratou i roto i teie nei
ta mai.
Ua roo mai nei i teie mahana ; 1 no eperera e i roto i na manu
reva i moe hoe ; hoi faahou mai. Te rahi raa o te pau o Paretane
1 taua aro raa rahi ra - hoe ia manu reva e na ihitai e toru - tirara’tu ai.

P a r a u faaite.
! roto i te apooraa i faatupu hia no te hiopo’a raa i te mau hoo,
ua faatumu aenei te Tomite Haapa’o i te mau hoo ite mau moni i faaite hia i mûri nei, o tei taui haere e aore o tei faaore atu ï
te mau tapura raa i rave hia i te 5 ete 21 no febuare i mairi aenei.
F&amp;uiaa o t e iemsa nei :
Hinu pua’a 0 tei oti i te faatahe.............. .

te;kiro

39 75

/

�E

TE VE A MAOHI

«r
T e maii t'auiaa no te niau fe n u a ee mai :

Niuniu taratara........................................................

te kiro

19 7s

Punu tare.......................................................... -y •

Avaava otiiteoviri “ Hérald ", “ Barking Dog”. te puohu

4 50

Raau tare (eiaha te titoe)......................................

4 75

Taputai:

970

Hinu peni ama :

Hinu pua’a ta punu h ia .......................................
—

—

“ Roy ” .................................

Naero no te aua......................................................

—
te kiro

(te faito litera).........................
—

..............

A;

P apeete-T ahiti, — F areneneiraa V ba

a te

Hau .

fereea

1941

8 *
10

&gt;v

3*5
'3

»

16 »

�</text>
                </elementText>
              </elementTextContainer>
            </element>
          </elementContainer>
        </elementSet>
      </elementSetContainer>
    </file>
    <file fileId="1111" order="15">
      <src>http://bibnum.upf.pf/files/original/c048c78eda54a50fe13e49dfbce762d2.pdf</src>
      <authentication>39fd5d99fb84429a11d3d0706c706338</authentication>
      <elementSetContainer>
        <elementSet elementSetId="4">
          <name>PDF Text</name>
          <description/>
          <elementContainer>
            <element elementId="55">
              <name>Text</name>
              <description/>
              <elementTextContainer>
                <elementText elementTextId="29466">
                  <text>KEPÜPIRITA

M atahjti i l . — N a 10.

FAR ANI

TIA M A R A A — AIFAITO R A A — A U T A E A S RAA.

M e 1941 .

TE VEA MAOHI
3 ratai no te 3noanotupu it&lt;r te mau iîaapao raa Jarani i ©teania
N EÏVEI H I A I T E M A U A V A ’ E A T O A
TE HOO : Hoê matahiti : 10 farane — Te Vea hoê : 1 farane.

El FAATITIAIFARO RAA.
E parau mau a, ua ati rii tatou i na mahana i mairi aenei,
ua ore rii te tihota, ua iti roa te u punu, e ua nao aéra vetahi: e ra te hopea ta te haru i te faatere raa, e mea maitai hoi
ahiri tatou i laaea noa mai mua ra, eaha’tura tei noaa mai
ia tatou i te taui raa i te faatereraa?
E rave rahi aoa’tu a te mau tuu raa reo teiaha o vetahi mau
taata, e te mau faaino huru rau. mai te laaliiti e e roaa te avaava rimu e te pereoo uira ia papai, area te niaa eita ia e
titau hia.
Taa ê noa’tu ai te tano teie nei mau faaino, te hinaaro nei
te Hau i te tatara rii alu i te mau tumu i raea hia’i tatou e
teie nei mau ati.
I te avae Setepa i mairi aenei, i te taime a faatupu ai tatou
i te hoe ohipa rahi, oia hoi te haru raa i te faatere raa, mai
tei faahiti hia i nia nei, tei roto roa ia tatou i te faufaa ore.Aita roa e moni ta tatou e vai ra i te mau fenua ê ê . - Mai te
au a i te mau haatnaramarama raa i larnau hia i te tuu atu i
mua i te aro o te huiraatîra, ei moni Marite e roaa mai ai ia
tatou te tauihaa Marite, e e na reira atoa no te hinaaro tatou
i te mau taoano Panipe ei moni panipehoi ia e roaa mai ai.
Ua faaite mai Paretane e mai te peu e e hinaaro tatou i te
moni ra e tia roa ia'na ia horoa tarahu mai i te hoe mau tuhaa moni, no te hoo mai i te hoe mau rnaa e au ia tatou.-Teie
ra, haamanao aéra to tatou mau faatere api e e ol;\&gt;a teiaha
te reira no te fenua. - la ai tarahu te reira fenua i te tahi atu
e riro roa ia te reira ei mea teimaha ia haamanao e e faahoi
i te taime i faaau hia ra.- Ë teie ;&gt;u&gt;~ "Ai te tahi, maori ra,
ua ite papa roa to tatou maüAA^|Mffau e tei roto roa to ta­
tou hoa Amui,. o Paretane i le fifTM; te hoe ati rahi roa’tu i
teie mau taime, e rave rahi te mau fîfl ta’na e tatara noa nei
e ua rahi roa ta’na utua e amo nei, no reira i manao hia'i e
eiaha tatou e e faateiaha roa’tu i taua hoa nei, e tamata ra
tatou i te imi haere i te mau ravea e ora’i tatou ia tatou iho.
E inaha i teie nei ua araa roa tatou na roto i to tatou iho
itoito, ua faufaa hia tatou na roto i te itoito o te huiraatira e
te aravihi hoi te mau faatere ia tatou.
E horoa rii tatou i te hoe faahohoâ raa, mai teie te huru :
Tei te avae Mati te tapu raa vanira. - I taua taime ra ua hoo
atu te fatu vanira i tana tarie vanira i te tinito o tei tamata i
tarai i taua tane vanira, e i te avae Eperera, u a o tii te tarai,

tei roto atura ia te avae Me te hapono raa i taua vanira ra i
te fenua popaa e tae paha ia i te avae Tiunu e aore ra i te avae Tiurai, tei te tere ia o te mau pahi uta taoa te vitiviti raa
i taua taime ra, tae atura taua vanira ra i Marite e aore ra i
te tahi fenua i te avae Atete, tei reira te faatae raa hia mai
te faaite e ua roaa ia tatou te moni no te hoo i taua vanira ra,
e moni Marite e aore ra e Moni Panipe. - Ei reira atoa ia e
nehenehe ai ia tatou, oia hoi i te mau toa i Papeete, te faaiineine e te faatae i ta ratou mau titau raa i te tauihaa, no te
taui mai i taua moni ra, e na roto a i te vitiviti raa o te mau
pahi uta tauihaa, inaha e roaa ia tatou te mau mea ta tatou
e titau nei i te mau fenua êê ; ua parue iva e aore hoe ahuru
avae no teie tiai raa.- I huru fifi roa'i to tatou ora raa i teie
mau mahana. - Te tao atu nei ra to tatou mau faatere e eia­
ha outou e tamau mai i tera ra mau amamu e ohipa te reira
na te taetaevao, a parahi ra i raro e a feruri rii iho na i teie
nei mau haamaramarama raa i tuu hia’tu nei i mua i to ou­
tou aro e a faaore i te riri, aita ta te reira e ohipa maitai e
faatupu mai.
No te tamau teie nei pupu taata iino i te mutamuta i m a ­
nao ai to outou mau faaterep te horoa atu i teie nei mau haa­
maramarama raa, eiaha hoi outou e teie nei huiraatira mailai rahi ia ruri ê hia te maflafl e taua mau taata ra, ia tiatonu maite ra outou paatoa i fce-phi o te mau fifi o to tatou mau
faatere.
O te rahi roa’tu tepeapea maori ra aita aéra i tano te tapû
raa tô i te taime i pan ai te tihota. - E ua ite paatoa outou
e te vai noa’toa nei te mau enemi o tei imi i te mau haa fîfl
raa e rave rahi. - Atira noa’ tu te nehenehe nei i to tatou mau
faatere hau i te faaite papu atu ia outou atoa na e e ore ta­
tou e raea faahou hia mai e teie nei mau fîfl, ua pue ta tatou
faufaa i te ara e noa’tu ai ia te tere o te mau pahi i te taere,
e nehenehe tatou e ora no na avae e ono mai te fifi ore roa.
Te tahi hape rahi, no taua mau tare toa imi peapea ra ia,
no te mea i na avae i mairi aenei ua titau hia ratou e papai
i te u punu, e inaha ua pahono mai ratou e eita teie rahi raa
u punu e pau e ino ra.- A ita ’tura ’ taa faahou i te mau faatere
raa te auraa no teie nei mau ohipa, ia ani atu i te mau toa e
pahono mai e e ino te u no te rahi, e ia tae i te taime e pau
ai, te pari nei e e ohipa na te hau te haa fifi i te papai raa i
te u.
Noa’tu ai taua mau haa fifi raa ra, te mauruuru nei te faa-

�Me 1941

TE VEA MAOHI

e te taata ra o Leroux André, Haava, ei peretiteni no te to
mite 0 te apooraa no te mau tuhaa moni faebau.
Irava 2 . — O Ahnne Frédéric, Haava mono, o tei maiti hia
no te mono atu i teie nei toroa.
Irava 3 . —-E haamana hiae e faatae hia teie nei faaue raa
i te mau vahi atoa e au ai ra.

tere raa hau i te mea e aau feruri mau to teie nei huiraatira
maohi, e te faaoromai hoi i nia i teie ati ta ratou e faaruru
noa nei i te mau mahana atoa, e no te rahi mau te aroha o
to tatou mau îaatere hau i hinaaro roa’i ratou i teie nei mau
tamaru i to tatou mau manao, ia ite papu tatou e e rave rahi
te feia o tei hape i roto i teie ati i to tatou, hoe roa ra e faateiaha hia e te mau tuu raa reo iino maori ia o te Hau.
Eiaha oe e na reira e teie nei Huiraatira e, eiaha oe e pee
i tera ra mau faahema o tei tamata i te taviri i to oe manao
maitai rahi a tahoe ai oe i teie nei faatere raa api, a tutava
maite ra oe mai ta oe i rave mai te haamata raa mai a, a parau oe i teie ati e e ere ia i te m ai.- Faaatea oe i te riri i to
upoo na, a haamanao oe e o te riri ra e poheia i te aroha ei­
aha taua riri no tatou ra ia roohia i te topa raa mahana a hara tatou.

F A A U E R A A n° 350 e.. no te 1 no me 1941.
Irava 1 . — Ua iriti hia te patana a te tinito
£538, e noho i Papeete.
Irava 2. -— E maria teie nei laaue raa i teie
Irava 3 . — Te raatira 0 te piha tuanie e te
haamana hia no te rave e te faaoti i teie nei
faatae hia i te mau vahi atoa e au ai ra.

Parau faaara raa.
Na roto i te taaue raa no te 30 no eperera 1941, te tao
nei te Tomitera Rahi faatere no Farani Tiama i Patitifa ite
mau taata atoa e tapea noa ra i te mau moni ee (moni marite e te tahi atu) e ia afai ratou i te reira i te tare moni
(Banque de l’Indochine) taui ai na mua’e i te mahana matamua no tiunu 1941.
O te feia atoa o tei ore i taaite eaore ra o tei faaite haavare
noa a roaa’i, e iri ia i nia ia ratou te hoe mau faautua raa
teiaha roa, mai te au i te faataa raa a te irava 4 no te ture
no te 9 no Setepa 1939.
«
Te faaara faahou hia’tu nei te mau taata atô§ ee ore roa
e nehenehe ia ratou ia rave e ia taui i te mau moni ee ia
tae noa mai te mau pahi horo patete no te mau fenua ee
mai. - E ia riro teie nei faaara raa e faa haamanao raa i te
mau taata atoa e opua ra i te reira ohipa, ia tae noa mai te
pahi e tiai hia nei.

BVüau f a a u e r a a r ra a r a a a Se H a u
FAA U E R A A n° 346 c., no te 29 no eperera 1941 .
Irava 1 . — Ua faaapi hia aenei te vaiho raa hia te taata ra
0 Leverd (Guy), Mutoi numera 2 no na avae e 6, ua raea h ia ’
tura ia te piti matihiti to’na faa faaea raa hia i to’na toroa no
te faaoraora raa i to’na ma’i. E tamau noa hia i te aufau raa
1 ta’na ra tuhaa moni ava’e taatoa.
Irava 2 . — la tae noa’tu i te hope raa teie nei faaapi raa, e
haere faahou ia teie nei taata i mua i te aro 0 te taote no te
hiopoa i te huru 0 to’na ra tino, no te haa papu raa mai hoi
e ua rapaau maite hia oia.
Irava 3 . — Na te Taote rahi o te fare ma’i e faataa i te taote
no te hiopoa i teie nei taata, hoe ae a hiopoa raa i na a v a ’e
e toru, mai te au i te mau faataa raa 0 te mau faauraa no 19
no novema 1931 e te 21 no eperera 1932 .
Irava 4 . — E haamana hia e e faatae hia teie nei faaue raa
i te mau vahi atoa e au ai ra.

V

ra 0 Si Koui n°
ihoa mahana.
tomitera 0 tei
faaue raa o tei

FAAUE R A A n®353 c., no te 1 no me 1941.
Irava 1 . — Ua faatia hia te, taata ra 0 Tamataura a Moohona, mau auri i Uturoa ia tuu hia'tu i rapae i taua tapea raa
ra i te afa raa o ta ’na ra utua, mai te au i te faataa raa a te
ture no te 14 no atete 1885 .
Ua tapea hia hoi teie nei taata i te auri, i mûri ae i te faa
utua raa i rave hia e te haava raa i Papeete i te 14 no setepa
1940 , no na ava'e hoe ahuru.No reira ra, i te mina raa teie
nei faaueraa, e horoa hia’tu i te taata i faahiti hia i nia nei,
te hoe parau no te tuu raa’tu ia’na.
Irava 2 . — E faaite oioi mai oia i te vahi ta’na e opua ra i
te haere e ia reva oioi i reira.
I te mau taime atoa e manao ai oia e e faarue i taua faaea
raa ra, e faatae ia oia i te faaite na mua i te hau, no te vahi
api ta’na e opua ra i te haere. Aita teie nei vahi e titau hia
no te mau haere raa nona i te mau vahi atoa no te hoe^ taime
poto noa.
Irava 3 . — E ore noa teie nei'faaue raa i te taime e hapa
faahou ai teie nei taata i nia i te mau faataa raa i rave hia
nona ra
Irava 4 . — E haamana hia e e faatae hia teie nei faaue raa
i te mau vahi atoa e au ai ra.
FAAUE R A A n°354 c., no te 1 no me 1941 .
Irava 1 . — Ua faaore hia te faaue raa numera 766 c., no te
7 no eperera 1939 .
Irava 2 . — Ua haamana hia aenei te vahiné rave ohipa i te
fare rat^ca o Mn° Anna Lagarde, ei papai parau no te apoo­
raa no it^are moni afata faaapu,
Irava 3 . — E haamana hia e e faatae hia teie nei faaue raa
i te mau vahi atoa ^ i u i i j ra.
FAAUE R A A
no te 3 no me 1941.
Irava 1 . — Ua haamana hia aenei te taote ra o Maurisset,
ei taote hiopoa i te mau pahi. E boreo mai oia i mua i te aro
0 te ture no taua toroa nona ra e tia’i mai te au hoi i te mau
faataa raa a te faaue raa numera 539 a.g.i., no te 2 no tiunu
1939 .
Irava 2 . — E haamana hia e e faatae hia teie nei faaue raa
1 te mau vahi atoa e au ai ra.
VA A u r K A A n° 36U t. d., no te 7 no me 1941 .

FAAUE RAA n° 348 c., no te 29 no eperera 1941 .
Irava 1 . — Ua farii hia aenei te faahoi raa toroa i rave hia

irava 1 . — Ua vaiiho hia te taata ra 0 Bessert, Adam, i to
na ra toroa tavana mataeinaa i Paea, n^i te mahana e oti
teie nei faaue raa i te haamana hia.

�Me 1941

Irava 2 . — 0 Narii a Faana, tavana piti, te mono i leie nei
toroa peretiteni i te apooraa mataeinaa i Paea. E aufauhia’
tu ia na’na te mau tuhaa atoa e roaa i taua toroa ra.
irava 3 .
Ehaamana hia e e faatae hia teie nei faaue raa
i te mau vahi atoa e au ai ra.
FAAUE RAA n° 362 c., no te 7 no me 1941 .
Irava 1 . — Ua haamana hia aenei te taote ra o Maurisset
ei taote rahi no na lare m a ’i e piti e vai ra i Papeete, oia te
fare m a ’i e te Maternité.
Irava 2 . — E mana teie nei faaue raa mai te mahana matamua atu no me 1941 .
Irava 3 . — Te raatirai te piha toroa a te Ilau e te taote rahi
o te lare ma’i tei haamana hia no te rave e te faaoti i teie nei
faaue raa e te faatae atu hoi i te mau vahi atoa e au ai ra.
FAAUE RAA n° 363 c., uo te 10 no me 1941 .
Irava 1. — 0 Lemonnier Henri, tavana hau numera 3 , raatira i te piha toroa a te hau o tei haamana hia no te mono atu
i te hau i roto i te apooraa rahi e tupu i teie matahiti, no nia
i te mau haamau’a raa a te hau.
Irava 2 . — Ua faaore roa hia te mau faataa raa i rave hia i
mua ra no nia i teie nei tuhaa.
Irava 3 . — E haamana hia e e faatae hia teie nei faaue raa
i te mau vahi atoa e au ai ra.
FAAUE R A A u° 561 c., no te 7 no me 1941 .
Irava hoe roa.— Ua faataa hia aenei na moni ra e 5.500
farane na te apooraa faaapu, no tana ra mau haamau’a raa
i teie nei matahiti.

P A R A U A P I N O TE T A M A ’ I.
1 4 no m e 1 9 4 1 .

Te hum i Farani e i to’na ra mau Æhuataau.
Ua roo mai nei na lerusalema mai e te rahi noa’tura te mau
purutia e tae ra iTuria. E purutia hoi te farii mai ia ratou i reira.
Te manao hia nei e e soo faehau te tiai hia ra i teie tau mahana
i mua nei.
Ua tae mai nei te hoe faaite raa na Saigon (Initia-Taina), e ua
faautua aenei te Haava raai Clermont-Ferrand, te hoe oire Farani
i raro ae i te faatere raa a te Purutia, i te hoe mau matira faehau
e tetahi hoi tau faehau farani i te hoe mau utua rarahi roa. E
maha hoi utua pohe, ahuru ma piti utua uta e tae atu i te pohe
raa, e ono utua 20 matahiti tape^^fjf.) matahiti uta, 10 utua
matahiti te tapea raa. Eah* .
ta ratou hara, maori ra ia
te tamata noa ra taua mau taata RJ te imi i te hoe mau ravea e
ora faahou ai te ferma. I taua taime atoa ra, te faaroo noa nei
tatou e te vai ra i Farani te hoe mau faehau e te hoe mau ihitai
o tei turu maite i te Mono Hau purutia i Paris oia hoi o Otto Abetz.
Teie nei taata te imi ra oia i te mau ravea atoa e tahoe maitai atu
ai o Farani ia Purutia no te aro atu ia Paretane to'na hoa amui i
mua ra, e te vai ra te hoe mau taata farani 0 tei tauturu maitai
hoi i taua mau opua raa iino ra. E inaha 0 te feia e imi ra i te ora
no te Aia, 0 ratou teie e faautua hia nei i tera mau utua riaria
rahi. e te tararo 0 purutia ra, te nehenehe noa ra ia i te rave i te
mau ohipa iino e te haama rahi.

F

oo

TE VEA MAOHI

Auaa ra te vai atoa te hoe mau faaite raa o tei tama i teie nei
mau ino rahi. I te sapati 11 no me i mairi aenei, ua faahanahana
o de Gaulle e to'na ra mau faehau i te mahana rahi o Tehanj
Tareta (Jeanne d’Arc). Tei te oire pu o Paretane, oia hoi i Lonedona te ravea raa hia taua oroa ra. Ua putuputu mai te mau nuu
atoa o Farani tiama i taua taime ra, na mua iti noa’e i taua oroa
ra, ua haeie te hoe mau aito pailati manu reva no te paruru ia
Lonedona i te mau manu reva purutia o tei ta mata i te totoa i
taua oire ra e inaha ia oti aéra ta ratou ohipa, ua haere mai e
farii e e faahanahana i taua oroa ra. Ua faaati haere te mau fae­
hau i te mau aroa o te oire e ua haere roa i roto i te fare pure raa
rahi i reira te haamaitai raa hia taua oroa rahi ra. Aita'tu e parau
e faroo hia e aita hoi e manao i faatupu hia i taua taime ra, maori
ra, e faaora i te Hau Metua.
1 5 no rae 1 9 4 1 .

Ua tae mai nei te hoeniuniu na te Tomitera Rahi faatere i
Patitifa, oia hoi o Sautot, Tavana Rahi i Nouméa, teie ta’na i
faatae mai i to tatou Tavana rahi : Ua tae mai nei te hoe niuniu
na te Tenerara de Gaulle o tei faatia mai i te parau no na tau rea­
rea farani e piti. E na tamarii api e piti e 21 matahiti to raua, no
roto raua i te hoe haapiiraa faatere manu reva i Aferita nia, e
inaha ua nehenehe ia raua te faarue i taua vahi ra e ua haereroa
raua i Farani. Ua haere raua mai te. tuhaa farani riro ore i te pu­
rutia e tae roa’tura i te tuhaa i roto i te rima o te purutia e ua
tae roa raua i te hoe fare vairaa manu reva e ua itea ia raua te
manu reva o te hoe raatira tapao pae purutia, o ta raua ia i rave
no te mau.e e atu i Paretane a tahoe atu ai i roto i te nuu manu
reva farani tiama e vai ra i Paretane.
Ua tupu atoa hoi te reira ohipa i na avae i mairi roa aenei, a
eia’i na pailati farani i te manu reva o te mau hiopoa ita'fia i
haere i Maroc no te haru i te mau maitai o Farani i mûri noa’e i
te faahau raa hia te tamai i rotopu ia faiani e to’na tau enemi.
Na teie nei, mau parau rii e tamahanahana faahou i to tatou
mau aau, no te mea na te reira e faaite papu mai e te vai ra i
Farani te hoe mau hinaaro tahoo i te enemi.
N iunin no t e 1 5 n o m e 1 9 4 1 .

Te aro raa i Paretane.
Aita’tu e aro raa e tupu ra i Paretane i teie tau mahana, maori
ra te aro raa manu reva. Aita e hopea teie nei ohipa topita na te
reva, i nia i te mau oire i paretane e i purutia atoa hoi. Te faaite
maira ra te Paretane e aita oia e faaea te haere e topita haamou i
te mau vahi paari tama’i o purutia, o ta purutia ra 0 te taora hanoa ia i ta’na mau ofai na te mau vahi atoa. mai te titau ore i te
mau vahi paari o Paretane. No reira i rahi ai te feia i ati i Paretane,
area te mau vahi paari tama’i aita roa ia e roaa ra ia purutia.
Ua tamata purutia i te tono i tona nuu i nia ia paretane i te
taime ao e aita i rurua, ua topa te rahi- raa 0 te mau manu reva
i raro ite rave a te mau pupuhinote fenua. Tama’tura i te taime
po, aita atoa ia nahonaho, no te mea aita roa i taa te mau vahi e
haere hia. No reira hoi te tama’i a purutia na te reva aita roa i
faufaa hia.
No Mante mai.
Ua opua Marite i te hamani i te hoe ture api, maori ra te haru
raa i te mau pahi atoa e vai ra i Marite, mai te haapao ore roa e
no tei hea hau. Ua tuu hia taua ani raa ra i roto ite piha iriti raa
ture e ua farii hia mai te reira e na taata n e e 4 o tei patoi.
Te parau ra te Tomana rahi ra o Knox, Faatere Hau no te Nuu
Moana i Marite e ua tae i te taime e imi ai Marite i to'na e'a : e
toru noa iho e'a e vai mai ra i mua ia tatou : i° te tia i mua i te

�56

TE VEA MA 0 H1

enemi e te aro atu hoi ia’na na roto i te puai ; 2° te tahoe roa
mai ia M'a rite i rapae au roa, ia vai otahi noa oia e te 30 ra. A
tahopu atu i te enemi e a farii atu i ta’na atoa ra mau hinaaro.
fe parau nei a oia : O te e'a matamua ta tatou e haru, inaha
hoi e Hau rahi tatou e te puai atoa hoi, ua ravai roa to tatou puai
no te aro atu i te enemi,
l e parau e e tauturu tatou i te Paretane, e parau nehenehe
rahi ia, teie ra ua ite papu hoi tatou e o teafa raa 0 te mauhaa ta
tatou e hapono nei i Marite te haere noa ra ia i raro i te tai, eaha tura ia te faufaa i taua tauturu ra?
la parau hoi tatou e e tuu i te mauhaa tama'i i nia i te pahi uta
tauihaa ia nehenehe ia ratou i te aro atoa tu i te mau enemi e ere
a ia i te mea tia, note mea e mau faurao paruparu atoa te reira,
0 te tia ra ia tatou ia rave ra 0 te paturu ma’ite ia e te tono atoa
1 te mau manua Marite no te apee i taua mau tima uta tauihaa
ra i Paretane, te papu roa ra te reira e e tae mau a ia i te vahi i
faataa hia.
IVinntu n o te II» n o m e 1 9 4 1 .

Fe pari ra te faatere raa Hau i Vichy e te imi nei te Mono Hau
Marite oia hoi te Atimarara Leahy, i te mau ravea atoa no te haa
irfi raa i te tahoe raa ia purutia e te farani. Te pari etaeta nei de
Brinon, Mono Hau farani i Paris i taua Mono Hau Marite ra i te
tapeapea ia Pétain no te farii i taua tahoe raa ra.
Ua atutu mai nei te parau e ua horo tapuni atu i Paretane, te
hoe ta ata rahi purutia, oia hoi o R. Hess, o te mono teie i manao
hia i mûri ae ia Hitler. E parau rahi faahiahia teie e ua tapitapi
roa to Purutia i te faaroo raa i taua parau ra. Aita roa i itea te
tumu i na reira i oia, e ua tae oia i roto i te hoe fare ma i no te
rapaau raa ia’na.
E tere maere rahi hia to teie neitaata. Ite mahana a maue atu
ai oia 1 Paretane, te faaite haere ra te mau tiai i te mau oire pae
miti i Paretane e ua itea te hoe manu reva purutia e te io’a o taua
manu reva ra oia hoi Messerschmidt, ua maere te mau faatere i
1 aretane, no te mea ua ite roa ratou e eita roa te reira huru manu
reva e tae i paretane, no te mea eere te mea ravai te mori ta taua
manu ra e afai, mai te peu e ua tae oia i paretane, eita roa ia oia
e nehenehe faahou i te hoi i purutia.
Ua tae mau a teie neitaata i Paretane e ua topa to’na ra manu
reva, ua nehenehe ra ia’na ia oua i raro na nia i to’na ra fare amaiaia, uâ maoi ra to na avae no reira oia i hapono hia’tu ai i te
fare ma’i.
Fei roto atu ta oia i te fare ma’i i teie tau mahana, e te tiai ma ite
hia ra oia é te faehau.
E rave rahi te mau faataa raa manao i tupu no nia i teie tere o
teie nei tarda i Paretane. Aita roa e papu e eaha ta’na opua raa e
eaha t o ’na hinaaro tumu.
_° te mau vahi &gt;Uaroo papu hia, teie ia, i te avae fepuare i mairi aenei, ua priai teie nei taata i te hoe tarnaiti Hui Arii Paretane,
oia o Hamilton, ua faaite oia i teie nei hoa Paretane i to’na e e
hinaaro rahi to’na ia faahau hia teie nei tama’i i faatupu hia ete
maamaa. Aita roa ra taua rata ra i faaite hia i taua tau ra, e ina­
ha te manao hia nei e 0 te reira paha to’na tere, maori 0 te imi i
te mau ravea hopea no te faahau i teie tamai.
N in n i a 110 te 1 7 no m e 1 9 4 1 .

Ua farerei te Tavana Tenerara Beletita no Congo, ite Tenerara de Gaulle.
^ Ua farii hia oia i tahatai i te oire Brazzaville, na te Teneraa de
Gaulle, te Tenerara Larminat, e te tahi atu a mau upoo faatere i
reira.
Ua tao de Gaulle i te hoe paiau maitatai 110 te faarii raa’tu i

Me 1941

teie nei hoa amui, o îei tamata noa i tefaaora i to'na raBasileia,
mai.te haamatai hoi i te Arii Beletita o tei farii i te faatiti a te
enemi, e ua faaoti i ta’na ra orero mai te pii uana e : la ora Be­
letita.
Ua pahono hoi te Tavana Rahi Beletita i te orero a de Gaulle,
e ua faa haamanao atu oia i te mahana e haere ai de Gaulle i Be­
letita i te 27 no atopa 1940 e te faarii raa hanahana i rave hia i
taua mahana ra e ua faa haamanao atoa teie nei taata i te parau
a de Gaulle 0 tei tao e : Ua pau Farani i te tahi aro raa, aita ra
Farani i vi e i pau. Ua faaoti teie nei parau, mai te pii teie nei
Tavana Rahi e : la ora Farani Vi Ore e ia ora Farani.
Aita roa e parau papu maitai i roaa mai no nia i te horo tapu­
ni raa o Hess, te toru o te upoo Purutia. Te manao nei te tahi
Raatira Marite e te tumu 0 teie nei horo raa ra, no te ino ia e tu­
pu ra i Purutia, e te faaite atoa nei oia e mai te peu e e tamau
noa taua ino ra, e topa oioi roa purutia i roto i te ati. No te mea
aita roa te purutia i matau i te faaoromai i te ati, e te ati papu
roa ra to purutia i teie tau i te mau ohipa topita a te manu reva
paretane i te mau mahana atoa.
Nitmiu no t e 1 8 , 1 9 e t e 2 0 n o 111e 1 9 4 1 .

Te huru 0 te aro raa i rotopii ia Paratane e Purutia.
1 te 15 no me i mairi aenei e tae noa’tu i taua rui ra, 0 te tahi
noa mau oire pae miti i Paretane 0 tei topita hia e te mau manu
reva purutia. Ua oto te pu faaara i te ati faataa mai nei i Lonedona i taua pô ra, aita roa ra e ati i tupu mai.
I taua mahana atoa ra, i te taime ao, hoê pahi 5.000 tane e hoê
4.000 tane o tei topita hia e te mau manu reva paretane i tua i
te motu ra Frise e ua tomo ia na pahi area te toru ra, ua farue
hia tu ia te ura noa ra i tua. Hoe manu reva paretane 0 tei ati i
taua tere ra.
1 taua po ra, e nuu rahi manu reva paretane o tei tono hia no
te haeie e ueue i te pohe i nia ia purutia. O Hanovre, oire puru­
tia, te tapao i titau maite hia e taua nuu ra : ua taora atoa hia ra
te mau topita e rave rahi i nia ia Berlin. Hambourg, Guxhaven.
Ua faaite atoa purutia e e ati rahi mau to taua mau oire ra i te
ohipa a te mau nuu paretane.
E i te aahiata no te 16 no me, ua tae roa'toa te hoe nuu manu
^reva paretane i nia i na oire farani ra Calais e Boulogne.
1 te taime ahiahi e 7 manu reva purutia 0 tei mairi i te tai i te
mau oire pae miti i Paretane. ! taua po ra, ua tamata atoa te mau
manu reva purutia i te haere faahou i Paretane, ua ati mau hoi
te hoe mau oire rii e ua oto faahou te pu faaara i Lonedona aita
ra i topita hia te oire.
I te 16 no me hoe pahi 2.500 tane purutia o ta te manu reva
paretane 1 topita e i faatomo i te pae i Norovetia e ua tupu te
hoe mau aua.U rahi i taua po ra i roto i te oire i Cologne 0 ta te
manu reva paretane i topita atoa.
Te huru 0

i te miti rahi.

Ua tia roa i te Faatere ra; 'rlaulleleni i te tamau i to’na puhapa raa i nia i te Motu Heleni ra 0 Kereta 0 (Crête). E ua faai­
te papu teie nei hau e te faariro nei oia i teie nei motu ei pa eta­
eta roa no Heleni, ei reira oia e haaputu faahou ai i to’na ra mau
tamarn, a faatia faahou ai oia i te hoe nuu api, na roto i te titau
1 te mau taata heleni atoa e vai ra ite mau aihù’araau atoa no’na
1 te 15 no me i mairi aenei, ua tamata i te enemi i te haere e
hamam mo i taua motu ra, aita rai manuia, e 8 atoa manu reva
purutia 0 tei vavahi hia e taua mau heleni itoito rahi ra.
Ua tamata atoa hia i te hamani ino i te motu ra o Kupero (Chy-

�M e 1941

«7

TE VEA MÂOHI

pre e te motu ra o Melita (Malte), aita roa ra e ino i tupu i taua
na motu ra.
E faaite raa tei tae mai e e mau faatia raa nuu rarahi mau teie
e rave hia nei î Gibraltar, e rave rahi manu reva rarahi e te mea
nainai hoi te teretere noa nei mai te faaea ore e o tei maue e atu
i te pae ropu i te Miti Rahi. Aita te reira huru i itea hia aenei i
taua motu ra i te mau mahana i mairi aenei.
I te paeau i Libia, ua faatae mai nei te faatere nuu i te faaite
e ua otohe haapaoore noa na nuu e s o te enemi i te reni Capuzo-Bardia, aita i faaea ta te nuu manu reva paretane faa haorea
raa i taua mau nuu horo ra e aita roa'tura i nahonaho faahou te
haa putuputu raa ia ratou, purara hanoa atura te faehau mau
mai nei e 500 i te auri. I te pae i 7 obrouk, tamata’tura te nuu
paretane i te faau e manuia roa aéra, nehenehe atura ia ratou i
te faanuu i mua i te reni paari i taua pae ra: e 62 purutia i mau
mai i te auri, na roto i te rave raa maramarama rahi e mau hia ra
e te mau faatere i te nuu i te pae i Aifeti, ua paruparu roa te nuu
purutia, no te mea aita te mau nuu i faaeanoa, ua taa maitai ra
ia ratou te tuhaa e tano ia ratou ia rave. Te nuu moana te tamau noa ra ia i ta’na ohipa vavahi i terh.au pa paari o te ene­
mi, oia’toa te nuu manu reva, aita ia e vahi toe i te taamino
hia no te faa fi fi i te mau haaputuputu raa nuu. No reira teie nei
Faatere Hau i parau ai e ua fatata toa te t'aime na te nuu paretane te faau raa, eita oia e faaea noa i nia i te paruru e haere ra
oia i mua no te aro atu i te enemi.
! te pae i Etiopia, te païuparu noa’tura rate enemi, e te vi noa’
tura hoi te hatua raa a te nuu paretane iteorre ra o Ambalaaghi
0 tei topita hia e te nuu manu reva i te 16 no me.
1 te pae i Irak (tuhaa fenua i Asura i tahito ra), ua faatae hia
mai nei te faaite e ua tae atu te hoe mau manu reva purutia i te
pae i nia i te pire Bagdad. Ua riro ra te puai raa i te pae raro i te
nuu paretane. Ua haere te taata orure hau ra o Rachidali. no
Irak, i Turetia no te ani i te tahi tauturu eua faaite hia mai nei
e ua faarue oia i Ankara mai te manuia ore roa.
Ua faaite atoa hia mai e ua topita te nuu manu reva paretane
1 te mau tare vai raa manu reva i Suria (fenua tara ni.), ua i hoi
taua mau tau raa ra i te manu reva purutia.
j
Te huru i Far ani e i te mau aihua’raaii.
E mau parau fit! rahi e te taia hoi teie e faaroo hia nei i teie
mau mahana. Inaha, ua roo aenei e ua tia roa ia Darlan e ia Pé­
tain atoa hoi te tauturu maite atu i te purutia. Ua ao te faatere
i te nuu moana no Marite na te niuniu mai te faaite raa e : E ohipa
huru e roa teie i tupu aenei i na hora e 24 i mairi aenei, inaha te
Faatere Hau no parant, tei rofo roa ite rima o te purutia, aita roa
ta’na e parau faahou, maori ra 0 te faatia noa i te mau hinaaro
atoa o te enemi.
Ua tupu te hoe mau faainorm ur^ ^ ^ fte mau vea marite no
nia i te faatere raa a D a r l a n n o a
ra ra te vea
marite i te faahiti i te manao mfitaiwtaua hau ra no nia i te mau
taata farani e vai ra i te ai’a mai te faaite papu e aita roa taua nunaa ra e ite ra i teie nei mau faaau iino e rave hia eto na ra mau
upoo faatere.
O te mau huru peapea te reira e vai ra i Farani i teie tau ma­
hana, ua maere roa hia e eaha te tumu te mau faatere hau i Vi­
chy i faatia'i i te mau manu reva purutia i te tau i Suria, te paju nei ratou e no te ravea ore, ua roohia taua mau manu reva
ra e te hoe ati i roto i to ratou tere i tau ai ratou i nia i te fenua,
teie ra eita roa e nehenehe ia varei taua parau ra, e rave rahi roa
te manu reva purutia i roohia i taua ati ra i te taime hoe, ahiri
paha hoe, e mea huru ohie ia ia tiaturi.
Te faautua noa nïhoi te mau tiripuna farani : te tarani iho, oia

te mau raatira faehau, tae noa’tu i te mau faehau rii e tamata ra
i te imi i te hoe mau haamaru raa i teie nei haama rahi, na roto
i te tamata raa i te pee ia de Gaulle,
Te utua poire, tae noa'tu i te mau utua e rave rau o tei iri i nia
i teie nei mau alto aroha rahi.
Te tamau nei Radio-Saigon i ta’ na ra faaino rahi i te paretane,
ua hurue roa’tu ra ta’na faatere raa. 1 na mahana aenei, e mea
huru maitai rii, e i teie nei ua vai tahaa noa mai terara ino rahi
e ua faaite atea noa maira e ua piri roa ratou i raro ae i te faatere
j raa a te purutia.
\
Na roto hoi i taua mau faaino e rave rahi ra i tupu ai te parau
j i nenei hia na roto i te vea ra DAILY TELEGRAPH. E teie taua
j parau ra Na roto i te mau ohipa e tupu nei e te mau faaino e
j rave hia nei, mea maitaiaeo Paretane te hiopoa faahou i te mau
j tapu ta’na i rave i mua aenei a parau ai te Faatere Hau rao Chur­
\ chill e e faahoi faahou oia ia Farani e i to’na ra mau aihu’a raau i
nia i to’na ra hinuhinu mau. Eita paha e nehenehe faahou ia na
reira, inaha hoi ua faarue Pétain e Darlan i te tapoi mata e vai
noa i nia i to raua mata e ua faaite papu mai e e piri purutia mau
e e hinaaro ha.ma.ni ino mau ia Paretane.
■
N i u n i u 110 l e 2 ! tu» m e 1 9 - 4 1 .
;
Te huru 0 te aroraa i Paratane.
;
}
E mea haihai rii te aro manu reva a purutia i nia ia Paratane.
hoe manu reva purutia i mairi i raro.
|
Ite po 17 no me e mau manu reva purutia 0 tei maue haere
j na nia ia Paratane ua taora Haere hoi i te mau topita, aita ra i
! rahi te ino ta ratou i faatupu.
Ua ura faahou i te auahi te oire Cologne i mûri ae i te haere
j
j raa te mau manu reva paratane.
Te faaite mfflrà Paratane e 6.926 tivira paratane i pepe e 6.065
j
j i pohe roa♦ te ohipa a te purutia.
Te faaite atoa maira te Atimarara faatere i te nuu paratane e
&gt;
mai te haa ma ta raa mai teie nei tama’i ! 1.204 raatira e te ihitai
; to paratane i ati, mai teie te huru : 4.260 i pohee 6.944 o tei moe
e.
1 roto i te avae eperera i mairi aenei, ua hau atu i te 80 pahi to
te enemi i raea hiae te topita a te mau manu reva no nia i te mau
manua paratane.
Ua hau atu i te 6.260 manu reva purutia o tei ati e te manao
hia ra e ua hau atu i te 18.000 pailati purutia 0 tei pohe i roto i
teie tama’i.
Ua papu roa i teie nei e ua hau atu ta te mau Hau Amui hamant
raa i te manu reva i ta te Purutia. — Ite avae eperera i mairi
aenei 1.600 manu reva ta te Marite i hamani, ua taipiti ia rahi
raa i to mua ra, e te manao ra Marite e i te avae tiurai nei, e raea
hia ia’na 1.800 i te avae hoe.
Te huru 0 te aro raa i te pae 0 te miti rahi.
Ua faau faahou a te nuu paratane i te enemi i te pae i Lybia e
ua manuia roa. — Aita rea e enemi toe i nia i te tuhaa fenua i
Aiphiti. — Aita’tu e faau raa e rave hia nei i teie tau mahana i
Libia maori ra te faau raa tama’i nate pereoo. Te mau purutia i
roaa haere mai i te haru, no nia anae ia ite mau pereoo o tei
huahua roa i te pupuhi fenua a te paretane.
Ua tae mai nei te parau faaite mai e ua auraro mai te'|tamaiti
Arii Itaria i te puai o te nuu Paratane e ua horoa mai ia'na e to
na atoa ra nuu i roto i te mana o Paratane.
Te huru i te ao nei.
Te apiti ra te mau mutoi Marite i te piha toroa a te hau no te
imi haere raa i te mau taata ee e vai ra i Marite. — Ua tapea hia

�mm

TE VEA MAOHI

58

i te auri te mau ihitai Itaria e Purutia e noho ra i Marite o tei
raea hia te taime hoi raa i to ratou ra ferma. — Te aroha nei te
hau Marite i na 2.000 taata marite e vai ra i farani i raro ae i te
mana o te purutia.
NO TE HAAPAPURAA I TE TAIO HAERE RAA 1 TEIE NEI
MAU PARAU TAMA’I NO TE PAEI TE MITIRAHI.
Kereta (Crete) e ferma taae i te Miti Rahi, 140 maile i te roa
(ohipa 27, 12),
Melita (Malte) e fenua taae i te miti rahi, 20 maire i te roa, 12
i te aano to Paulo ma ora raaTu i reira mai nia mai i te pahi parari : to’ na faaora raa ia popilio i te fevera, e to Paulo pohe ore i
te tae’o o teehidena (ohipa 28 1-9).
Kupero (Chypre) e fenua taa e i te miti rahi, tei te pae apatoa
o Kilikia, 140 maile i te roa e e 50 i te aano. — No reira mai o
Baranaba (ohipa 21-3): 27-4 i a’ohia te evanelia e te feia i purara
e i te hamani ino i tupu ia Setephano.
No te mau haamaramarama raa i teie nei mau ohipa tama’i e
tupu nei, te vaî ra te rahi raa o teie nei mau io a i roto i te puta
a te mau Aposetolo oia hoi te Ohipa.

APOORAA FAEHAU TAHITO ”POILUS
Na roto i te ani raa a vetahi faehau tahito, ua haaputuputu hia te Taiete Poilus.
Ua tupu taua putuputu raa ra i te sapati 18 no me i mairi aenei. - E rave rahi faehau tahito itairuru mai i taua mahana ra.
Ua hohora mai te Tomite Faatere i te mad huru atoa i
rave hia e te Taiete, i te taime a mau ai ratou i te faatere

Me 19ii

raa. - Te mau moni i roaa haere mai e tae noa'tu hoi i te
mau tuhaa moni i opéré haere hia, na te mau mero o tei
roohia e te ati e tae noa’tu i te hoe mau tuhaa rii i aufau
haere hia no te tauturu i te hoe mau fetii o te tahi pae vo­
lontaires o tei reva aenei e o tei ore a te tauturu a te Hau
i roaa hia.
E rave rahi atu a te mau parau i faanaho hia i taua mahana ra, te vai ra ia te taime e tuu hia tu ai te reira i mua
i te aro o te Tavana Rahi e ia haamana hia e nehenehe ai
ia tuu hia i roto i teie nei Vea.
Ua tupu atoa te maiti raa i te mau mero no te mono i te
mau mero faatere tahito e teie tei roaa mai :
Peretiteni;
L. Brault, avaota
Peretiten i mono ;
Montaron, Vigor, 1. Walker
Papai parau- rahi;
Gérard
Papaiparau
mono;
H. Drollet
Mau
moni;
Bohlin
Mau moni tauturu ;
L. Tehuitua Huioutu
Colombel, J. Teihotua, S. C. Ah
Mero hiopoa ;
Min, Ariipaea Pômare
la nti taua maiti raa ra. ua tia mai te Perete api e ua paraparau rii mai oia mai te faahiti haere mai i te hoe mau
opua raa e titau hia ra e teie nei mau mero api e na roto
hoi i te reo maohi mau i hau atu ai i te anaanatae 0 te mau
faehau. - Ua titau atoa mai teie nei perete api i te tahi minuti note mito oia hoi no te faaturuma raa mai te faa haamanao maite i roto roa i te aau i te mau taeae i taoto atu
i te ara.
O te huru ia o te apooraa i tupu i te sapati i mairi aenei
18 no me 1941.

�</text>
                </elementText>
              </elementTextContainer>
            </element>
          </elementContainer>
        </elementSet>
      </elementSetContainer>
    </file>
    <file fileId="1112" order="16">
      <src>http://bibnum.upf.pf/files/original/93bf8b74a1acecd9174169945bc941f5.pdf</src>
      <authentication>0ea7d7bc4bd73a8aca5a73b49ae07eb5</authentication>
      <elementSetContainer>
        <elementSet elementSetId="4">
          <name>PDF Text</name>
          <description/>
          <elementContainer>
            <element elementId="55">
              <name>Text</name>
              <description/>
              <elementTextContainer>
                <elementText elementTextId="29467">
                  <text>M atahiti H .

N a 15.

REPUPIRJTA

FARANI

A t e t e 19 4 1 .

TIA M A RAA — AIFAITO RAA — A U TA E A B RAA.

TE VEA MAOHI
2li*atai no te ^tnttanntupu no te mau l)aapaii raa Jarani t ©teania
IVESiEI H IA I TE M A U A V A ’E A TO A
TE HOO : Hoê matahiti : 10 farane — Te Vea hoê : 1 farane.

M a t a h it i 1941.

Na 18.

V e a «Hall i t e V e a a t e H a n n o t e ni a n H aap a&lt; o r a a F a r a n i i O t e a n ia .

Wlau fa a u e r a a m a n a a te Hau
FAAUE RAA n° 1 a., no te 16 no tiurai 1941.
Ira va 1, — Ua tapea hia i raro ae i te faatere raa a te faehau te mau taatai mûri nei :
de Curton, Taote tapao toru, Tavana no te fenua farani i
Oteania, e o tei faahoi mai i to’na ra toroa i te 15 no tiunu
1941
Sénac, rave ohipa na te hau
Lemonnier, tavana hau n° 3
Delage, hiopoa fare haapiiraa
Ravel, raatira tapao toru
Fatoux, —
—
Irava 2. — O te mau raatira e te mau taata i faahiti hia i
nia nei, ua iriti hia to ratou mau toroa mai te 16 no tiunu
1941
Irava 3. — E aufau noa hia ta ratou mau tuhaa moni, mai
te au i to ratou ra mau tia raa.
Irava 4. — E haam anahia e e faatae hia teie nei faaue raa
i te mau vahi atoa e au ai ra.
FAAUE RAA n °l b., no te 16 no tiunu 1941.
Irava 1 . —Ua tapea hia te taata ra o Dedeyne e ua tuu hia'tu
i raro ae i te hiopoa raa a te faehau.
Irava 2. — E haam ana hia e e faatae hia teie nei faaue raa
î te mau vahi atoa e au ai ra.
- - &gt;»T'". no tiunu J.941.
FAAUE RAA n»
Irava 1. — Ua tapea atoa hia o Mano, mai te 16 no tiunu
941, mai te au i te mau faaue raa a te Tenerara de Gaulle,
g tei tae mai i te 29 no me 1941.
Irava 2. — E haamana hia e e faatae hia teie nei faaue raa
i te mau vahi atoa e au ai ra.

A

t e t e

FAAUE RAA n° l e., no te 16 no tiunu 1941.
Irava 1. — Ua tapea hia te taote raau tapao piti o Pétard,
mai te 16 no tiunu 1941 e tae n o a’tu i te oti raa teie tam a’i.
Irava 2. — E haamana hia e e faatae hia teie nei faaue raa
i te mau vahi atoa e au ai ra.
FAAUE RAA n° 1 f., no te 16 no tiunu 1941.
Irava 1. — Ua tapea hia te taote tapao toru ra o Pujo, mai
te au i te faataa raa a te niuniu num era 237 a te Tenerara de
Gaulle, mai te 16 no tiunu 1941 e tae noa’tu i te oti raa te ta­
m a’i.
Irava 2. — E haamana hia e e faatae hia teie nei faaue raa
i te mau vahi atoa e au ai ra.
(-FAAUE RAA n° 1 g., no te 16 no tiunu 1941.
Irava 1 . — Ua tapea hia te taote tapao toru o Rosmorduc,
mai te 16 no tiunu 1941 e tae noa’tu i te oti raa teie ta m a’i.
Irava 2. — E haamana hia e e faatae hia teie nei faaue raa
i te mau vahi atoa e au ai ra.
FAAUE RAA n° 1 h., no te 16 no tiunu 1941.
Irava 1. — Ua tapea hia te taote tapao piti ra o Mille, mai
te 16 no tiunu 1941 e tae noa’tu i te hopea o teie tam a’i mai
te au i te mau faaueraa i faatae hia mai e te tenerara de
Gaulle, na roto i te niuniu num era 237, no te 29 no me 1941.
Irava 2. — E haamana hia e e faatae hia teie nei faaueraa
i te mau vahi atoa e au ai ra.

j

FAAUE RAA n° 1 d., no te 16 no tiunu 1941.
f•
Irava 1. — Ua tapea Fia te taote tapao toru ra o Mayrac.
mai te 16 no tiunu 194b e tae noa’tu i te oti raa teie tam a’i.
Irava 2. — E haam/rna hia e e faatae hia teie nei faaue raa
i te mau vahi atoa o u ai ra.

\

FAAUE RAA n° 1 i., no te 16 no tiunu 1941.
Irava 1 , — Ua tapea hia na taote tapao piti, o Fagot e o
Foucard, mai te 16 no tiunu 1941 e tae noa’tu i te hopea o
teie tam a’i, mai te au i te mau faaue raa i faatae hia mai e
te tenerara de Gaulle, na roto i te niuniu numera 237, no te
29 no me 1941
Irava 2. — E haam anahia ee faatae hia teie nei faaue ra a
i te mau vahi atoa e au ai ra.
FAAUE RAA n° 1 j., no te 16 no tiurai 1941.
Irava 1. —Ua tapea hia te taote tapao piti o Loison, mai
te 16 no tiunu 1941 e tae noa’tu i te hopea o teie tarna’i, mai

as

F

�.nJÊksVL.

I

TE VEA MAOHI .

84

A tete 1941

te au i te mau faaue raa i faatae hia mai e te tenerara de
Gaulle, na roto i te niuniu num era 237, no te 29 no me 1941.
Irava 2 .— E haamana hia e e faatae hia teie nei faaue
raa i te m au vahi atoa e au ai ra.

Irava 3. — E haam ana hia e e faatae hia teie nei faaue raa
i te mau vahi atoa e au ai ra.

FAAUE RAA n» 1 k., no te 16 no tiunu 1941.
Irava 1.—Ua tapea hia te mau haava i mûri nei, o Senesse,
Drouhet e Le Roux, mai te 16 no tiunu 1941 e tae noa’tu i te
hopea o teie tam a’i mai te au i te mau faaue raa i faatae hia
m ai e te tenerara de Gaulle, na roto i te niuniu numera 237,
no te 29 no me 1941.
Irava 2. — E haamana hia e e faatae hia teie nei faaue raa
i te mau vahi atoa e au ai ra.

hia ra e ” TOMITE FARANI TIAMA A TE MAU VAHINE
TAHITI ”.
Irava 2. — Ua faatia hia te tere raa o teie nei Taiete. mai
te au i te mau faataa raa a te ture e mai te au hoi i te mau
ture i faataa hia mai.
Irava 3. — E haamana hia e e faatae hia teie nei faaue raa
i te mau vahi atoa e au ai ra,

FAAUE RAA n° 5 bis no te 21 no tiunu 1941.
Irava 1. — Ua tapea hia na taata ra o Nippert e Dagniaud
mai te 21 no tiunu 1941 e tae noa’tu i te hopea o teie tam a’i
m ai te au i te mau faaue raa i faatae hia mai e te tenerara
de Gaulle, na roto i te niuniu num era 237 no te 29 no m e
1941.
Irava 2. — E haamana hia teie nei faaue raa i te mau vahi
atoa e au ai ra.
______________
FAAUE RAA n° 70 bis, no te 29 no tiunu 1941.
Irava 1. — Ua tapea hia te taata ra o Lavalette, mai te 29
no tiunu 1941 e tae noa’tu i te hopea o teie tama’i mai te au
i te mau faaue raa i faatae hia mai e te tenerara de Gaulle,
na roto i te niuniu numera 237, no te 29 no me 1941.
Irava 2. — E haamana hia e e faatae hia teie nei faaue raa
i te mau vahi atoa e au ai ra.
FAAUE RAA n° 97 bis, no te 3 no durai 1941.
Irava 1.— Ua tapea hia te vahiné tuati ra o Boura|set. mai
te 3 no durai 1941 e tae noa’tu i te hopea o teie tam a’i, mai
te au i te mau faaue raa i faatae hia mai e te tenerara de
Gaulle, na roto i te niuniu num era 237, no te 29 no me 1941.
Irava 2. — E haamana hia e e faatae hia teie nei faaueraa
i te mau vahi atoa e au ai ra.

FAAUE RAA n° 144 a.p.e., no te 15 no durai 1941.
Ira v a 1. — U afarii hia’enei te mau ture o te Taiete e parau

FAAUE RAA n° 148 c., no te 17 no durai 1941.
Irava 1. — Te vahiné ra o Olga W eidm an e te taata ra o
Jacques W eber, e na taata suisse e piti atoa. ua tuu hia tu
ia i raro ae i te hiopoa raa a te faehau, a tiai atu ai i te taime raua e tiavaru hia’tu ai.
Irava 2.—Ua tuu hia raua i te faaea raa hoe roa i Borabora.
Irava 3. — E haam ana hia e e faatae hia teie nei faaueraa
i te mau vahi atoa e au ai ra.
FAAUE RAA n° 149 c., no te 17 no durai 1941.
Irava 1. —,Ua opani roa hia i te mau taata no ratou te mau
io’a iraro nei ia puhapa faahou i te hoe motu i Oteania nei,
maori ra i Borabora.
Teie to ratou mau io’a :
Johann, Henrick e taata holane
Freiboth
John
—
Jack
Ignacio
Suède
Harold
Heyman
Pierre
Farani
Raymond
Layney
Constant
André
Buillard
Anthelme
Chataigner
Louis
Bertrand
Marc
Irava 2. — E haam ana hia e e faatae hia teie nei faaue raa

FAAUE RAA n° 97 ter, no te 4 no durai 1941.
Irava 1. — Ua tapea hia te taata ra o Pailloux, mai te 4
no durai 1941 e tae noa’tu i te hopea o teie tama’i mai te au
i te mau faaue raa i faatae hia mai e te tenerara de Gaulle,
na roto i te niuniu numera 237, no te 29 no me 1941.
Irava 2. — E haamana hia e e faatae hia teie nei faaue raa
i te mau vahi atoa e au ai ra.
FAAUE RAA n° 137 c.. no te 12 no durai 1941.
Irava 1. — Ua faaore hia aenei te faaue raa numera 444 c,
no te 6 no tiunu 1941.
Irava 2. — Ua tuu hia i rapae te taata ra o Thirel.
Irava 3. — E haamana hia e e faatae hia teie nei faaue raa
i te mau vahi atoa e au ai ra.
FAAUE RAA n° 138 c., no te 12 no durai 1941.
Irava 1. — Ua faaore hia’enei te faaue raa numera 444 c,
no te 6 no tiunu 1941.
Irava 2 .— Ua tuu hia i rapae te taata ra o Martial Iorss.

FAAUE RAA n° 153 c., no te 19 no durai 1941.
Irava 1. — Te raatira tapao toru ra o Ravet o tei haapae
hia i to’na ra toroa e o tei tuu hia’tu i roto i te tapea raa a te
ture faehau, na roto i te faaue raa no te 16 no durai 1941. te
faaue hia nei oia :
1/ ia tuu atu oia in ^ j^ ^ ^ u m a itg ^ IffT a a te re raa i roto i
te rima o te raatira tapEM PBP^RiDoucet.
2/ ia tuu atu hoi i te fafctere'raa i te aua faehau i roto i terima o te tapaohoe ra o Guy. 1
1
Irava 2,— E haam ana hia e e faatae hia teie nei faaue raa i,
te mau vahi atoa e au ai ra.
'
FAAUE RAA n° 163 s.g.,.- a.p.e., no te 22 no durai 1941.
Irava 1. — U afaanuu hia i te toru m atahid te rahi raa m u
tahiti p te tamarii e nehenehe ia tu h l h ia’tu te u punu.
Irava 2. — E faataa faahou hia t^ i o e mau titeti o te tuha hia’tu e 10 punu i te avae hoe i d ^ n a u tamarii mai te
matahid e tae atu i te toru matahid.
\
Irava 3. — Te mau faataa raa a te iaaim raa num ex^^ys

�At e t e

1941

TE VEA MAOHI

a.p.e., no te 12 no febuare 1941, e vai a ia mai te taui ore
roa hia e no te haamana raa hoi i teie nei faaue raa o tei
faatae hia i te mau vahi atoa e au ai ra.
FAAUE RAA n° 164 s.g., n o te 22 no tiurai 1941.
Irava 1. — Te faataa hia nei na roto i teie nei faaue raa te
«hoo raa i te tihota i Tahiti e Moorea.
Irava 2. — E titeti te tuha haere hia. mai te hiopoa maite
hia e te piha toroa a te hau, i te mau taata'toa e noho haere
nei :
1°/ i Papeete, na te Tavana Oire ia e haapao
2°/ i te mau mataeinaa o Tahiti e Moorea, na te peretiteni
ia o te apooraa mataeinaa i raro a e i te hiopoa raa a te mau
tavana hau, e horoahia’tu ta u a mau titeti ra i te mau taata toa i raea hia te 16 o te matahiti.
E horoa’toa hia te hoe mau titeti na te mau tam arii i raro
iho i te 3 matahiti e te mau tam arii hoi mai te toru e tae atu
i te 16 matahiti.
E horoa hia te reira i roto i te rima o te taata e haapao ra
i taua mau tamarii ra.
Irava 3. — I nia i taua mau titeti ra, e faaite hia : te utuafare, te io’a o te taata no'na te utuafare, te vahi tei reira e
te matahiti fanauraa e e haam ana hia te reira e te faatere i
taua ohipa ra.
Irava 4. — Hoe tuhaa raa titeti i te matahiti hoe, e rave
rahi ra titeti rii i tapiri hia e e 2 kiro o te rahi raa i nia i te
titeti hoe. - E roaa hia te 4 kiro tihota i te taata hoe i te avae
i te mau taata i raea hia te 16 matahiti. E nehenehe noa ra
ia taui hia teie nei rahi tihota i te taata hoe ia tae noa’tu i te
taime e ravai maitai ai teie nei maa. Tei te Tavana Rahi ia
te tia i taua vahi ra.
Irava 5. — O te mau titeti atoa e horoa hia’tu i te mau hoo
taoa ra o te faatiama ia ia ratou no nia i te rahi raa tihota e
vai ra i roto i ta ratou ra toa, tei ia ratou ia te faaite atu i te
reira ra rahi raa titeti i te feia i haapao hia no te hiopoa i
taua ohipa ra.
la hape noa'tu te mau faaite raa, e au i te 3 kiro i te ha- ^
nere, e faautua hia ia te mau hoo taoa mai te au i te irava 9
i faahiti hia i mûri nei.
Irava 6. — O te mau feia e mau ra i te tihota, te feia papai
tihota e tae noa’tu i te feia hoo rahi i te tihota, e vai a ia ra­
tou i raro i te mau faataa raa a te faaue raa num era 148 a.p
e., no te 15 no febuare 1941.
Irava 7. —Te mau hamani faraoa monamona, te mau fare
tam aa raa, te fare taofe o tei rave i teie nei maa e tihota, e
titan atu ia ratou i te parau faatia i te piha toroa o te hau o
tei h a a p a o inTTTH&lt;mi fuliaa ra, - ia hinaaro noa’tu ratou i
te4ihota.
1
1
1 Irava 8. — Taa e noa’tu ai té mau raatira mutoi e te mau
mutoi atoa hoi, ua haam ana atoa hia te Tavana Hau no Ta­
hiti e Moorea no te papai haere i te mau hape e rave hia no
nia i teie nei faaue raa.
Irava 9. — Na te mau faataa raa a te irava 10 no te ture
no te 2 no me 1939, e tuui te utua e au no teie nei mau hapa.
Te taata o tei itea hia e ua rave huna i teie nei mau titeti.
Te mau hoo taoa o fsi hapa i nia i na irava 5 e 7 e nehe­
nehe noa ia ia iriti r d . hia te patana, taa e noa-tu ai te mau
faautua raa ta te tuç&gt; e faatia nei.
Irava 1 0 ._Te fuaterehau, te auvaha ture, te raatira tuanie e te tavana h/u no Tahiti e Moorea o tei haam ana anae
?

85

hia no te rave e te faaoti i teie nei faaue raa o tei haam ana
hia e faatae hia i te mau vahi atoa e au ai ra.
FAAUE RAA n - 168 a.g.f., no te 25 no tiurai 1941.
Irava 1. — Mai te mahana m atam ua no tiurai 1941, ua faa
tumu hia te mau tuhaa tauturu i te faehau e te mau utaa hoi
a te faehau, mai te au ite faataa ra a a te ture no te m ahana
matamua no setepa 1939, mai teie te huru:
TAATA TIA RAA FARANI MAU :
Moni tuhaa tumu:
648 farane i te avae
FAANUU RAA NO TE MAU TAMARII I RARO IHO
I TE 16 MATAHITI
Tam arii matamua :
286 farane i te avae
Piti o te tamarii :
210
—
—
Toru o te tamarii :
153
—
—
Tei te tuhaa 18, i te irava hoe i te paratarafa 9 no te mau
haam au’a raa a te hau farani i Oteania nei te iriti raa hia teie
nei mau tuhaa.
Irava 2, — In ia i teie nei tuhaa tumu i faahiti hia i nia nei,
e tuu faahou hia e 8 farane i te m ahana hoe i nia’e o tei iriti
hia i nia i te mau haamau’a raa a te hau i te tuhaa 12 , i te
vahi e faahiti hia ra e « Tuhaa moni tauturu i te mau utaa
a te mau faehau i raro ae i te ture faehau ».
Irava 3. — Te mau faataa raa taatoa no te faao raa’tu e te
titau raa hoi i teie nei mau tuhaa, te vai noa ra ia i raro ae
i te mau faataaraa a te ture no te mahana matamua o setepa
1931 e te faaue raa hoi numera 1257 no te 26 no titema 1939.
Irava 4. —Te faatere hau o tei haam ana hia no te rave e te
haam ana i teie nei mau faaue raa o tei faatae hia i te mau
vahi atoa(Ce au ai ra.
FAAUE RAA nu 169 a.g.f., no te 25 no tiurai 1941.
Irav k 'l. — Ua faataa hia i roto i te mau haamau’a raa a te
hau no teie matahiti 1941, na moni ra e 500.000 farane, o tei
tuu hia’tu i te tuhaa 12. irava 5 e i te paratarafa 2, i te io’a
ra « TUHAA MONI TAUTURU I TE MAU UTAA A TE FAE­
HAU ».
Irava 2. — Na te mau tuhaa moni e roaa mai i teie ihoa
matahiti e aufau i taua tuhaa* moni ra.
Irava 3 — E mana taue noa teie nei faaue raa, na mua’e
a tuu hia’tu ai oia i raro ae i te faaoti raa a te Tomite i faataa
hia no taua ohipa ra.
Irava 4. — Te faatere hau o tei haam ana hia no te haam ana
e te rave i teie nei faaueraa o tei faatae hia i te mau vahi
atoa e au ai ra.
FAAUERAA n» 170 p.t.t., no te 25 no tiurai 1941.
Irava 1. — O te mau rata, hohoa e hapono noa hia’tu i te
mau faehau e ihitai e noho ra i te mau fenua ee, ia titiro hia
ia mai tei mûri nei te huru :
a/ Te mau faehau e ihitai i Paretane, te titiro ihoa ia i T a­
hiti nei mai ta tatou i mataro, oia hoi 1 farane i te rata hoe,
eiaha.ra ia hau atu i te 20 karam u.
b ' Te m au faehau e ihitai i Auteraria e i te tahi atu m au
aihu’araau paretane hoe ia afa i te rata hoe, eiaha’toa ia h a u
atu i te 20 karamu te teiaha.
Teie ra te vai nei te hoe pute r a ta i faataa hia n a te m a u
faehau i te fare rata i Papeete, tei reira te mau faataa ra a

�86

no taua tuhaa ra, eita roa ia e ta moni hia te mau rata rii
marna i raro iho i te 20 karamu, o te tia raa noa ra o te faehau te faahiti maitai i nia i te vehi o te rata e taa’i e e faehau
mau oia.
Irava 2. — Na te haapao tare rata ilioa ia e titiro haere i
taua mau rata ra e ta’na ia e faaite i te mau hiopoa no taua
tuhaa ra no te iriti raa hoi ia ’na i taua tarahu ra.
Irava 3. — Te faatere hau e te raatira o te fare rata o tei
haam ana anae hia no te rave e te faatae i teie nei faaue raa
i te m au vahi atoa e au ai ra.
PAÜAU

A tete 1941

TE VEA MAOHI

F A A IT E I T E H U B R A A T IR A

A tiai’atu ai i te pia raa hia na roto i te Vea a te Hau i te hopea
o teie ava’e, te faaite atea’tu nei te Tavana Rahi Tenerara i te huiraatira Oteania farani ti’amâ i te hoê faaue raa ta’na i rave aenei
no te faatupu raa i te nuu i parau hia e “ Legeona Valmy ”, ei
paruru i te fenua e ei pahono raa hoi i te reo no te 9 no tiurai ra
0 tei tiaoro mai e : « A ti’a paatoa, a amo i te zugo o te ai’a ».
Aita paha i raea maitai hia te titiaifaro mau oteie nei faaue raa,
e fia ra ia tatou ia tamata i te haere i nia i te e'a, oia te e'a roaroa
ra, eiaha e faa taupupu : tei te aratia noa nei e ananahi nei paha
tatou e farerei ai i taua zugo ra.
O tei hinaaro oioi hia, 0 te mau u i apî ia, te tane e te vahiné
atoa hoi, ia iiaa putuputu ratou.
la tahoe tatou i to tatou mau haerea, e riro paha ia te itea ia
tatou i te mau mea e nehenehe ia rave hia mai e te mau mea hoi
e faarue e roa’tu.
O te tiatonu raa ta’u e ani atu ia outou teie ia : « No te hanahana anae ».
O te pahono te reira e au i teie taime e o te pahono atoa hoi
te reira e au no te mau tau amuri atu.
la' riro faahou Farani, mai tei te ahiahi i Valmy ra,’a faanaho
hia’i te ora raa hau 0 te ao nei, ia riro te reira ei aratai ia tatou i
te teitei hopea o te ora raa hau o te ao nei.
No reira ra, noaTu ai ia to tatou nei iti, e te mau Farai?i ti’amâ
e, aita’tu e hanahana te tia ia tatou ia rave : A haamou i te enemi e aore ra o te pohe.
FAAUE RAA na 254 c., no te 19 no atete 1941.
Irava 1.— Ua faatia hia’enei te hoê nuu o tei tuu hia’tu i raro
ae i te faatere raa mana a te Tavana Rahi.— Teie te io’a o taua
nuu ra “ Legeona Valmy” .
Irava 2.— Teie nei Legeona Valmy, e legeona ihoa ia no te fe­
nua nei, e rave oia i te mau faaue raa’toa a te Tavana Rahi.
Tei raro ae ratou i te faatere raa a to ratou ra mau raatira, o
ratou anae e aore ra e apiti hia’tu i te tahi atu nuu. E nehenehe
atoa ia tahoe hia’tu ratou i te mau faehau mau.
O te rito.mau to rotoi teie nei Legeona Valmy.
la riro oia ei tiatonu raa na te taatoa.
O ta ’na ohipa tumu ra, o te tavini maite ia i te mau faaue raa’
toa e iri mai ia au hoi i to’na ra tia raa hapa ore e te teitei hoi o
ta’na ra ohipa, e na roto hoi i to’nara tuu tapeaore raa ia’na iho
ra i raro ae i te ture ra.
Irava 4.— E mau volontaires anaeto roto i taua Legeona Val­
my ra, e o te Tavana Rahi hoi to ’na ra fatu mau, e na’na e maiti
1 te raatira ta’na i manao no te faatere maite i taua legeona ra.
Irava 4.— E toru pupu to teie nei legeona.
i° Te pupu ohipa ;
2° Te pupu faaherehere ;
y Te pupu vahiné.

i» T e pupu o h ip a .
Irava s. _ Ei mau taata tia raa farani mau te faaô hia i roto i
teie nei pupu, e aore ra ei mau taata no te tahi hau amui mai.
Irava 6.— No te mea hoi e e nuu taa ê ihoa teie nei legeona,
eita’tura te mau tapao o tei roaa haere ia vetahi mau faehau e
taio hia ia tae oia i roto i teie nei pupu.
Irava 7. — No te taime taatoa 0 teie nei tama’i te roa raa o te
mau faaau raa i roto i teie nei nuu.
Teie te mau tumu e farii hia’i i roto- i teie nei nuu :
Ei tino maitai, ei tia raa maitai e te au maitai hoi no te tavini
i roto i teie nei pupu. Tei te Tavana Rahi te hiopoa i taua mau
vahi ra.
Tei te Tomana faatere i taua nuu ra te faatia e te tapea i te mau
permission e te haapao hoi i to ratou ra ora raa. Teie ra, eiaha
roa ia hau atu i te piti i nia i te toru te faehau e vai i roto i te aua
e te piti ra, ia vitiviti roa taua mau faehau i haere i rapae ra te
hoi atu i roto i te aua i te taime e titau hia mai ai ratou ra.
2° P u p u f a a h e r e h e r e .
Irava 8.— Ua faatupu atoa hia te hoe pupu faaherehere, e mea
taa e ia i te pupu ohipa, te vai noa ra ia te mau mahana ta te
Tomana i faataa no te haapii ia ratou.
Irava 9.— Teie nei mau legeona ra o te mau poipoi faatia taa
faehau noa ia ta ratou e haere, no te faaravai raa’tu hoi i to ratou
ra maa ite iti i te ohipa faehau e i te mau taime atoa hoi e hinaa­
ro mai ai te Tomana faatere ia ratou.
I roto ra i na avae e toru, hoe ae ia hepetoma taatoa ta ratou e
faaeaeai roto i te aua.no te haapii tamau raa ia ratou.
Eita roa e fifî te mau rave ohipa a te hau ia faao i roto i teie nei
nuu, teie ra, ia tia’toa i te Tavana Rahi note hoe pae rave ohipa.
30 P u p u v a h in é .
Irava 10.— Ua faatupu atoa hia te hoe pupu vahiné, e mai tei
faahiti hia i nia nei, ei tino maitai, ei tia raa maitai atoa hoi e te
au maitai no teie nei tia raa ete auraro maite hoi i te mau faataa
raa a te legeona mai teie te huru :
a) E tavini mai te au i to ratou ra puai i te mau vahi tei reira
^ ratou te ohipa raa.
b) Te farii hoi i te hoe mau faataa raa ituu hia’tu ia ratou ra,
te farii i te mau ture faehau, te tae i nia i te tuhaa i te taime mau,
te mamu noa e te faaroo papu i te mau faaue raa.
Te mau tuhaa papu a teie nei pupu ra o te mau ohipa maru ia,
maite papai parau, te patapata machine, taniuniu, faaterepereoo
uira, tuati ma’i, amo taata pepe, haapao fare inu raa a te faehau
(tutu e te haapao fare tutu).

PARAU FAAAU
Irava 11. — Na te fatu o te Legeona e farii
faaau i Papeete. E manh
nei tama’i e i nia i te h oh oaT m ln nei :

,; 4 e mau parau
i te hope raaNeie
\

Parau faaau hinaaro tuu noa i te Legeona Valmy no te mau
fenua farani tiamâ i Oteania.
0 vau............................................ o tei papai i te io’a i raro nei
fanau hia i (fenua).................... i te (mahana fanau raa)..................
te tao nei au e te hinaaro papu nei au e tomo i roto i te pupu..........
no te Legeona Valmy no te mau fenua farani tiamâ i Oteania nei
i raro ae i te mana faatere o te Tenerarrlde Gaulle.
Mai te tiama i te mau faautua raa toa.Be tuuhaehaaroa nei au
ia u i raro ae i te auraro i te mau faaue îaSi taatoa e tuu hia mai
no te aïo atu ite mau cnemi 0 Farani e o t^mau hau amui etae
noa’tu i te rê hopea.

�87

TE VEA MAOHI
Te tapu nei au e ua farii papu roâ vau i te màu irava ture ete
tiaturi raa a te Legeona, oia hoi :
« NO TE HANAHANA »
Papai hia i.................................. i te ........................ .................
î mua la
Te io’a :
Faatae hia mai ia matou, Tavana Rahi no te mau fenua farani
tiamâ i Oteania, fatu no té Legeona Valmy, e ua haamana hia i
te num era...................... i t e ...........................................................
Irava 12.— E nuu faehau mau teie no te fenua e na te hoetuhaa moni ta te Tavana Rahi e faataa e aufau i te mau haamau a
raa'toa a tâda nuu ra. Tel te Tomana faatere hoi te haapao raa
i taua tuhaa ra.
O te Tomana faatere tel mana no te haapii raa i teie nei nuu,
te faatere raa hoi i ta’na ra faufaa e te mau tauihaa e tac noa tu
i té mau mauhaa e tuu hia’tu i roto i to na ra rima.
E apiti hia oia i te hoe haapao faufaa.
Irava 13 — E aufau hia’tu i te mau legeona, te hoe tuhaa mo­
ni, ta te Tomana faatere e faataa, oiâ’toa te hoe tuhaa moni maa.
Te bapa farii ore hia ete Tomana ra e iri ia i te utua, e teie te
utua maori ra e tapea hia te afa o te tuhaa moni i roto i na mahànae Vau.
É aufàu atoa hia te hoe tuhaa moni, ia tâe nOa’iü i te mau tatme e tono haere hia'i te mau legeona i rapaeite vahi noho raa
tumu.
.
Iravâ 14.— Faaahuraa.— E ahu ninamu nrriâ roa e te hatüa
tamau ore hia, taupoo mutoi, tîaa iri puâà, taamu avae üouo e
aore ra kaki.
.
Te tapao 0 te Legeona o te tatauro ia 0 Lorraine,.au hia 1 nia
i te ninamu i nia i te rima ahu aui e 4 tenetîmetera i nîa'ë i te
apuapü rima.
Te tnau atiriputi no te faatere raa :
Raatira pupu : hoe tore amiana:
Raatira nuu : e piti tore anaana.
irava 13.— E ahu atoa te mau legeona no te pupu faaherehere ^
ï to ratou ahu mai teie i faaitë hia i nia nei, i te mautaime tei roto
ratou ? te haapii raa.
O te mau legeona vahiné ra teie ia to ratou ahu&gt;:
i° Te taupoo*mutoi faaau hia no te Legeona,
2®Te pereue rima poto e e maha pute ta pitopito ;
30 Te piritoti-piripou ;
4" Tiaa i’ei’e.
Te pereue ete piritoti hoe â ia ninamu e te taupoo.
Irava 16.— Taime pohe raa m ai.— Mai te faataa raa i te aua
faehaje*©ia’t«^ Fmto i te Legeona. Mai te peu e ^ faataa raa taae
i/ave hia na m u a'rie./u ai o t^ p o h é i te ma'i i roto 1 te Le'ona ra, o te reira ia mau fSafàa raa te rave hia, mai te peu ra e
■aita roa e faataa raa e atu, 0 te mau ture faehau ihoa la te mana
taua taime ra.
,
„„ „
irava 17.— O te mau utua e roaa mai 1 te mau legeona ra, 0 te
nau permission ia e te mau hanahana hoi e papai hia i roto 1 te
DUta a te Legeona.
irava 18.— Te mau faanuu raa toroa ra, na te fatu ihoa la 0 te
.egeona te reira tuha? e e mea na roto hoi i te maitl 1 ta’na 1
3Pfrava 19.— Te maul'iautua raa.— O te auraro maite ote mafemehai ia o te puai A teie nei Legeona.
T a vitiviti roa e /a rave hia hoi mai te faaoti maite, te mau
faaue raa’toa.

ia vai tiamà noa e te viivii ore teie nei Legeona.
E mana raatira nuu mau to te Tomana faatere i te Legeona.
O tei ofati i te ture ra, e iri ia i nia ia’na te faaino a te Tomana.
Irava 20.— Tibati raa.— Na te fatu o te Legeona e taatia i te
mau faaore raa i te mau parau faaau.
Aita’tu e taime e farii hia'i taua mau faaore raa ra maori ra :
i® Te faaore raa hia te Legeona i mûri ae i te rê hopea.
2° Au ore no te mero i te tavini i te Legeona (tino ma'ima i e
te tahi atu â).
3« Tihati raa hia na roto i te haapao ore.
4® Te ani raa a te mero legeona e e faarue i te nuu.
Irava 21.— Te tapea nei te Tavana Rahi i te mana no te faahurue raa e aore ra te taui raai te mau faataa no teie nei mau faaue
raa no te imi raa hoi i te hoe mau faa afaro maite raa e au, mai
te taui ore roa ra i te mau manao tum u 0 teie nei parau.
irava 22. — E haamana hia e e faatae hia teie nei faaue raa i te
mau vahi atoa e au ai ra.
FAAUE RAA ir 255 c., no te 19 no atete 1941.
Irava 1.— Teie i mûri nei te faataa raa no te mau tuhaa moni
e aufaü hia i te mau faehau no té Legeona Valmy no te mau Te­
nus farani tiamâ i Oteania.
Raatira 0 te pupu :
50 farane i te mahana
Legeona :
45 »
*.
E apiti hi&amp;Tu i te reira ra tuhaa i te moni maa 0 tei faatumu hia
i nia i te 15 farane i te mahana hoe.
Irava 2 .— Area te mau legeona no te pupu faaherehere e to te
pupu vahiné aita ia ta ratou e tuhaa moni.
la tae ra i te mau taime haapii raa a faaea’i te mau legeona nei
i roto i te aua, e nehenehe ia ia faataa hia te hoe tuhaa moni na
ratou.
Oia’to a le pupu vahiné, mai te peu e te rave tamau ra ratou 1
te ohipa i roto i te nuu, e tia roa ia i te Tavana Rahi ia faataa i
te hoe tuhaa moni avae na ratou, eita roa ra te reira ra tuhaa
e hau alu i ta te mau legeona no te pupu ohipa mau.
Irava 3;— E haamana hia e e faatae hia teie nei mau faaue raa
i te mau vahi atoa e au ai ra.

PARAU FAAITE
No te varavara e te fifihoi te moni hu’ahu’a, ua manao aenei te Tavana Rahi e e ham ani i te moni parau 2 f a r a n e e
te 1 f a r a n e ei mono raa i teie nei moni veo,
Na te Fare Moni e nenei taua na moni parau ra, e ia farn
hia mai te reira mai te moni mau.
Te faaara faahou hia’tu nei e ua'opani roa hia te afai atu 1
te hoe atu fenua ê i teie nei mau moni veo na tatou nei.
Tae noa’tu i te mau taata e opua i te haere atu i te tahi a u
fenua i o tatou noa nei ihoa, eiaha roa’tu oia e rave i ma e 1
te 10 farane i taua moni veo nei.
Ua ham ani hia’enei te hoe mau titeti, mai te au 1 te mau
faataa ra a a te faaue raa num era 164 s.g. no te 22 no tiurai
1941, no te tuha raa i te tihota.
Te faaara’tu nei te Tavana Rahi e 0 te tumu o taua mau
titeti ra, no te faaravai raa ia i teie nei tuha raa tihota, ia tae
i nia i te faito tia mau i Tahiti nei e Moorea.
Teie ra, eita roa teie nei mau faataa raa e tano maitai 1 teie
tau, e tam ata ra tatou i te faaafaro i teie tau fi fi.

�A t e t e 1941

TE VEA MAOHI

88

E 4 kiro tihota i te taata paari e e 2 na te tamarii ta teie nei
mau titeti e faataa nei, eiaha ra ia aram oina ia tatou atoa e
tei roto tatou i te o’e e ia faaiti rii hia te amu i teie nei m aa,
ia ravai maite tatou paatoa.

raa i ani hia mai, e riro te reira ei mea tumu ; area ra hoi,
mai te peu e e ani raa ta vetahi fatu i mûri i te reira, tei la
ratou ia te amo i te mau utua’toae irim ai no nia i te rave
faahou raa hia taua ohipa ra.
. . .
...
i tia mai, e riro noa ia i te Hau.

Te ani atu nei te Tavana Oire i te feia'toa o tei ore i tae atu
te parau faataa raa no te mau titeti tihota, ia haere atu ratou
i te fare faaipoipo raa ani ai. la vitiviti ra ratou te rave i te
reira ra tuhaa e tia'i.

Parau faaite.
Te faaite hia nei te huiraatira e ua faatupu hia’enei te hoe
TOMITE TAUTURU, mai te mahana matamua no Tiurai i
mairi aenei, e te ohipa a teie nei Tomite ra o te tauturu ia i te
mau taata’toa e vai ra i roto i te hepohepo e o te noho nei i te
mau fenua farani i Oteania.
Ua tuu hia te faatere raa i taua Tomite ra i raro ae i te mana
o te Tomite no te mau Combattants no Farani Tiamâ o te Peretiteni ra o Léonce Brault avaota-paruru, na Peretiteni-mono
0 Vigor raua o Montaron, o Gérard te Papai parau-mau moni
e o Paea Pômare te hiopoa.
la hinaaro noa’tu te hoe taata i te ani i te tauturu ra, ia faatae ia oia i te hoe rata aniraa i te Peretiteni e noho ra i Pape­
ete, e na te Peretiteni ia e tuu atu i te reira i mua i te aro o te
mau tomite no te hiopoa raa e te faau raa i te tauturu e au ia
horoa hia.
E te mau ô e hinaaro hia i te horoa atu na teit nei tomite ra
ia faatae hia ia i roto i te rima o te mau-moni, oia o Ity. Gérard,
1 Papeete.

OHIPA TANIUNIU RAA FENUA
PARAU FAAITE
E faaoti hia te mau ohipa taniuniu raa fenua i Teavaro e
Teaharoa m ai te 16 no setepa i mua nei.
Te titau papu hia’tu nei te mau fatu fenua i-a tae maite a ra­
tou i taua m au taniuniu raa ra, e aore ra ia faatae ratou i te
hoe m au mono no ratou e tia’i.
Mai te au i te mau faataa raa i faaite hia i mua ra no nia i
te m au fifi e tupu haere no teie nei ohipa, e vaiiho noa hia te
mau fenua o tei ore i nahonaho te taniuniu raa no nia i te fifi
o te m au fatu fenua e tae noa’tu i te taim e e tupu ai te hoe
faaau raa tia maitai.
Eita hoi te ta otia raa i teie nei mau fenua e rave hia i te
taim e taniuniu raa, mai te peu ra hoi e e tia i te mau fatu fe­
nua e te taata taniuniu atoa hoi, e nehenehe noa ia îa rave
hia teie nei ohipa, no te haam am a ra a hoi i taua utua ra.
O te m au otia ra, na te mau fatu fenua ihoa ia e rave,
O te mau taniuniu raa i rave hia mai te tae ore mai te mau
fatu fenua, eita ia e faatumu hia, e rave noa hia ra te reira
e e faaoti hia te hoe hohoa o tei vaiiho hia i te fare hau no
na avae e 6 . ei reira e nehenehe ai i te mau taata’toa i te
haere e hi’o e e faatae hoi i te m auvahi hapata ratou i ite.
la raea hia te ono avae i faahiti hia i nia nei e aita roa e taui

PARAU FA A ITE
Te titau tiia ’tu nei e h a e r e m a i
ite p ih a o te F a a te r e H au C lo ­
rai o te F a re Moni), te m a u faehau tah ito a to a e m a u ra I te
h o e m a u p a ra u tu h a a fa e h a u ,
o ia hoi te « e ia e m a u ra i ta u a
m au p a ra u tu h a a e o te i fa ta ta
i te tae i te h o p e a , ta e n o a ’tu I
te teia e tiai ra i te h a a m a n a
ra a i ta ratou m au p a r a u , ia h a ­
ere atu ia ratou ï te pi h a to ro a
i faahiti h ia ï nia n e i n o te ta a oti i ta u a m a u o h ip a ra e m a i
te a fa i m a i hoi i te h o e m a u p a ­
rau fa a tia m a i ta ra to u ra m a u
an i raa, m a i te p a ra u n a te ta o te, a o re ra te h o e titeti n o te ta ­
re m a'i e ta e n o a ’tu i te h o e
m au p a r a u fa e h a u e a u n o n ia
i teie n e i tu h a a o h ip a , no te
fa atia r a a it a ratou ra m a u a n i
\ ra a e te fa a o h ie ra a h o i i te m a u
ra ve r a a e a u no n ia i te ie n ei
titau raa.
P A R A U A P I NO T E T A M A ’ I
N iu n iu n o le 6 n o A t e t e 1 9 4 1 .

Berlin — Te faaite mai ra purutia e ua topita te manureva
paretane ia Calais.
,
^^
Lonedona. — Te tumu &lt;VJujn n%: ore ai e aro oioi ati&gt;4.a
rutia ra, no te iti ia to ’na ra manureva, e tae noa’toa’tu h&lt;/
i te tahi atu mau nuu pereoo hamani api hia. E 1.500 m anu-'
reva to rutia e vai noa ra i nia roa i te reni matamua i te pae
i Asia, E rave rahi hoi mau fare hamani raa mauhaa e tau­
turu noa ra i taua mau nuu manureva ra i te pae i Siberia,
e tei reira’toa hoi te mau hamani raa m anureva i nehenehe
roa’i ia rutia ia tiaturi e eita roa oia e tapitapi no taua
vahi ra. Ua parau roa te mau hiopoa ïstehau e e nehenehe roa, x
i te mau manureva rutia ia haere roa i\apone no te haamani
ino i te mau oire rarahi o taua fenua r£ \m a i iaTokio, Yoko­
hama, Kobe, Kyoto, Nagasaki e te tahi â\u a. E raea roa hia
500 e aore ra e 600 maile i te atea raa te Vcbi e nehenehe i te

V

'

�At e t e

1941

89

TE VEA MAOH1

m'au m anureva rarahi rutia ia maue haere. E te vahi peapea
roa no taponé, te rahi raa o te mau fare i taua mau oire ra
e oie e te parau te hamani i taua mau fare ra. Te manureva
tapapa tapone ra e mea ravai ore roa ia e eita roa te mau pailati tapone e piri i pihai ihoi te pailati rutia. Te tahi atoa, ia
tam ata noa’tu tapone i te aro atu ia rutia, ua papu roa e e
tono ia ma ri te i to'na m anureva rarahi roa e tauturuia rutia.
Eita e nehenehe ia tiaturi e e maitai rahi te roaa mai na roto i te tam a’i na te miti i rotopu ia Paretane, Marite e Holane
i te tahi e Tapone i te tahi atu pae, o te mea ohie roa ra o te
tupai ia ia tapone na te reva na te pae mai i te oire rutia ra
0 Vladivostok te rave mai. Na te nehenehe papu ia patoi i
taua ati tapone ra, ei parau faaau oti maitai te au i rotopu ia
m arite e rutia. Te manao hia nei e no reira paha te mono hau
m arite ra o Hopkins i haere ro a’i e farerei ia Staline. Te tiaturi hia nei e te vai nei te mahana e piri roa’i marite e rutia,
no nia i te paruru raa i te mau miti patitifa,
Buenos-Aires. — ü a rave aenei te hau Urugay e 7 pahi no
te tahi atu mau hau e e 6 no te mau hau enemi.
Lonedona. — E mea iti roa te manureva purutia i tae mai
1 paretane na mua’e i te hora 12 i te po. Aita roa e aro raa
tam au i tupu.
Moscou. — Ua tao na faatere hau rutia o Vorochilov.e Jadano i te mau rutia’toa e faaea ra i te mau rutia’toa e faaea
ra i te mau tuhaa riro atu i te purutia e ia rave i te mau ravea’toa no te haamou i te mau enemi fascistes.
Suede. — Te faaite maira te mau vea suede e na roto i te
mau niuniu o tei manao hia e no Turelia, e aita roa i taui te
faaea raa o te Rutia i te pae i te oire Tallin. E mau parau fîlî e te taa ore roa teie e faaroo noa hia nei no nia i teie nei
reni i te pae i te fenua Etesonia. Te parau noa nei a te Puru­
tia e ua roaa hia e 6 mahana i te faahiti noa raa. Te parau atoa ra hoi te purutia e aita i ma maitai te pute e vai ra i Dorpat. O te pute paha te reira e tapea noa hia ra e te mau rutia
i roto i te uru raau, e te tamau noa mai ra i te aro atu i te nuu
purutia.
Te tapitapi nei te mau hiopoa i te manao raa e e nahea ra
Purutia i te haere ia tae noa’tu i te riro paatoa raa mai ia na
te fenua Etesonia. Ei purumu maitai ia e nehenehe ai ia’na
ia rave i tana ra opua raa haru mai i te oire rutia ra o Lenin­
grad.
Aita roa te purumu maitai no te titau atu i taua oire ra. O
te fdi paha ia i teie tau m ahana i te mau nuu rutia. I faaea
noa'i te mau faatere mai te ohipa ore, aita roa raton i taa faahou e nahea te rave raa.
Lonedona. — Ua tae haere mai te manureva rarahi puruia paretane. E tau taata rii tei pohe haere e mea
te ïn o T tu fliîrr 9 manureva enemi i ati. Ua haere atoa
anureva paretane i puftiu'a'k i te mau oire pae miti Man­
no A te te 1 9 4 1 .

Tei te pae i Ukarania te puai raa i teie tau mahana. Area
ra te tiaturi maite nei te Rutia i nia i ta’n a ra rave raa. Ua
tiaoro te tenerara rutia ra o Boudieny i to'na ra nuu e i te
huiraatira hoi e ia ineine noa te haamou i te mau vahi inaitai taatoa ia tae noa’tu i te taime e manao hia’i e e faarue atu te reira tuhaa i te fiera i. O te mau vahi faufaa ore teie e
horoa noa hia nei i t r nuu purutia, area te mau vahi tei reira
..-.nUoi n to fenua o tei reira te tapea tamau hia ra e

Aita roa te mau faatere hau m arite i mauruuru i te pahono
a te hau Vichy i horoa’tu i te mono hau marite ra o Leahv.
Ua faatae hoi te faatere hau m arite raoSum ner W ells i te
hoe mau ani raa i te hau Vichy no nia i te mau aihu’araau
farani e vai ra i Aferita. E inaha eere i te pahono raa papu
maitai tei faatae hia’tu ia’na ra. Ua ite hoi te marite e te mau
parau i faatae hia’tu i Marite ra o te mau manao mau ia o Pé­
tain, e ua taa atoa hoi e eere roa i te mau manao tumu e te
parau mau i nehenehe ai ia tiaturi e te vai noa ra tera ati i
te pae i Aferita. Na roto hoi i te mau parau i tae haere mai
na te mau fenua lama’i ore, te itea nei e e 3.000 purutia o tei
tae i Casablanca, no te haere atu i Dakar, te parau raa ra no
te haere ia e tauturu i te mau raatira farani e haapaari m aira
i taua oire pae miti ra. Ua parau hoi te purutia e e tiai oia e
tae noa’tu i te 10 no Atete ia pahono atu Vichy i ta'na ra mau
ani raa, e aita roa’era i nehenehe faahou i te tiai, no reira
teie nei mau purutia i haere atu ai i Dakar.
E rave rahi faaite raa e te rahi noa’tura te mau peapea i fa­
rani iho i rotopu i te huiraatira.
I mûri ae i te orero aCordell Hùll, ua faatae te mono hau
marite i Tapone i te hinaaro o m aritale eiaha roa Tapone e
haere noa’tu i te tahi atu pae i te mau vahi ta Vichy i faatia
ia’na i Initia-Taina.
E mau parau mahanabana ta te hoe vea paretane i nenei i
na mahana aenei, Teie te upoo parau o taua vea ra : « Vive
le général de Gaulle ».
Te faaite nei teie nei vea i te mau ohipa faahiahia ta teie
nei taata i rave aenei a tahi m atahiti. To’na itoito, to’na ma­
ta ite, e au atura e ua vai tahaa noa i mua i to’na aro te mau
ohipa atoa e tupu mai. Te riro nei teie nei taata ei tiaturi raa
na to te ao, e ua riro mau oia ei mori turama i roto ia farani
0 tei topa roa i roto i te mohimohi pohe, na to’na ra mau hihi e turam a haere. «Vive de Gaulle », o te pii ia o te mau
manao atoa o tei tahoe maite atu ia na o tei afai roa i taua
tahoe raa ra i nia roa’e i te mau ohipa viivii e rave hia ra e
to Vichy.
Tei Aferita te oteo maite raa teie nei itoito o teie nei tene­
rara e inaha i teie nei e rave rahi aihu araau i pee ia na, no
te parau raa e : « ia tiavaru mau hia te enemi i rapaeau mai
ia farani na roto i te tauturu rahi a Paretane ».
A i uni u no te 7 n o A te te 1 9 4 1 .

Moscou. — Faaite raa na te Hau no te 7/8/41 : E mau aro
raa puai mau ta te nuu rutia i te nuu purutia i te purumu e
haere tia ra i Texholm, Keholm, Sm olenske Belazatserkov ;
1 te tahi atu ra mau reni ra aita roa ia e ohipa faahiahia i tu­
pu. Na te nuu manureva rutia i tauturu maite i te nuu faehau
e na te reira hoi i topita haere i te mau nuu pereoo o te purutia.
Suede. — Te mauruuru nei te vea suede "Stockholm Tidiniger” i te mau faaite raa a Berlin. Teie te itea hia nei,
maori ra te rahi raa io’a o te mau tenerara purutia e ati haere
nei i tera vahi e tera vahi, aita’tura e faaite raa ioa no te mau
oire rutia e riro haere mai nei. Teie atoa hoi te hoe vahi huru e rahi, maori ra te mau hohoa cinéma, e haere raa e roa
ta te reira faaite raa e e mea e roa hoi ta te mau niuniu. Aita’roa’tura te huiraatira purutia i taa faahou e eaha m au'tura te au raa i teie ohipa.
I roto ra i te hoe mau faaite raa taa e a te mau hiopoa fae­
hau purutia te pâpu nei e ua tapitapi roa te mau faatere pu­
rutia no nia i te huru e tupu mai i te aralia i ropu, o teie ia
e fifi rahi hia nei e te nuu purutia.

�TE VEA MAOHl

90

Te faahiti noa ra te purutia i te tnau maitai e roaa haere
mai ra ia ratou i na hiti o te purumu, area te ropu raa o te e ’a
e haere atu i Moscou, aita roa ia e parau papu.
Na roto i te reira hio raa, te itea hia nei e te taniata noa
ra te nuu pûrutia i te haru i te e ’a pereoo auahi e haere ra
mai Leningrad e tae atu i Moscou, no te tainata ra hoi i té tahoe atu i te nuu finilane e vai ra i te pae i Onega.
Moscou.— Ua topita haere te nuu m ânureva rutia i te mau
nuu enem i e ta'na ra hoi mau tau raa. E 39 manureva puru­
tia i ati, 19 to rutia aore i hoi mai. I te tahi tâmata raa a pu­
rutia i te po i nia'e ia Moscou e 9 m anureva purutia i ati* Ta
te hau rutia faaite raa ua raea hia te 600.000 taata to’na i pohe e i pepe, area to purutia ra, ua hau atu te mirioni e te afa.
E 4 000 m anureva rutia i mou, e e 6.000 to purutia e ua raea’toa hia te 8.000 pupuhi fenua i pau.
Moscou. — Te faahiti ra te niuniu rutia e te tupu ra te hoe
aro raa i te pae i Kekseoloantique, te pa rahi tuiroo a tupu
ai te aro raa rahi i mutaa ihora i rotopu i te rutia e te suéte,
e o ta P ierre 1 i faariro ei taviri no te otue i Carelie, i te pae
i te roto i Ladoga. Tei te réira'toa hoi pae te oire raKeksholm
o tei faahiti pinepine hia i na avae i mairi aenei a tupu ai te
tam a’i rutia-finilane. Ua parau roa te purutia e eere roa i te
faaea ra a hau to te reira ra mau vahi i teie mau mahana, ai­
ta roa hoi te nuu e tae noa’tu i te mau taata rutia e faaea noa
ra, te ta m a u n o a ra i te peu hamani ino mai i te mau faehau
purutia.
Te puai n o a’toa ra te aro raa i te pae i na oire Smolensk
e Bielotsorkov i te pae i raro i te oire Kiev, i te tuhâa fenua
Etesonia.
N i u n i u n o B r a z z a v ille n o l e 8 n o A t e t e 1 9 4 1 .
iï

Te tam a’i i R utia.— Te faaite nei te rutia e te numera i iaa.
ite hia e p urutia no nia i na mau auri rutia e 985.690, tei ra ­
re roa ia. No te m ea aita roa purutia i vaiiho i te mau huiraa­
tira taato a o te mau tuhaa fenua e rira ra ia'na, te rave ra
ra oia i te reira no te afai atu i to’na ra fenua no te mate ôpua
raa nana ra.
Asia. — E parau faahiahia ta te Siarn i tao i nanaki :
Eita roa Siam e otohe noa e. E paruru hoi te huiraatira sia­
mois i to 'n a r a al’a e tae noa’tu i te topata hopea o to ratou
ra toto.
A rea te m au parau faa riaria ra, o te haapuai roa’tu ia i te
manao patoi o taua fenua ra.
Aita roa Siam e hinaaro i te tâuturu a vetahi e.
A faahiti ai te auvaha parau Siam i te nuu tapoae e vai noa
ra i nia i to’na ra reni otia, teie ta’na parau :
Aita faahou Siam no te 19 raa o te tenetere, ua moe aenei
ia.
0 Siam no teie tau ra e paruru ia ia’na iho i te mau rave
raa’toa a te enem i, noa’tu mai te aha te huru.
1 roto i te apooraa rahi, ua faaite te Faatere Hau o te mau
ohipa no te m au fenua ee i te parau no te nuu paretane i faanaho hia i te reni otia i te pae i raro. Teie ta’na i parau, te imi
maite noa nei Siam i te au maite i rotopu i te mau hau atoa,
e ere hoi i te ohipa n a’na te hiopoa’tu i te mau rave raa a te
tahi atu mau hau, e e nehenehe ro a ia tiaturi hia e ua taa roa
ia Siam e tei hea te ati te faaineine raa hia.
Te faaite hia ra e ua tapea hia Dentz e e 35 raatira faehau
no Vichy i te auri, ei pahono raa te reira i te ohipa i rave hia
i nia i te raatira faehau farani tiam a o tei ore atoa i tuu hia o
tei hapono hia ra na te manureva i te hoe vahi aita roa i taa.
Te tam a’i na te reva. — Ua taora haere te nuu manureva

A t e t e i 9i i

paretane i te topita i nia i te mau oire, Stomer e te mau pahi e vai ra i te Pas-de-Calais e i te mau ohipa tama i i Gra­
velines. E 4 manu enemi i mou 10 to paretane aore i hoi mai.
Aita roa e manu rarahi to paretane i ati i to ratou tere i pupurutia, 1 to purutia. I te pae i aferita ua haapeapea te ma­
nureva paretane i te enemi e 1 manu paretane i tairi e 3 ene­
mi o tei ati ia’na. Ua haere atoa te purutia i paretane ua ati
rii te tahi mau taata rii aita ra i rahi te ati fare. Ua faaite hoi
purutia e ua topita’toâ hia Berlin e te paretane, te parau nei
ra paretane e tei Hamm, Essen Dortmund te mau vahi ta ra ­
tou i haere.
N iu n iu n o l e 8 no A t e t e 1 9 - t l -

Suede. — Ua faahiti te niuniu finilane e ua raea hia ia ra­
tou te oire Pitkaranta, e te reni hopea no te pereoo auahi i
Aenoga, Unkasa. E parau faahiahia teie, no te mea hoi e e
parau e roa tei faaite hia a 15 aenei mahana i teie nei. Ua pa­
rau aenei hoi te finilane e ua roaa ia ratou te oire Olonetz,
tei mua roa ia oire, e i teie mahana te faaite mai nei e tei mû­
ri roa te roaa raa ia ratou. Ua papu atura ia te mau niuniu e
e tamaru aau noa teie mau faaite raa matamua. Àita roa e
parau no te aro raa i te pae iSortavalla e i Solmi, o te tapao
te reira no te taere te tere o te mau nuu finilane. E ere hoi
i te nuu rahi tô te finilane e aita atoa e m auhaa ravai, area to
rutia ra ua huru papu atura ia to ratou paruru rââ mai, ua
haa paari hoi ratou i te reira ra mau vahi.
Aita roa ra i taa maitai te manao o te màu hiopoa no nia
î teie nei mau faaite raa e te huru mau hoi e tupu ra i nia i te
tahua aro raa î teie nei.
Finilane. — E parau rahi i rotai te mau veafinilane teitoito o te mau nuu fare am arara rutia, e ta ratou mau maühaa
haa paari e te radio atoa e ua itea hoi e e rave rahi mau
oire rii î te pae roto i Hangoe i roaa faahoü mai i te rutia. E
ia hi’o hia ra ua fatata roa te taime e h aa m ata’i te nuu rutia
i te faaü faahou i te finilane, e rîro atura ia ei fift rahi roa no
te mea aita roa purutia e nehenehe ia tauturu papu atu i fé
nuu finilane no nia i te mau mauhaa teimaha. E riro atoa te
hou finilane te haa puai mai i te tarai i te nuu rutia, ua ma­
nao hia ra e eita roa te nuu purutia e nabonaho i te tauturu
ata i te finilane, e e rîro atoa ia te fifi rii te tere o te nuu pu­
rutia i te pae i nia i rutia.
Te faaite m aira te niuniu rutia e te haere noa ra te ordre
hau yougo i te rahi raa. E 98 taata yougo o tei pupuhi hia i
Zagreb.
Vichy. — E putuputu te faatere raa hau Pétain i teie ma­
hana. E tae atoa o Weygand i taua apooraa ra. E ohipa matau hia e Weygand te haere e farerei i te faatere raa hau i te
mau avae atoa. O te mea papu ore ra, o te te re ja o Darlanî
Paris. Ua itea hoi e u'â farerei
i te mau rtirrira
purutia i to’na tere i Paris e r &amp; S o n o hau purutia.
V
Lonedona. — E mea iti roa te ohipa a te enemi i nia’e ia ptf
retane i napo. Ua taora haere hia te hoe mau topita tauahi i
te pae iEtotia, aita roa ra e ati i tupu e aita hoi e taata ipohe.
Berlin.— Ua faahiti te purutia e e m anureva tei maue hae­
re i nia’e i to’na ra mau tuhaa fenua i te pae i nia, ua tam ata
hoi te vetahi i te topita ia Berlin e e 2 m anureva i mou.
N iu n iu n o B r a z z a v ille n o t e 9 n o a t e t e 1 9 4 1 .

Tama’i rutia. — Ua faatia te tenerara rahi rutia i to’na rà
mau faehau ia tauturu maite i te mau ’&gt;rure hau rutia. Ua pa­
rau roa oia i te mau huiraatira e ia haam ou roa ratou i te mau
maitai atoa e vai ra i te fenua ia tae noa’tu i te taime e rira
atu ai i te enemi. Te ohipa a te mau nuu purutia ia roaa îa

�A t e t e 1941

TE VEA MAOHI

ratou te hoe oire ra o te faatano haere noa i te mau mitaraie
i te m au vahi atoa e pupuhi hanoa’i no te matau i te mau rutia e tapuni haere noa ra i roto i te mau uru raau.
A nkara.— E mau parau fifi roa’toa te tae haere mau nei na
turetia. te tamau noa ra purutia i te opua nana e e haere na
turetia, area ra hoi e enemi puai atoa hoi turetia eita te reira
e nehenehe ia tiaturi e e pau oliie noa'tu i te purutia. O te mau
ava turetia teie i faahinaaro rahi hia nei e te purutia. Aita’tu
hoi e rnea maitai ae na na, no te rnea te hinaaro rahi nei oia
i te haere e aro ia rutia na te pae i raro e no te reira ra opua
raa e tie ia te nuu na te tai, e nuu rnoana puai roa to rutia e
vai ra i te reira roto miti eita e u ia purutia. Ua ineine 1 mirioni 100.000 tane pahi no te uta i te faehau purutia i tauafenua rutia ra i Caucase, aita ra hoi e apee e nehenehe ia haere
e pau i tem aum anua rutia. Ua fatata paha te taime e faaroo
ai tatou i teie nei aro raa rahi riaria i te haere atu i te reira
pae. Ua riro atura te reira ra tama’i i te faa tiarepu i te manao o te mau arabiao teitiatonu m aitee o tei faahinaaroroa
i te rê a te hau amui.
T am a’i na te reva.— A tahi ra te manu reva rutia a haere i
Berlin. A u’aa tehape o purutia o tei faaitee ua haere te manureva paretane e topita ia Berlin i taa’i e e manureva rutia,
no te m ea aita roa te manureva paretane i haere i te reira tai­
me. Aita roa ra e faaite papu no taua ohipa ra. Ua tara ata ra
te purutia i te parau e aita roa e manureva i tae i Berlin. Area te huiraatira no Berlin ua papu roa’tura ia ia ratou e eita
to ratou taoto e topa faahou, inaha tura hoi te rave pae piti
noa nei te rutia e te paretane i to ratou ra oire. E ua faaite
faahou hia nei e ua hoi faahou mai te manureva rutia i napo.
Ua faaite papu hia te reira ra parau api i Moscou. I te taime
a ite atu ai te nuu manureva paretane i te riuu m anureva ru­
tia i n ia ’e ia Berlin, ua tahoi mai ratou i te pae i Rhur e i rei­
ra ratou te taamino raa na nia e i te mau fare ham ani raa
m auhaa tam a’i purutia. Ua topita te paretane i te fare rahi i
Essen e te mau tapae raa i nia i te pape i te oire i Ha mm e
i Dortmund. Ua faaite te rutia e ua haere mau to’na manureva i Berlin e ua hoi paatoa mai.
Na te faaite raa Suede, no te pae ia i nia roa i te miti Bal­
tique te maue raa mai teie nei mau manureva rutia e haere
roa’tu ai i Berlin, oia hoi e 2.000 kiiometera te atea raa.
Ta te manureva paretane ra, mai Danemata ia tehaam ata
raa mai e tae roa mai i te paeau i Farani, e mau pahi ta Pa­
retane i topita haere, e 4 ra to ’na manu aita i hoi mai.
E ita’tura e nahonaho faahou ta purutia tahoo raa ia pareta­
ne. I nanahi aita rea e manureva purutia i haere i Paretane,
e mea iti roa te ati ta ratou i faatupu i te reira ra tere.
Niuniu

do

te 1 7 no a t e t e 1 9 4 1 .

M/fTccTu. — U al^rs^M ioa te nuu rutia i te pae i Nikolaiev
e jpmoirog. — Ua faarue r a te nuu rutia i teie nei tau oire,—
ikolaiev. ua vavahi roa hia te mau uahu a faarue hia’fu
ai, — 19 manureva purutia i ati e 12 i roto i te miti pohe.—
Ua tomo e 2 tau pahi rarahi uta faehau rumania i te mau manua rutia.
g uède. — Ua faaite papu te finilane e ua roaa mai ia ratou
te oire ra Sortavala. E maitai rahi te reira no te finilane. no
te mea e oire finilane ihoa te reira o tei riro atu i te rutia i te
m atahiti 1940 i mairi aenei. — Te toe ra ia e 3 oire finilane i
roto i te rima o te ru tii.
1 te pae faehau ra //ere ia teie i te ohipa faahiahia roa no
to mea aita ia i papu te noho raa i nia i taua otuè Carélie.
E riro e te vai ra te m ahana e faarue roa’i te nuu rutia i

91

taua vahi ra, e mau nuu rii haihai roa ta ’na i vaiiho atu i te
reira pae, o Kexholm te oire e riro faahou atu i te finilane.
no te mea aita roa e mau nuu puai te patoi ra i taua oire ra.
— Area te oire Sfiborg. aita roa ia e manao hia nei e e riro
oioi atu i te finilane, e e 3 hoi reni to te rutia no te tapea i
teie nei otue, e na roto i te feruri raa a te finilane, eita ratou
e hinaaro iarah i te pau te faehau, e tam ata ra ratou i te fiai,
mai te huru ra e ia topa noa teie nei mau vahi, mai te maa
e para nei, e topa ihoa ia.
0 te turai raa rahi hoi i rave hia i te haamata i*aa mai teie
nei tam a’i rutia i te pae e haere i Leningrad, na taupupu
roa’tu ia e ua faaea noa te reira i te pae o te roto i Ladoga,
fatata i te reni otia matamua o finilane e rutia.
Te vai noa ra te oire ra o Petrzevodsk, e i ropu i te reira
oire e Olonies e mau pa paari roa ta rutia i hamani i reira e
no reira e na mua ia te aro atu i te reira ra reni e tae atu ai
i Leningrad, e ua manao hia e aita roa e peapea e tupu i te
reira ra oire i teie tau mahana.—Ua mau roa te nuu finilane,
e mai te roaa ra mai a ia ratou te oire Salla a 5 aenei hepetorna, aita roa e maa vahi api i roaa faahou mai ia ratou. —
I te pae i Murmansk, ua tam ata te mau nuu purutia o tei afaï
hia mai na Narviek i te haru i te pae pape i Litea e aita roa
i manuia, ua otohe roa ra ratou e raea roa hia’tura te reni
otia mau o rutia-finilane.
Berlin. — Ua haere te manureva rutia e topita i te oire
Constantza, e 3 manu reva o tei tam ata i te topita, aita roa
ra i m anuia, ua topa haere ta ratou topita i roto i te miti. —
E 2 manureva rutia i pohe i te manureva purutia.
Moscou. — Te faaite mai nei te niuniu rutia e e pau rahi
mau to te purutia i nia i ta raua ra karo raa. — E rave rahi
pereoo paari,fpereoo uira, pereoo taataahi uira e te pereoo
taataahi atoa hoi. — Te tahi mau nuu o te rahi raa o te tauihaa e te rhauhaa ta ratou e faarue nei. — I to purutia haru
raa i te hoe mataeinaa iti rutia i Qhuyany e 600 taata i pohe.
— 1 te pae i te oire Kuumzovka o te afaraa ia o te nuu 99 o
tei moi/;
Lonedona. — I te poipoi roa aita roa e manureva purutia
i itea i n ia’e ia paretane ia tae ra i te inarehurehu raa, ua
faaite hia mai te hoe mau manureva purutia, aita roa ra e
topita i itea e ua taora hia i nia i te fenua.
N iu n iu n o B r a z z a v i l l e n o t e 1 8 n o at«-te 1 9 4 1 .

Rutia. — E hoo rahi to te oire Nikolaief. — Aita roa te pu­
rutia i taio faahou i te pau rahi. — Te hinaaro puai nei pu­
rutia i te faaite i to’na ra nunaa e te itoito noa ra te nuu pu­
rutia, no reira aita ta’na e h i’o raa i te pau e iri mai i roto i
te nuu. — Ua hue noa hia te rahi raa faehau, mai te puaatoro
ra i roto i te tupai raa.
Te faaite nei te hoe vea « Fetia Uteute », e ua rave te nuu
rutia i te hoe faau raa puai, e ua otohe roa te nuu purutia e
12 kiiometera i mûri i te pae iU karania. — I taua aro raa ra
e piti nuu to te purutia, te nuu 44 e te 99 o tei otohe roa.
Ua tae faahou te manureva rutia i nia’e ia Constantza.
Ua itoito mau a te mau pupuhi manureva rutia i te patoi
raa mai i te manureva purutia o tei tamata i te haere faahou
i Moscou. — Ua purara hanoate manureva purutia.
1 roto i te mau parau hopea i tae haere mai, te faaite m ai
ra te rutia e te tamau noa ra te aro raa i nia i te reni taatoa
0 te tahua aro raa.
Asia. — Te manao papu nei te mau faatere hau e noho ra
1 te pae i Asia ma e mai te peu e e mau noa tapone i roto i
na m ahana 10, e riro paha ia te hau te tupu faahou i teie pae.

�t)2

TE VEA MAOHI

— O te huru ia i itea hia i teie tau mahana. Tei ia tapone
aîura ia te feruri e tei hea o te mea maitai ae, te farii i te
ora raa hau e aore ra o te faariro i teie nei miti patitifa ei
auahi rahi tam a’i raa. —Te tam ata noa nei a tapone i te imi
i te m au ravea no te laatere faahou raa i te ohipa no te hoo
tauihaa. — O te mau fenua holane initia ta'na e tamata noa
nei i te taparu faahou i te tamau a i te rave i te mau ohipa i
m ataro hia e raua i mutaa ihora. — Te ite nei ra te tapone
e e m ea taere roa teie nei mau faaau raa api.
A i il &lt;i i ii n o te 1 8 n o a t e t e 1 9 4 1 .

Suède,"— E mau faaite raa papu ore roa teie e itea nei i
roto i te mau vea. Hoe vea suède o tei faahiti i te mau re
purutia i te pae i Ukarania. Teie ra te vahi huru e i taio hia
i roto i taua vea ra, te vahi i parau e : Ua fatata roa te hoe
nuu rahi rutia i te ora tia i rapae au mai, roohia ihora e te
hoe nuu purutia o tei tie oioi roa hia no te tapu i te e ’a horo
raa o taua nuu rutia ra. Aita roa ra e parau faa papu mai i
te ohipa i tupu i taua taime ra, teie ra tei hi’o hia, maori ra
te te re o teie nei nuu purutia i tono hia no tehaapeapea i teie
nuu rutia, e rave rahi ao e te po to ratou horo noa raa na nia
i te m au pereoo uta faehau. Teie atoa te tahi, o te hoe ia nuu
m utoi o tei tuu atoa hia i roto i te aro raa. O te faaite te reira
e ua fifi roa te purutia i nia i ta ratou faai raa i te mau nuu
e aro noa ra, na roto hoi i te pau rahi te mau nuu purutia e
aro ra i nia i te tahua i rutia.
Hoe atoa faaite raa a purutia e itea hia nei i roto i te mau
vea suede, no nia ia i te tahua aro raa i te pae i Leningrad.
Te faaite papu nei te purutia e ua ineine roa taua ohipa ra.
Ua faaite papu ra te purutia e e ohipa rave ata, no te mea e
mau p a etaeta mau te vai ra i taua oire ra. Aita roa i moe i
te purutia e e mau purumu iino roa to reira è te itoito faito
ore hoi o te mau nuu rutia e noho ra i taua oire ja . O ta te
purutia e titau nei, o te tuati raa ia na nuu purutia i te pae i
raro e te nuu e haere maira na fmilane no te mea lia papu
roa i te purutia e eita roa taua oire Leningrad e roan mai te
peu e e na m ua tia noa te rave. Aita roa e faaite raa mai e
ua tere rii atu i mua te nuu purutia i te pae i finilane. la hi’o
noa hia’tu ra aita roa ia te nuu finilane i haere noa'e i mua,
te vai noa ra oia i nia i te reni otia matamua roa ra.
Te parau ra te hoe papai vea suede e o te mahana teie i o
ai N apoléon i roto i Smolensck. Te parau ra hoi vetahi e eere
i te tapao m aitai te reira, e au atura e te vai noa ra te maru
o te nuu o Napoléon i nia i taua purum u ra.
Lonedona. — E 3 manureva to paretane i ore i hoi mai i ta
ratou topita haere raa na te pae i nia i F’arani.
Rom a. — Na roto i te hoe niuniu no finila’ne mai, te faaite
hia m aira e e rave rahi manureva rutia o tei afai i te hoe
m au faehau fare am arara e u ap au roa te reira i te haru hia.
Moscou. — E rave rahi m anureva purutia i tam ata i te
haere i n ia ’e ia Moscou. Roe noa iho i tae e ua taora i te topita
tauahi, aita rea ra ati i tupu.
Singapour. — Na roto i te faaite raa a te vetahi paretane
o tei horo m ai na Saigon, te parau nei ratou e ua hau atu i
te 100.000 tapone i tae i Initia-Taina e e rave rahi hoi m auhaa
tam a'i. Ua ite a ’toa te taviri oioi raa te manao o te mau farani
e noho ra i reira. I mua iti aenei e m ea hae na ratou te pare­
tane, i teie nei ra aita’tu ta ratou e tiaturi raa. Ua tie oioi roa
hia taua nuu tapone ra i nia i te reni otia Siam e Birmania.
Te rahi raa raiti e vai ra i Initia-Taina ra ua hope roa ia i te
tie hia i tapone, vai noa mai nei te anami i te pae apoo o te
poia.

ÀTETE i94i

Moscou. — E mauhaa tama'i farani ta purutia e rave nei
i te pae i rutia. Ua itea e e mau pereoo paari « Renault » ta
te purutia i tie i rutia, te RS pereoo rii huru marna, te « V »,
mea huru teiaha rii atu e te mea teiaha roa « ZS », e i roto i
te hoe aro raa ua roaa ua roaa mai i te rutia te hoe mau afata
vai raa ofai pupuhi e te hoe mau pupuhi atoa hoi e tauihaa
farani anae.
Moscou. — Ua raea hia’enei te iva raa o te hepetoma te
haere noa raa teie nei aro raai te pae i rutia. I mûri ae i taua
taime ra, ua riro e ua riro faahou mai e hia taime te oire ra
Smolensk. I nia i te reni pereoo auahi Moscou-Leningrad ua
puai roa te aro raa, no te mea o te vahi maitai roa’e te reira
ta te purutia e tam ata noa ra i te haru mai. Aita e vahi toe,
i te pae i nia, te pae i raro, te ropu, ua faau noa te mau nuu
i te mau taime atoa ho te tamata i te haru i teie nei oire rahi
rutia o Leningrad. I te pae hopea o te hepetoma i mairi aenei,
tei te pae i raro te puai raa ta purutia tupai raa. Ua tam ata
puai roa oia i te haru mai i te mau hiti o te anavai rahi ra o
Dnieper, e nehenehe atu ai ia’na ia tam ata i te haru mai i te
oire ra o Kiev. Te vai ra te hoe faa fefe raa i taua anavai ra
o Dnieper, o te vahi te reira, i te oire Dnieproptrosk, te reira
te mau o raa auri e rave rahi. E mau vahi maitai roa teie ta
purutia e titau nei, no te mea te vai ra i reira te mau o raa
auri, te mau fare rarahi hamani raa ohipa, to te tama’i e te
tahi atu a hoi mau maitai o te ora raa nei. Tei reira atoa te
hoe fare mori rahi ta te pape efaatere ra, o te fare mori rahi
roa’e ia i te ao taatoa nei.
Area ra, eiaha roa ia moe e teie nei anavai o te hoe ia pa
papu maitai i mua i te purutia e no te tae atu i te tahi mai
pae, ei mea itoito, no te mea te mea m aitai noa ra te nuu
rutia e patoi m aira i tera ra mai hiti anavai. E i roto hoi i te
miti pohe aita’tu e puai e vai ra maori ra to te nuu rnoana
rutia,
N iu n iu n o t e 1 9 n o a t e t e 1 9 4 1 .

Te vai paari noa ra te mau pa rutia, aita roa e hi’o raa e
te paruparu ra. A ita’tura te mau hiopo’a fenua tama’i ore e
huua faahou i te parau e e mea fifi te tupai i te rutia.
Te ui nei vetahi hau : « E tamata mau anei purutia i te haru
mai ia Leningra d? E aore ra e tam ata’nei ratou i te faaati roa
i taua tuhaa fenua ra? No te tahoe atu i te nuu finilane i te
pae i nia? Te vai atoa ra hoi te hoe ravea hopea, maori te
horo tia noa ia i m ua a faau atu ai i te rutia.
Area ra o te mea huru papu roa ia hi’o hia’tu, hoe roa ra ia
ravea e roaa mai ai teie nei oire rutia, maori ra ia paruparu
te mau faehau rutia, e aore ra na roto ite rave raa a te mata
huna, e te tahi atoa hoi, mai te peu e e roaa faahou ia pu­
rutia te hoe puai api rahi roa’e ei reira p a l i f i ,e ,2£.benehe
ai i te haru mai i teie ’jei oire. O te
roa~ra i teiWieî,
eita roa ia teie nei oire e riro taue noa i te purutia.
Moscou. — Ua tam au te aro te nuu rutia i nia i te reni taa^C~i te pae i Gomel Kiengisepp, Novogorod e Odessa. Ua huru
papu e e ua hau atu i te 2 pahi purutia ta te rnanuâ rutia
faatomo i roto i te miti pohe e hoe i ura.
Singapour. — Ua riro roa’enei te faatere raa i te pjlia mutoi
e te radio atoa hoi o Saigon i roto i te rima o tapone. E vahiné
purutia hoi teie e faatere nei i te mau vea e i te mau parau
api atoa nana ia e hiopoa.
Niu Yo. — Te tapea etaeta noa ra U nuu rutia e te tam ata
noa ra ratou i te mau ravea’toa no te af&amp;tai i ta ratou mauhaa
taatoa i te tahi mai pae i te anavai Dnieper, aita roa ra ratou
e horo faufaa ore noa ra, te tamata noa'toa ra i te aro atu î

�A t e t e 1941

TE VEA MAOHI

te enemi. I roto i te manao o te vea « Times » aita te purutia
i tae i te hiti anavai Dnieper, e aore ra ua faarue te rutia i te
haa fefe raa o taua anavai ra. O te mea papu ra, e riro teie
nei pape rahi e haafifî roa i te nuu e titau ra i te haere i mua.
E riro paha teie nei anavai i te tautüru i te rutia e i te puruti’atoa hoi.
Moscou. — Na roto i te hoe niuniu no Suisse, te manao hia
ra e te imi ra te mau faatere hau purutia i te lioe mau ravea
no te faarue ia Berlin. Eita’tura e nahonaho faahou te mau
opua raa na roto i te ipau ohipa a te manureva paretane e
rutia. E ita’tura te mau faatere hau purutia e haere pinepine
faahou i Berlin maori ra i te mau taime apooraa anae ra.

93

M tiu iu n o B r a z z a v ille .

Te hum e tupu ra i Farani. — Taa e noa’tu ai te mau vea
no Vichy, te vai atoa nei te hoe mau taata hoo ai'a, mai ia
Deat, Luchaire, o tei hoo hia e purutia, Te riri rahi nei ratou
i te huiraatira farani mai te parau e ua ino roa te mau tere
raa ohipa i farani na roto i te ohipa ino a t,e mau piri rutia e
te piri de Gaulle. Eita’tura teie nei mau taata e rave faahou
i te ohipa i to roa’i farani i roto i te ati. No reira te riri rahi
roao purutia. Ahiri ratou i taboe mai te ia purutia e m auruurü
maitai ia purutia e eita paha ia te ora raa e ino roa’tu.
Tam a’i na te reva. — Ua haere faahou te manureva p a re ­
tane i Farani e Beletita, i roto i te oire Ostende e tau pahi tei
tano i te topita, 1 i tomo i te pae i holane, i te pae i aferita
ra e 3 pahi enemi i tomo atoa i te manureva paretane.

Papeete-T ahiti. — F are neneiraa V ea

a te H a u .

�</text>
                </elementText>
              </elementTextContainer>
            </element>
          </elementContainer>
        </elementSet>
      </elementSetContainer>
    </file>
    <file fileId="1115" order="17">
      <src>http://bibnum.upf.pf/files/original/564d58dbad7eb46f79446c4d70badb83.pdf</src>
      <authentication>f1807b26be6abbdd3d00c575499d303a</authentication>
      <elementSetContainer>
        <elementSet elementSetId="4">
          <name>PDF Text</name>
          <description/>
          <elementContainer>
            <element elementId="55">
              <name>Text</name>
              <description/>
              <elementTextContainer>
                <elementText elementTextId="29470">
                  <text>M a Tahiti H . — N* 17 .

K E P U l'IR IT A
T IA M A

FABANI

T e t e p a 1941 .

R A A — A I F A IT O R A A — A U T A E A E R A A .

TE VEA MAOHI
21ratai nu tr 2lrtoanotupu ttu te mau lîaapao i*aa tarant i ©teania
N E N E I H IA I TE M AU A V A ’ E A TO A
TË HOO : Hoê matahiti : 10 farane — Te Yea hoê. : 1 (arane.

M a tah iti 1941.

Y e a la a ti i te V e a a te H an n o te m a o H a a p a ‘ o raa F a ra n i i O te a n ia .

T etepa

N» 1.7

Mau fa a u e r a a m a n a a te Hau
FAAUE RAA n» 6 , no te 25 no mati 1941.
O, vau, raatira i te mau Farani Tiama, te faaue nei, i tei
mûri nei :
Irava 1. — Ua faa faufaa. ore roa hia te mau f, anuu raa i
rave hia noa’tu eaha te huru i te mau tarahu raa i te mau fare.
Mar teie te huru : o te tarahu raa i faaoti hia i te 6 no me 1940
anae o te mea tia. Eita roa e faatia hia te mau fanuu raa i
rave hia imuri ae i te reira ra mahana noa’tu e e faaau raa
na rapae noa.
Irava 2. — Te tarahu raa i te mau l'are e aore ra i te hoe
mau piha, ua tuu hia ia i raro ae i te faaau raa no te ture no
te 8 no atete 1935, ia faanuu noa hia’tu i nia’e i te raera i nia
i te tara ra e nehenehe noa ia ia faa faufaa ore hia.
Irava 3. — Area te mau tarahu raa e tupu noa’ tu i te tahi
taiine aore a i faataa hia e te hoe faaue raa ra ia faatae
hia ia i rolo i te piha toroa a te hau no te faataa raa i te mau
tarahu e au, mai teie te huru :
1°/ Mai te peu e aita roa ea i tarahu hia teie nei fare e aore
ra teie nei piha, e faatae atu te fatu fare i te piha toroa a te
hau i faau hia no taua ohipa ra i te moni ta’na i manao e e
horoa tarahu i ta na fare ra e aore ra taua piha ra.
2° Mai te peu e ua tarahu hia’enei a teie nei fare e aore ra
teie
faatae atoa ia oia i ta’na aniraa no te faanuu
raidf roto i te rima o te feia i faataa hia no taua tuhaa ra.
roto i na valii e piti i faahiti hia i nia nei, eita roa’tu e tia
Te fatu fare ia titau noa’tu i te hoe tufaa moni tarahu, mai
i peu e aita i oti i te faataa hia e te Tomite no taua ohipa ra.
E faaoti teie nei Tomite i ta’na ra ohipa i mûri ae a hiopoa
rnaite ai oiai te mau parau atoa i tae atu i mua i to’na ra aro
no taua ohipa ra. E iri atoa teie nei mau faataa raa i te mau
taata tarahu fare o tei opua i te tarahu faahou atu i te vetahi
atu taata. E faautua hia hoi te mau taata’ toa, oia tei tarahu
atu e tei tarahu mai, mai te peu e aita raton i haapao i teie
nei mau faatata ra, na te irava 7 no tei nei faaue raa e faaite
mai i te utua no te reira ra ohipa.
Irava 4. — Te mau fare i tarahu hia no te hoe ohipa hoo
taoa, amui atoa hia’i te puhapa raa ra, te titau hia nei ia te

$

\

/

fatu fare ia faataa i te reira i roto i na avae e piti i mûri ae i
te pia raa hia teie nei faaue raa. la faataa maitai oia i te rahi
raa tarahu e au no te tufaa no te vahi puhapa raa e te tufaa
no te tahi atu ohipa. Tei te Tomite ra ia e haapao i teie nei
tufaa te tia e te faaoti i taua faaite raa ra.
Irava 5. — Ei ani raa e tia’i no te mau faanuu raa’toa i te
tarahu raa i te fare ia faatae hia te reira i te Tomite i haapao
hia no taua tufaa ra, e o tei haamau hia i mûri nei.
Irava 6. — Tei ia’na te faatumu i te mau ani raa’ toa e te
imi haere raa hoi i te mau m ea’ toa e haamaramarama raa
ia’na.
t
E tia’ toa i teie nei Tomite i te haamana i te mau taui raa i
tupu haeçe mai te 6 no me 1940 e tae atu i te mahana matamua no setepa 1939.
Irava 7. — la tamata noa’tu te hoe fatu fare i te faanuu
huna n«a i te tarahu o to’na ra fare, noa’tu ai ia ua tia i te
taata i tarahu mai, e faautua hia oia e ono mahana e aore
ra e piti avae utua tapea e mai te hanere farane e tae atu i te
sauatini farane utua moni, taa e noa’ tu ai te mau titau raa a
te taata tarahu fare i te mau moni i titau hape noa hia oia
e te mau taime ta’na i manao e e titau. la lapiti noa’tu te na
reira raa te fatu fare nei, e faautua papu mau hia ia te utua
tapea.
Irava 8. — la hinaaro noa’tu te hoe fatu fare i te tapea mai
i to’na ra utuafare, ia faatae ia oia i te hoe faatia raa a te
fare haava raa e toru avae na mua'e a tiavaru atu ai oia i te
taata tarahu fare nei.
la faataa hia te tumu i hinaaro ai te fatu fare i te tapea i
to’na ra fare i nia i te parau titau raa e tia’i.
Area ra. ia taa noa’ tu e eere no te hoe maitai i tapea’i te
fatu fare nei no roto noa ra i te hoe peapea e aore ra te hoe
tahoo raa i to’na ra taata tarahu, te faataa maitai hia nei na
roto i teie nei faaue raa e e nehenehe roa i te mau haava i te
patoi i te reira E iri atoa hoi i nia i te fatu fare nei te utua i
faahiti hia i te irava 7 i nia nei.
E mai te peu noa’tu e i mûri ae a itea hia’i teie nei ohipa
hape, e faautua hia ia te fatu fare i te utua moni ra e pae
hanere e aore ra e pae tauatini farane e e faautua atoa hia
hoi oia i te hoe tufaa moni na te taata i tarahu mai eiaha i ra­
ro iho i te hoe matahiti e eiaha’toa i nia’tu i te pae matahiti.
E nehenehe atoa hoi i te taata tarahu nei ia titau e e hoi faa­
hou oia i roto i taua fare ra, eita’ tura ra ia e nehenehe ia ’na

�T

T etepa 1941

TE VEA MAOHI

104

ia titau i te taime i faahiti liia i nia nei. Eita'toa e iri mai te
mau faaautua raa i faahiti hia i nia nei mai te peu e e ohipa
nehenehe ore i te tapea tei tupu mai.
Irava 9. — la faaapi hia e tia’i te mau tiahi raa i rave hia
e te mau fatu lare i mua’ e i teie nei mau faataa raa e ia faaafaro hia te reira i mua i te aro o te ture.
Irava. 10. — Teie te mau mero no te Tomite i faataa hia
no taua ohipa ra :
Hoe Haava (maiti hia e te Auvaha Ture)
Peretiteni ;
Te raatira purumu o te hau oire o Nou­
Mero ;
méa
Hoe mero maiti hia e te Tavana Rahi (no
roto i te mau fatu fare)
Hoe mero maiti hia e te Tavana Rahi (no
roto i te mau taata tarahu fare)
—
Hoe Rave Ohipa na te Hau
—
Irava 11. — Ua faaaano hia te ture no te mahana matamua
no tiurai 1939 o tei faatia i te hoe mau faataime raa i te aufau raa i to ratou ra moni fare i te mau faehau e tei haamana
hia i te 26 no Titema 1939, ua faatae atoa hia ia te reira ra
faataa raa i te mau faehau i faao i roto i te mau nuu faehau
farani vi ore.
Ua faatae atoa hia teie nei mau faaue raa i te mau fetii o
te mau faehau volontaires.
Irava 12. — Aita teie nei mau faataa raa e iri i nia i te
mau fare toa.
Ua faaore roa hia te mau faataa raa i rave hia e o tei ore i
tano i teie nei mau faaue raa api.
Papai hia i Nouméa, i te 25 no mati 1941.
H. SAUTOT*
FAAUE RAA r&gt;° 315 e., no te 30 no atete 1941.
Irava 1. — Ua haapae hia Louis Tarahu, piritati«mutoi i
to’ na ra toroa mai teie atu mahana.
Irava 2. — E haamana hia e e faatae hia teie nei faaue raa \ i
i te mau vahi atoa e au ai ra.
FAAUE RAA n° 326 c, no te 2 no setepa 1941.
Irava 1. — Ua faahoi faahou hia te taata ra o Gabriel Ducasse, Raatira ohipa no te fare rata na mua’e i te hope raa
o te taime i faaau hia no to’na ra faafaea raa, oia hoi i te 30
no setepa 1941.
E hoi faahou oia i roto i to’na piha toroa i te 8 no setepa
1941.
_____________

Irava 3. — 10.000 farane tino moni i tuu hia i roto i te rima
0 teie nei Tomite, ei aufau raa i te mau animara ta ratou e
tupai noa’tu.
Irava 4. — E haamana hia e e faatae hia teie nei îaaue raa
1 te mau vahi atoa e au ai ra.
' FAAUE RAA n° n° 339 c., no te 5 no setepa 1941.
Irava 1. — Ua faatae hia te hoe faaino i te rave ohipa o te
hau ra o Renard no to’na ra faarue noa raa i to na ra piha
toroa mai te faatia ore hia.
FAAUE RAA n» 341 c.. no te 5 no setepa 1941.
Irava 1. — Ua faatupu hia’ enei te hoe Tomite no te farii
raa’tu i te raatira tapao pae Thierry d Argenlieu, 1omitéra
Rahi no te mau fenua farani tiama i Patitifa. Teie te mau
mero o taua Tomite ra :
Douoet, Raatira tapao toru o te aua faehau, Peretiteni ;
L. Brault, Tavana Oire,
Mero ;
Lagarde Georges,
Guy, Raatira tapao boe o te aua faehau,
—
Demay, To mitera Mutoi,
Alfonsi, Raatira Purtimu,
—
Jacob, Raatira Ava,
E putuputu teie nei Tomite i nia i te ani raa a te peretiteni
e e faatae hoi i te mau mea’toa ta’na i faanaho i roto i te rima
0 te Tavana Rahi no te haamana raa mai.
Irava 2. — E haamana hia e e faatae hia teie nei faaue raa
1 te mau vahi atoa e au ai ra.
FAAUE RAA n» 344 c., no te 6 no setepa 1941.
Irava 1. — Ua faaore hia te i’ oa, RUE DE RIVOLI e ua
mono hia i te io ’ a api oia hoi « RUE DU GENERAL DE
GAULLE ».
Irava. — E haamana hia e e faatae hia teie nei i faaue raa
i te..................................................................... ............................
FAAUE RAA n° 363 e., no te 10 no setepa 1941.
Irava 1. — Ua faaore roa hia te hoo i te inai puaatoro e te
puaa i te mau mahana piti e te mau mahana pae atoa.
Irava 2. — E haamana hia e e faatae hia teie nei faaue raa
i te mau vahi atoa e au ai ra.

PARÂU API NO TE T A M A ’L

FAAUE RAA n° 335 c, no te 5 no setepa 1941.

3 0 no atete 1 9 4 1 .

Irava 1. — E tapea hia te mau animara e tupai hia mai te
au i te mau faataa i mataro hia e i nia iho i te faaue raa a te
Tavana Rahi.
Irava 2. — Ua faaau hia te hoe Tomite no taua ohipa ra e
e aufau tia noa hia i taua taime mau ra te hoo o le mau ani­
mara e tupai hia.
Teie te mau mero a taua Tomite ra :

Lonedona. — Ua tupu te hoe ati rahi roa i Farani i murP
i te taparahi raa hia te hoe raatira faehau purutia i Paris. ■
Ua pia hia e te tenerara purutia faatere i Paris, o Von
Schaumburg, te hoe parau faaite raa i te huiraatira farani i
te utua e iri atu i nia i te mau taata’ toa te tapea hia.
E faariro nei te purutia i te mau farani atoa e tapea hia
ei taraehara mono raa i te pohe ia tae noa’tu i te taime e hamani ino hia’i te hoe purutia. — la tupu noa’tu te hoe hamani ino raa i te purutia e haapohe hia ia te h,oe mau taata
farani i te tapea raa, ia au te rahi raa i te rahi o te taata pu­
rutia i hamani in o hia.
I te 22 no atete i mairi aenei, 7.000 taata i tapea hia, e 6.009

Hoe tapao anaanano te aua faehau ta te
raa tira faehau e maiti,
O François Renvoyé (Ravaie),
E te Tavana mataeinaa tel reira te tupai
raa hia te animara.

Peretiteni;

HH

r

�T etepa 1941

105

TE VEA MAOHI

hoi e ati Iuda ia, e i nanahi 1.000 ia o tei tapea’ toa hia. — E
rave rahi ohipaiino ta te farani e rave nei i teie nei no te îaaino raa i te purutia. — Ua poro te mutoi no Paris e e horoa
hia e 20.000 tara te horoa hia na te taata e faaite mai i te io’a
0 te taata i totoa i te taui raa pereoo auahi i te pae i Javisy
e tei fatata roa i te roo hia i te ati te reni pereoo auahi. Ua
ta taipiti aenei hoi Vichy i te rahi mutoi e i teie nei ua faatia’ enei oia i te hoe mau tiripuna faehau no te haava raa e
te i'aauta raa oioi roai te mau taata o tei manao hia e ua rave
1 te oliipa hape. — E mau ture etaeta roa tei rave hia no te
faautua raa i te mau farani aore e farii nei i te hinaaro o pu­
rutia, noa’tu e ena de Gaulle, e aore ra e piri paretane, tae
n oa ’tu hoi i te piri rutia. - E mea iti roa ra te piri rutia e vai
nei i farani i teie tau, ua oti ae nei hoi ratou i te tapea hia
area te rahi raa oliipa haa fifl i te purutia, te haere noa tu ra
ia i te rahi raa.
Vichv. — Ua haere o Pétain o tei apee hia e Darlan e
Huntziger, i te hoe amuiraa faaitoito tino i Vichy. — 1.000
faeh.au o tei himene i te himene ra « LA FRANÇAISE » o
tei riro ei. himene na te Maréchal Pétain.
Moscou. — Ua faaite te professeur Ivanov, e ua hau atu i
te hoe avae i teie nei aita hoe palii i tomo aenei i roto i te
area Paretane e Mari te.
N iu n iu no B r a z z a v ille n o te 2 5 n o a te te 1 0 4 1 .

Iran. — Ua o i teie poipoi te mau nuu rutia e paretane i roto
i te reni otia i Irana o (Peresia te io'a tahito ra). Ua faatae hoi
te faatere hau rutia o Molotov i te hau Peresia e ua tomo to na
ra nuu i roto i te fenua- I na reira’i teie na hau, no to raua
ia ite raa e ua riro roa teie nei fenua ei haapu raa no te pu­
rutia e no te imi raa hoi i te mau ravea’toa no te tupai atu i
te rutia na te aoao e te haru raa maihoi i te hoe ra maujoire
papu maitai no ta’na opua raa haru mai ia Initia.
Lonedona. — Te faaite ra hau paretane e no te taupupu te
pahono raa a te Peresia i te ani raa a paretane e rutia no
nia i te mau purutia e noho ra i reira, i opua’ i raua e haere
roa i roto i taua tufaa fenua ra. - E rave rahi aenei to paratane faa haamanao raa’tu ia Peresia i te ino rahi e tupu mai
na roto i ta’na aupuru maite ite purutia, e no te pahono ore
raa mai Peresia, inaha ua haere i roto te na nuu paretane e
ru tia.- A tahi ra a farerei te nuu rutia e te nuu paretane, i
nia i te hoe tahua.
Rutia. — A tahi ra faaite raa rutia i tae mai no niate i
tahua aro raa i te pae i Ukarama—E pau rahi to te na nuu 5
3 te 7 to té rumania. - I t,e tahi mau vahi i mûri i te reni aro
raa, ua oliipa puai te nuu rutia i te tupai haere raa i te mau
îuu taere o te rumania e no reira te rumania i titau faahou
noè îilâü tauluru ei mono raa ü e mau faehau rahi i
lepohe.
te tahi aro raa, a faarue mai ai te nuu pereoo rumania i
o nuu îaekau noa, ua tupu te hoe aro raa, puai roa i rotopu
te nuu faehau rutia e te nuu faehau rumania, e ua iti te 8.000
aehau rumania o tei ati. —I te pae iSmolensk ua tupu te hoe
iro raa riaria roa, ua tono te purutia i to na ra nuu ia faau
mai atu i te nuu rutia, no te pau rahi ra te nuu purutia e te
tihoi te tauturu e tae atu, aita roa’tura i manuia taua oliipa
a. e ua lia tetenerara rutia ra oTimochenco i rotopu i to’na
a nuu mai te faateni maite atu ia ratou i to ratou ra itoito
■ahi i t,e haa pau raa i te enemi.
Arearea raa i Brazzaville. - E orero de Gaulle na te radio
tnanahi itepo, oia'toate Tavanarahi Eboue, ite po mahana

toru ia e te taote tenerara Sice, ei te mahana malia ia ta na
orero raa.
Niuuiu n o te 3 1

n o A tete 1 9 4 1 .

Moscou. — Aita i faaea te aro raa i nia i te mau reni atoa
i te 31 no atete. - I te 29 i mairi aenei e 25 inanureva purutia
e e 24 to te rutia i mou. Ua tamata noa te purutia i te hamani
haere i te hoe mau eaturu i nia i te anavai Dnieper, aita roa
ra i manuia o te mau eaturu rii i oti haere ra, ua pau atoaia
i te vavahi hia e te manureva rutia.
Lonedona. — Te îaahiti noa hia ra te hoe faahau raa i ro pu ia Finilane e Rutia. - I te pae i Asia ra te hinaaro nei ia
Roosevelt i te rave na'na e faatere i te mauohipa tapone.
Te manao hia nei e o tei hau atu i te maitai ra, o te imi ia i
le mau ravea’ toa no te tapea ia tapone eiaha oia ia o i roto
i teie tama'i. E nehenehe ia tiaturi e e faaohie roa te mau
hau amui i te tauturu ia tapone, mai te peu e e farii mai
tapone i te mau hinaaro o marite e paretane.
Suede. — Te faatiraa ia Leningrad o ta te purutia i faahiti
pinepine ra e mea huru papu roa’ tura ia e e haavare. - Eiaha
te huiraatira purutia e manao e e oliipa ohie noa te faaati i
taua oire ra. - Noa’tu a ia roaa mai i te purutia o Leningrad
e te purumu hoi no te haere i Moscou, te vai noa ra ia te roa
raa purumu e aita ia i iti te oliipa no te reira, e te tahi atoa
hoi, o te nuu rutia o tei ore a hoi i vi e mau fifi anae e iano
te nuu purutia.
Lonedona. — Te parau ra te vea « Telegraph » e te faarue
nei te nuu o te tenerara rutia ra o Vorochilov i te otue i Ca­
rélie, mai te patoi ore roa i te enemi, te manao hia nei e e
ohipa politita teie eiaha i te ohipa faehau, te hinaaro nei
paha rutia i te faaite i te finilane eaita ta raua peapea e faufaa ia haere f te rahi.
Te haere noa’tura te mau tapea raa i te taata i farani i te
rahi r as /- Aita’tura e ohipa aita te hau e hiopoa, te mau ra­
dio eita ia e farii faahou hia ia faaroo i te mau parau no pa­
retane mai.
Vichy. — Ua papu atura e eita Deate pohe, e e mea huru
maitai hoi Laval.
jViuniu n o B ra z za v ille n o

te 3 1 no A te te 1 9 * 1 •

Tama’ i na te reva. — E ati rahi to te enemi i te mau manu
reva paretane i te pae i Asia iti e i Aferita, î te mahana pae
i mairi aenei, ua topita hia te oire Bengasi e i te mahana maa
12 pahi enemi i tomo. - Hoe pahi 700 tane o tei tomo i te pae
i Sicile. - E 2 pahi rarahi e e 2 pahi taie i tomo i te pahi hopu
paretane.
Ua ore rii te anaanatae o te faehau purutia i teie nei i te
pae i Aferita, ua manao ratou i mua ra e e ohipa ohie noa te
aro i te vahi medebera, i teie nei ra ua taa roa ia ratou te
mau fifi e rave rahi e iri mai ra i nia ia ratou. - Te aravihi o
te mau nuu paretane, te veavea hoi e te mata i haapuehu one,
0 te rahi raa ia b te mau fifi i reira.
Farani. — Te faaite ra te hoe veaitariae aita roa te farani
1 au i te tahoe ia purutia e te vai noa ra te mau peapea o tei
haere roa i te rahi i teie tau mahana e au i te hoe auahi i
tapoi hia ra, te vai ra te taime e pura’i taua auahi ra.
IV’iuniu n o te 1 n o S etep a 1 9 4 1 .

Moscou. — Hoe noa ra niuniu rutia no te mahana matamua
no setepa o tei faaite noa mai e te tamau noa ra te aro raa
i te reni taatoa. - Hoe faaite raa oti ore tei parau e e 31 ma­
nureva purutia i mou i te 30 no atete, 16 to te rutia.

�TE VEA MAOHI

106
------------------- ---

------------------- —

y g W

W

W

W

. U

l .

—- ■ !—

T etepa 1941

------------------------------

Vichy. — E 2 tau taata o tei pari hia e e piri rutia o tei faa
utua hia i te utua 20 matahiti tapea e e 2 vahiné, ua faautua’toa hia e 12 matahiti tapea.-E 41 taata ra ua faautua hia ia
e 3 avae e tae atu i te 4 avae tapea e e 200 tara utua moni,
Washington. — la tae mai te faaite e ua pohe roa te hoe
pailat.i marite e ohipa ra i Islande i taa’ i e te vai mau ra te
ihitai e te nuu marite i taua motu ra.
Lonedona. — Ua manuia roa te ohipa a te manureva paretane i te topita haere raa i te hoe mau pahi uta tauihaa purutia i te pae i farani. - Hoe manureva aita i hoi mai.
Vichy. — Ua huru maitai Laval e te faaoraora ra Deatia’na.
Lonedona. — Ua faahiti te mau vea e te imi ra de Brinon,
oia te mono hau farani i farani iho, i te hoe mau ravea no te
faaoti roa raa i te parau faahau raa i rotopu ia farani e purutia.
Moscou. — Ua tae te hoe ani raa i te mau nuu paretane e
rutia e ia faaea rii e ia faatupu hia te hoe mau faaau raa i ro­
topu i te paratane e rutia i te tahi pae e te hau peretia i te
tahi atu pae, i faaea rii ai te nuu rutia i te haere i mua.
Lonedona. — Na roto i te hoe niuniu turetia, ua faaroo hia
e ua oti te parau faaau i te haamana hia i te taime po, i ro­
topu ia peresia e rutia e paretane.
Ua topita hia Rhenanie e te manureva paretane.

puai e te mana i roto i te rima o te mau mutoi o te faatere
raa hau tivira hoi o te mau ture hoi no te faaiti roa raa i te
tiama o te taata - O te mau ravea te reira i rave hia no te faataa e roa raa i te taata farani e te mau piri purutia. - O te ture
hopea i rave hia iho nei e te faataa e roa mai e tei raro ae
roa Vichy ia purutia taua ture ra, ua opani roa ia i te mau
taata’toa o tei haavare e e ihitai oia no te haere atu i nia i te
mau pahi. - I rave hia’i teie nei ture, no te mau ohipa ia i tupu
i na mahana i mairi aenei, e 120 ihitai no nia i te hoe pahi
Vichy o tei haere e tii i te mau taata o Vichy i Suria, ia tae
aéra te pahi i te tutau raa, ua ou’a taatoa ratou i raro i te t ai
e ua tae anae i nia, mai te titau i te mau raatira o de Gaulle
ia farii ia ratou i roto i te nuu farani vi ore. - Noa’ tu ai ia te
mau ohipa faahoreo raa i rave hia e ratou a faarue atu ai i
farani, aita teie nei mau ihitai i taia i te reira.
Vichy. — Ua tae te nuu finilane i te hoe vahi fatata i Le­
ningrad e 30 kilometera te atea i taua oire ra .-O te faaite
raa ia a te vea finilane.
Washington.— Ua roo e ua titau te tamaiti arii tapone
Konoye, ia Roosevelt ia farerei raua i te tahi vahi i roto i te
miti patitifa, no te imi raa i te mau parau no to raua ra tau
fenua.

N iu n iu n o B ra zza v ille n o te 2 n o setepa 1 9 4 1 .

Tama’i na te reva. — Ua topita te manureva perelane i le
hoe tima rahi o tei apee hia e na pahi e 6, ua roaa hia e te
topita paretane e ua tomo atu paha.-E 2 manureva purutia
i ati i te paratane. - Ua haere atoa te manureva paretane i
nia’e ia Berlin e Francfort, e mea puai roa to teie oire hopea
nei topita raa hia, ua raea hia te mau tuati raa i nia i te mau
anavai o te topita paretane oia’ toa te hoe mau hamani raa
mauhaa tama’i. - 1 te oire pu purutia oia o Berlin e mau auahi
rahi tei tupu haere e e mau fare rarahi hamani raa mauhaa
tama’i atoa tei tano haere.
Aita roa te purutia i haapeapea rahi i paretane.
Ua haere atoa te manureva paretane i nia’ e i te mau oire
ava i Farani.
Ua faaite te faatere hau no te mau ohipa manureva pare­
tane e mai te haamata raa mai a teie nei tama'i ua raea hia
te 4.500 manureva purutia i ati i te ohipa a te manureva pa­
retane e te mau pupuhi fenua hoi, 1.400 noa iho to te pare­
tane i mou, ua ora mai ra e 450 pailati.

Tama'i Rutia. — Ua parau te niuniu purutia e ua tamata
te rutia i te huri i to’na ra mau nuu i te pae i te miti ereere,
aita roara i nahonnho.
Ua poro te vea purutia e e tama’i rahiriaria teie i rutia, te
ite nei ratou e o to ratou iho ora teie ta ratou e titau nei, eere
atura i te tupohe i te rutia no te haru mai i to ratou maitai,
te aro nei ra purutia ite rutia ei faatiama ia rdtou iho, no te
mea ua taa ia ratou e eita roa purutia e hoi faahou i te aro
e tae noa’ tu i te mou raa te faatere raa purutia i ia ao nei.
Marite. — Te tamau maite ra marite i te haapaari i ta’na
ra mau ohipa tama’i i te pae i patitifa. - E 20.000 raatira îaehau e te faehau atoa hoi no Manila o tei tuba haere hia no
nia i taua tuhaa fenua ra.
Tama'i na te reva. — E piti oire to paretane i topita haere
hia e te manureva purutia, aita roa ra i manuia, ua itoilo roa
te mau manureva paretane i te patoi raa mai.
Vichy. — Ei teie hepetoma e haava hia’i Paul Colette, i mua
i te tiripuna faehau. Ua faahoi aenei te atimarara Leleu i
to’ na toroa ua mono hia oia e te atimarara ra Auphan, te ati­
marara api roa’e i farani, na’na e mono nei i teie toroa faa­
tere hau na roto i te piha toroa pahi tama’i. - Aita roa i papu
e eaha te turnu i faahoi ai Leleu i to’na ra toroa.
N iu n iu no te 2 n o s e te p a 1 9 4 1 .

Aipliiti. — A nanahi te Tenerara Dentz e te tahi atu tau
raatira faehau Vichy o tei tapea hia i Ierusalema e haere atu
ai i Beyrouth, e i te mahana malia ia ratou e reva’ tu ai i fa­
rani. -U a horoa’ tu te tenerara Paretane i te hoe rata na Pétain
i roto i te rima o te tenerara Dentz, te faaite nei teie tenerara
paretane i to’ na inoino i te mau hamani ino i rave hia i nia
i te mau mau auri paretane.
Zurich. — Aita roa te purutia e papu nei i nia i te parau
ra e e faahau raa tama’i i rotopu ia purutia e Farani. - Ua ite
roa te purutia e aita’ tu e faahau raa papu mau e tupu i ro­
topu i teie nei tau basileia, maori raia faatupu hia te tama’i
i rotopu ia farani e paretane.
Lonedona. — Aita’ tura e ture toe i te rave hia e te faatere
hau Vichy. - Rave rahi ture o tei rave hia no te tuu atu i te

N iuniu u o B ra z z a v ille a o te B n o s e te p a 1 9 4 1 .

N iu n iu n o te 3 n o s e te p a 1 9 4 I .

Moscou.—Aita i faaea tearoraa puai mau i te 3 no setepa.
— I te mahana matamua e 39 manureva purutia i ati e 27
noa iho to te rutia.
Stamboul. — Ua faarue Von Papen, mono liai: ruumtia i
Turetia, i taua fenua ra. — Ua reva oia e ta’na atoa r, l^ a
hine na nia i te manureva. — Ua atutu te parau e ua fa;
hia oia e te mono hia ra to’na tia raa e te hoe taata punit
papu m aitai.-U a parau te feia i fatata pinepine i teie neitaata e ua vaiiho mai oia i ta'na ratamàhine i turetia e uamanao papu hia e ia oti te ohipa ta’na e haere ra i purutia e
hoi faahou teie nei taata i turetia.
Lonedona. — E faaite raa na finilane i te niuniu no Roma
o tei parau e mai te hoe no setepa te vairaa Odessa i raro
ae i te auahi o te mau pupuhi rumania e te haere noa ra hoi
te nuu rumania i mua. - Faaite faahou te finilane e ua riro
atu i te nuu purutia te tuati raa pereoo auahi i Briansk e vai
ra i te area Kiev e Moscou oia’ toa Uneoha tei roto atoa ia i
te rima o te purutia. I te pae i te oire Knolajarvi, ua mou

�T htepa 1941

TE VEA MAOHI

roa ia te nuu 88 o te rutia e ua pohe atoa hoi te tenerara faatere i taua nuu ra o Zelenkov.
Stamboul. - Ua inoino roa to turetia i ta mau parau i nenei
•hia i roto i te vea « Star », o ta te atimarara marite ra o
Sterling i orero i na inahâ'enei . - Aita te turetia i mauruuru
madtai i taua parau mau ra, no te mea e taime tano ore roa
teie no te faahiti i te reira ra oliipa. - Ua parau teie nei ati­
marara marite e aita roa e fifi i te nuu moana paretane ia haere na te mau ava turetia. no te mea te vai etaetanoa maira
i te tatai atumai pae, oia i roto i te miti ereere te nuu moana
rutia. - Te tumu mau ra i inoino ai te turetia ra te mea ia ei
faahiti hia taua parau ra i te taime tano ore.
Lonedona. -1 te taime te rave hia ra te mau faaau raa i ro­
topu ia purutia e farani no te hoefaahau roa raa i te tama’i,
te tamau noa ra te hau Vichy i te faahiti i te hoe mau faaau
raa i rotopu i te mau tare hamani raa ohipa farani. - T e faaite
nei Fernand Moulier e o te mea papu roa ra, ia oti noa’ tu
teie mau faataaraa api i te haamana hia i rotopu ia farani e
purutia e vai noa te mau faateiaha raa i nia i te mau hamani
raa mauhaa tama’i e te tahi atu mau fare ohipa. - O te huru
le reira o te mau faateiaha raa e ravethia nei e te hau Vichy
no te tauturu atu a i te purutia.
V ich y.-N a roto i te faaite raa a te hoe papai vea i Roma,
ua hau atu i te âmirioni e te afa taata rave ohipa itaria iuta
hia i purutia. -Ua oti atoa te hoe faaau raa i rotopu i te ture­
tia e purutia.-E hoo atu turetia ia purutia i te avaava 10 mirioni paunu turetia e e hoo atu hoi purutia ia turetia i te tauihaa ta’ na e titau mai.
Lonedona. — Aita e faaite raa papu ta te niuniu rutia i
napo, te mau papai vea ra te tahoe nei ia ratou i te parau e
ua ineine maitai te mau paruru raa i rave hia i Leningrad e
eiaha roa e maere e e faau raa rahi ta te rutia e opua nei i
na mahana i mua nei, ua maitai hoi te huru o te mahana no
te mau rutia.
Ua faaite hia iroto i te vea « New chronicle » noNiu Yo te
i’oa o te mau mero o te tomite marite e tono hia ra i
Washington.
N iuttiu n o B r a z z a v ille n o te 4 no setep n 1 9 4 1 .

Rutia. — Aita roa i papu te huru o te fmilane. - Ua tiaoro
te tenerara fmilane ra o Manerheim i to’na ra mau faehau
mai te parau atu e aita i tae i te taime e nehenehe ai ia ta­
tou ia faarue i te haana tama’i no te rave mai i te arote, te
vai nei a te hoe mau haa rarahi i mua ia tatou.
Tama’i na te reva. — O te otui raa puai roa'e mai te haamata raa mai a teie tama i, ta te nuu manureva paietane i
rave i up-'e ia Berlin i te tahi aenei p o.- Ua parau roa hoi te
pun^PTe ua nehenehe mau i te nuu manureva paretane i te
lu ^ ^ n a nia’e i te mau reni paruru raa i te oire e rave rahi
a auahi i titiri hia i nia i te oire. Oia’ toa o Francfort e
rnnheim ua u atoa i te a ti.-U a roaa haere mai te hoe mau
hohoa no te mau vahi i ino to te oire purutia ra o Berlin. —
Ua parau roa te raatira rahi faatere i te manureva paretane
e ; ua ta a roa i te purutia e o te haamata raa teie, te vai atura
to mûri ae. - Aita’tura e po e faaea te manureva paretane i
te haere i Berlin.-O te ravea faaite iaa te îeira a paretane
e te vai ora nei oia, e te hinaaro rahoi oia e faahauti i te huiraatira purutia ia ite ratou e eaha te huru o te ati.
Aita'toa e faaea noa ra te manureva paretane i te pae i
Lubi (Lybia) aferita.
Te mau tau raa manureva enemi i Sicile ua ite atoa ia i te

107

ati oia’toa Gorbini e Comiso. - Hoe manureva paretane o tei
moe.
N iuniu no le 1 5 n » S e te p a 1 9 4 1 .

Farani. Brazzaville. — Ua fatata roa te haava raa ia Dala­
dier, te Tenerara Gamelin, Guy La Chambre, Pierre Cot e o
Léon Bluin. Efaataaehia te haava raaiaRevnaud e Mandel
e te tahi atu mau taata. Ua faaite hia e na Pétain iho e taio
mai i te mau utua.
Tama’i Rutia. — Ua tamau noa te aro raa i nia i te mau
reni atoa. Ua huru hepohepo roa te purutia na nia i te pau
rahi o te nuu, aita roa te huiraatira purutia e oaoa faahou ia
faaite hia’ tu ratou i te mau re e roaa haere ra i to ratou ra
mau nuu. Tei Berlin te rahi roa raa te peapea o te huiraatira.
Lonedona. — I roto i te mau vea no Suede mai te itea ra e
aita roa e aro raa faau i tupu i te pae i Leningrad, te faahiti
noa ra te mau niuniu a te purutia e e ohipa topita noa na te
manureva teie e rave hia nei. Aita’ tu ta te purutia e parau
maori ra no te ino teie mau mahana i taere rii ai te tere o te
nuu purutia. A piti mahana aita roa ta te purutia e faaite raa
i te hoe ae ohipa rahi i rave hia i Leningrad.
Tama’i na te tai e te reva. — I te 14 no setepa nei e 60 ma­
nureva to purutia i ati 18 noa iho to te rutia.
Te faaite hia mai ra na Niu Io e te vai nei te hoe pahi enemi
e haapeapea noa ra ite tere raa o te mau pahi uta tauihaa i
te pae i te mau motu Galapagos i nia i te reni mai panama
mai. Rave rahi pahi e tae haere ra i Balboa o tei faaite e ua
faaroo pinepine ratou i te hoe mau niuniu e faaite ra i te ati
e tupu ra i tua. E rave rahi mau tima e haere tia ra i Initia
Holane aita i tae i to ratou ra tere. Te manao hia nei e ua ati
ratou i taua pair, enemi ra.
Brazzaville. — Te faatae hia mai nei na Cairo e ua haere
roa te nuu .^aturui paretane i mua roa’tu i te mau vahi rii ta
ratou e tamau noa nei i te hiopoa. Ua tamata faahou te enemi
ite topita haere i Tobrouk, aita roa ra t,e nuu paturui pare­
tane i vi i1 te reira. Aita roa e fifi e tupu ra, ua ineine maitai
^hoi te mau pa e te mau pupuhi fenua o te mau manua, te tiai
noa ra ia te enemi. Ua tamata faahou te enemi i te topita i
te Canal de Suez.
N iuniu no le 1 6 n o S etep a 1 9 4 1 .

Farani. — Ua pia haere hia i roto i te purumu pereoo auahi
0 Paris te hoe mau vea parai ereere e te parau uceute o tei
faaite i te mau i’oa o te mau farani o tei haapohe hia e te mau
ati iuda hoi. E te faaite ra teie nei mau vea e e moni rahi te
horoa hia na te feia tihotiho parau o te faaite i te i’ oa o te
mau taata e totoa ra i te ohipa a te purutia.
Tamai rutia. — Ua tamata te nuu purutia i teharu i te motu
Osel i roto i la miti Baltique, na te manua rulia e te manureva
e tae noa’ toa’tu hoi i te mau pupuhi fenua i haamou roa i te
mau nuu purutia i tamata i te lîaere i nia i taua motu ra, 14
pahi uta faehau e e rave rahi tei torao o tei ino oia’toa te mau
manua rii nainai o te purutia ua tano atoa i te pupuhi rutia
hoe manua enemi i tomo i te poti taora toropi.
Tama’i na te reva e te tai. — E rave rahi ohipa tama’i enemi
1 ino haere i te ohipa a te nuu manureva paretane i te pae i
Asia iti, e piti nuu enemi i purarahanoa i te rave a te manu­
reva e e pau rahi, 14 manureva enemi i mou e 7 to te pare­
tane i’ ore i hoi mai.
Asia iti. — Aita roa e parau e haapapu e ua orure hau te

�108

TE VEA MAOHI

pae, i nia i Peresia. Na te purutia taua parau i faaalutu.
Marite. — Ei teiemahana e mana'i te ture a Roosevelt no
te t.iai raa a marite i te miti Atalanita. E au atura e te hinaaro
nei Roosevelt i te hiopoa faahou i te ture o marite.
Brazzaville. — Ua haru te hau initia liolane i te pahi farani
ra o Dupleix,
Lonedona. — Ua faahiti faahou te niuniu no Cairo e ua tupu
te tahi aro raa i te pae i Tobrouk ; e 20 faehau enemi i pohe
e no te ri ri o te enemi ua tamata fâahou mai i te tono i te hoe
nuu huru rahi, aitaroa i nahonaho i te rave a te mau pupuhi
tenua o tei topa i nia i te enemi mai te toriri ua ra.
Lonedona. — Te parau hia e e 25 noa iho kilometera e raea
faahou hia'i Smolensk i te nuu o te tenerara Timochenko. Te
titau noa ra te purutia i te oire Kiev. Ua tae te manureva ene­
mi i nia’e ia Cairo, a tahi ra îa ohipa a tupu ai.
Marite. — Te nenei ra te vea no Roma i te faaite e eita roa
e nehenehe faahou ia faataaé ia marite i roto i teie taraa’i na
roto i te mau rave raa a Roosevelt.
I mûri ae i te pau rahi o te purutia, ua iriti hia na roto atu
i te mau fenua i raro ae i ta purutia faatere raa na faehau e
600 e aore ra e 800 tauatini.
N iu n iu no te 1 7 n o S e te p a 1 9 4 1 .

Farani. — Ua faatapuni hia te tara ai ti a te raatira tapao pae
ra o Hourteaux, e peretiteni mono oia i roto i te Legeona
Pétain, aita i taa maitai te tumu i na reira hia'i.
Tam a’i rutia. — Te tamau noa ra te aro raa i te mau tahua’toa. Aita'tu ta te purutia e parau e faahiti nei maori ra
te huru etaeta ia o te pa i Leningrad ta ,te ,tenerara purutia
ra o Von Leeb e tamau noa nei i te vavahi. E mau parau ra-

T etepa 1941

rahi te nenei hia nei no te mau vahi i roaa haere mai i te pu­
rutia. Te parau ra purutia e te ati noa’tura te hatua etaeta a
purutia i nia i te oire Leningrad.
Tama'i na te reva e te tai. — E 6 manureva enemi i mou
e hoe pahi paturui purutia i ati atoa i te manureva paretane.
Marite. — Ua parau Ralph Bard e i mûri ae i te mau ohipa
i tupu i namahana i mai ri aenei, e nehenehe oioi roa Marite
i te o i roto i teie tama’i.
Panama. — Ua faatae te mono hau Panama, naroto i to’na
ra tia raa, i te hoe parau i te hau purutia no te titau raa i te
hoe mau utua no te topita raa hia to’na tau pahi oia o SESSA
e o MONTANA.
Washington. — Ua faatae te taata ra o Wallgreen ia Cordell Huit i te hoe rata no te faaite raa'tu e ua faahape te mau
poti ta ia tapone i te mau parau faaau e eiaha roa ratou e
haere e ta’ia i roto i te mau miti i Alaska. E ua itea ratou i
teie mau mahana, te maere roa hia nei e eaha te tumu i haere
ai ratou i roto i taua mau miti ra, e mea huru e eere no te
ohipa rava’ai.
Asia iti. — Ua faarue te arii peresia i te oire pu, Téhéran,
i nanahi, te haere ra oia i Ispahan. Ei teie ahiahi te arii api
e hqreo ai i mua i te aro o te apooraa. I roto i te hoe apooraa
rahi i tupu i nanahi, ua itea e o te arii anae iho te tumu i te
mau peapea toa i tupu haere i peresia i roto i na matahiti e
20 i mairi. Ei teie mahana te mau nuu amui e tomo ai i roto
i te oire pu, oia o Téhéran.
Lonedona.
Ua tae mai te hoe faaite raa mai Aleno mai,
e ua tamata hia i te taparahi te atimarara rahi faatere i te
nuu moana purutia ra b Raeder, i te mahana maa i mairi
aenei.

\

P apeete-T a h it i . — F areneneiraa V ea a te H a u .

�T etepa

1941

TE VEA MAOHI

T A P E R A no t e niau hoo o te ie n u a n eî.

Io ' a

F aito

109

Io 'a

Hoo

Légumes
Haricots verts. . . .
—

F r u i t s e t fa r in e u x :
Bananes (rio) . . .

le panier de 1 k. 500

Hoo

F a ito

lo n g s .. ..

:

les 100 grammes

0 50

—

0 50

Tomates.................

les 250 grammes

2

»

le kg. 8 fr.

2 50

Navets...................

les 200 grammes

0 50

le — 2 50
le — 6fr.

—

(hamoa)

le panier dé 2 kilos

3

»

Carottes.................

les 250 grammes

1 50

—

(puro ini)

le panier de 2 kilos

3

»

Salade...................

les 150 grammes

0 50

—

(m aohi)

le panier de 2 kilos

3 50

C oncom bres........

les 250 grammes

0 75

5

Concombres chi­
nois ...................

le kilo

Petits oig n on s.. . .

les 100 grammes

Poireaux...............

—

Radis.....................

les 300 grammes

0 50

Choux ...................

les 200 grammes

1 50

le kg. 7 50

Choux chinois.. ..

—

0 50

le — 2 50

Betteraves............

les 200 grammes

1

le kg. 5

Epinards ...............

—

0 50

le — 2 50

Céleri.................#.

—

1

»:

le — 5

»

F e i..........................

le panier de 12 fruits
moyens

»

... ............................ le régime de 5 à 15 kilos
lüà 25fr.
environ
Patates...................

le panier de 1 k. 500

3

»

2 fr. le kilo

Manioc...................

le panier de 3 kilos

3

»

1 fr.

Tarua .....................

le kilo

Uti (m enem ene)..

—

2

— (tahotaho) . . . .

—

2 50

Hoï..........................

— ■

3

»
»

—

1 50
»

Uru (m aiore)........

les 3 env. 3 kilos

3

T a ro.......................

sans tête, le kilo

2 50

Papayes.................

le panier de 3 kilos

Pastèques.............

de 2 à 6 kilos

Melons...................

le kilo

4

»

Oranges.................

le paquet de 4 k. env.
(18 à 20 fruits env.)

15

»

1

»

0 50
1

&gt;»

»

1 fr.

—

Chouchoutes........

les 300 grammes

1

4 à 12 fr. 2 fr.

—

Poivrons . f . ........

les 100 grammes

0 75

3

»

les 500 grammes
Aubergines..........
•
Fafa (feuilles de ta/ r o ) ..................... le paquet de 1 k. 500

le — 3fr.

1 50
5

»

»

le kg. 3 fr.

»

0 75

le kg. 3 fr.

2 50

Patates chinoises.

les 250 grammes

le panier de2 k. 500

2

»

M autini.................

le kilo

1

»

Ananas...................

le kilo

2

»

Maïs (c r u ). . . . . . .

la douzaine

6

»

0 50 pièce

E v i.........................

le panier de 12 fruits

5

»

—

9

»

0 75

Mangues (greffées)

la douzaine

12

»

(oh u re pio)

—

6

»

(opureva). m
— (a s ila ir e s )

---

6

»
0 k. 500

10

»

15

»

Citrons...................

le panier de 1 kilo

Caramboles..........

—
—

Æ-.W-

:

....

.................

0 k. 750

—

7 50

—

.................

1 kilo

—

5

—

.................

1 k. 500

20

..... ......................

1 k. 750

22 50

2 kilos

27 50

2 k. 500

32 50

3 kiiogs

37 50

J ^ B S S ^ m o )e u s ).

V o s s e c s ............

Volaille

»

—

(p e tits )...

(cu it)............

P ou lets.................

—

■ ■ ■

Hf

—

la pièce

^ ^ o s (à b o ir e ).. .

10

)

»

0 75
1

»

Kava.......................

les 0 k. 500

4

»

M a p e.....................

tui ou panier

2

»

Pom m es cannelles

le panier de 2 kilos

5

»

Poe a p e ..................

le bambou (ofe)

5

»

....

.............

—
....

.................

Canards................

17 50
«

&gt;5 fr. à 35

—

�Io ’ a ’

Io ’a

Hoo

Faito

Divers :
Œ u fs ......................

.........................

—

la douzaine

12

»

août à déc. inclus

—

18

»

janv. àjuil. inclus

8 50

M iel........................

le litre nu

— ........................

le litre logé

10

»

— ............................

la bouteille nue

7

»

— ........................

la bouteille logée

Puaaniho oviri
(ch èvre).

le kilo

Puaa oviri (porc
sauvage).

Charbon de b ois..
—

T etbpa 1941

TE VEA MAOHI

110

—

7 50

10

»

10

»

le petit sac

12 50

le grand sac (pute tore)

22 50

Poissons :
Suivant les espèces les poissons continuent à être vendus au paquet
en prenant pour base de prix le kilo.

Prix de base de 3 fr. le kilo.

Maunauna
Papae
Paere
Poou
Mahimahi

Hoo

Fa ito

Utueu
Fee
Operu
Puhi miti

Prix de base de 6 fr. le
Toau
Maene
Paauvara

Taape
Tauo

Prix de base de 7 fr. le kilo,
Mu
Âhuru
Aaravi
Tehu
Moi
Faroa
Hoa
Tarao
Nape
Marava
Paati
Tarei

Unie
Tuhara
Atiatia
Aramea
Parahapeue
Omuri
Matavai
Utu
Ruhi
Honu
Nanue

Manini

Puharehare

De0à4 kilos, 7tr. le kilo; au-dessus de 4 Kilos, 6 fr. le Kilo.

Paralia

Araoe

Aua

Ouma

Inaa

Totara

Fai

Harehare

Paaihere
Uhu
Ava
Oeo

Patui

Mao

Prix de base de 4 fr. le kilo.
Parai

Meha

loio

Patia

Aavere

Patii

Ropa

Nato

Maito

Maroa

Papio

Api

Patoare

Aupapa

Prix de base de S fr. le kilo,
Pahoro
Faia
Uravena
Ature
Vete
Pataitaî

Rei
Marara
Puhi pape
Àuhopu
Mana
Haura

I Auveveru
Vau
Paru
Pura

Aahi : De 0 à 12 kilos, 7 fr. le kilo, au-dessus de 12 kilos, 5 fr. le kilo.

Prix de base de 9 fr. le kilo.
Tiatao
Apai
Roi

Iihi
Orare

Chevrettes : 20 fr. le kilo (5 fr. le paquet de 250 grammes)
Langoustes : 7 fr. 50 le kilo.
Crabes :
10 l: 'e kilo.
Varo :
30 fr. le kilo.
Rori ota :
2 fr. pièce.
Uu :
5 fr. le panier de 3 kilos environ.
Huîtres et ahi 5 fr. ie panier de 2 kilos environ.
Vana le panier de 12 : 6 fr. (0 fr. 50 pièce).
Pahua 2 fr. les 250 grammes.
Maoa - Uao - Pahua - Rori au taioro, le bambou 5 fr.
ou au panier de 800 grammes environ : 5 fr.

Espèces non dénommées : 5 fr. le kilo.

Te mau faahapa raa i teienei tapura hooraa, e faa utua Ma ïa ia’u i te ture»

�</text>
                </elementText>
              </elementTextContainer>
            </element>
          </elementContainer>
        </elementSet>
      </elementSetContainer>
    </file>
    <file fileId="1113" order="18">
      <src>http://bibnum.upf.pf/files/original/32e00870a5e3364bcc7e9546670a5ad6.pdf</src>
      <authentication>05df7e9343945fab5a2e0fc9a06501c5</authentication>
      <elementSetContainer>
        <elementSet elementSetId="4">
          <name>PDF Text</name>
          <description/>
          <elementContainer>
            <element elementId="55">
              <name>Text</name>
              <description/>
              <elementTextContainer>
                <elementText elementTextId="29468">
                  <text>TI A MA R A A — AIFAITO RA A ~

A Ü T A E A B R A A.

3lratai nu te Anuanotujm no te ntau fiaapao raa Javaiti i ©trama
N E N E I II3A I TE M A U A V A ’ E A T O A
TE HOO : Hoê matahiti : 10 farane — Te Vea hoè : 1 farane.

M a t a h it i 1941.

V c a tnati i te V e a a te Han no te m a » H a a p a ‘ o raa F a ra n i i O te a n ia .

N ovema

Na 20.

PAH.AU F A A A R A I TE M AU TA IO VEA
Te titau hia’tu nei te mau taata taio i te ” Vea
Ma obi ” e ia faaapi oioi na mua’e i te hope raa teie
matahiti 1941 i te ta avae raa i ta ratou vea ia ore
ia faupupu te tuhaa raa i taua vea ra. A faaoioi mai
te hapono i te faaite e e faaapi mau anei ratou i te '
ta avae raa i te vea e a hapono atoa mai te hoo.

Mau iaaue raa mana a fie Hau
FAAUE RAA n° 20 no te 12 no tiunu 1941.
Irava 1.—Ua faariro hia’enei te 18 no tiunu 1941 ei mahana
faaea raa, ei haamanao raa i te aniraa matamua a te Tene­
rara de Gaulle ia tamau a i te aro mai te taati atu i te Paretane. ia faaunauna hia te mau aorai e te mau fare o te Hau
i taua mahana ra,
Irava 2. — E aufau noa hia te tufaa moni a te mau rave
ohipa a te Hau o te feia ta mahana taatoa o te mau lenua i
taati ia ratou i te tenerara de Gaulle i Patitifa nei.
Irava 3. — Te Tavana Rahi o Taratoni, te Faatere Hau o
Niu Hebirida e te Tavana Rahi o te mau fenua Farani i Otea­
nia o tei haamana’nae hia no te rave i te mau tufaa e au ia
ratou no te faatiama raa i teie nei faaue raa.
FAAUE RAA n° 449 c, no te 15 no atopa 1941.
Iiava 1 .— Ua faaore hia te faaue raa numera 279 c, no te
2 6 ^ a te te 1041.
va 2. — Ua tuu hia’ tu te tapao anSTna ra o Père (Pierre),
o i te rima o te Tomana faatere i te aua faehau i Papeete,
te 15 no atopa 1941.
ava 3. — E haamana hia e e faatae hia teie nei faaue raa

FAAUE RAA n° 450 c, no te 15 no atopa 1941.
Irava 1. — Ua opani roa hia i te vahiné ra o Tiffy (Jeanine)
i te noho i te hoe ae motu i Oteania nei maori ra i Bora-bora.
Irava 2.— E haamana hia e e faatae hia teie nei faaue
raa i te mau vahi atoa e au ai ra.
*. rd ^rpAAUE RAA n° 458 c., no te 16 no atopa 1941.
Ifava 1. — Ua faaore hia te mau faaue raa numera 1 a, e
1 b, no te 16 no tiunu 1941.
Irava 1,—Ua tuu hia’ tu te mau rave ohipa e te raatira faehau i faahiti hia ra oia lioi o de Curton, Sénac, Lemonnier,

Delage, Ravet e Fatoux, oia’ toa o Dedeyne, i roto i te rima
0 te. Tenerara de Gaulle i Lonedona.
E reva’tu ratou i te taime matamua e tere ai te hoe faurao
e mai te au hoi i te mau faataa raa i tuu hia’ tu i roto i to ra­
tou rima.
Irava 2. — E haamana hia e e faatae hia teie nei faaue raa
1 te mau vahi atoa e au ai ra.
FAAUE RAA n° 459 c., no te 18 no atopa 1941.
Irava 1. — Ua faautua hia’ enei te taata ra o Fardegue ua
tapao hia te hoe aarau i roto i ta’na parau tia raa rave ohipa
na te hau.
Irava 2. — E haamana hia e e faatae hia teie nei faaue raa
i te mau vahi atoa e au ai ra.
^^FAAUE RAA n° 460 c, no te 18 no atopa 1941.
Jk 'ci'ja 1.—Uafaatia hia’enei te vahiné a de Curton, Taote
^apao toru, ia faarue i teie nei fenua.
Irava 2. — Ua horoa hia i roto i to’na rima hoe tufaa moni
oia hoi e 14,000 farane ei aufau raa i te mau haamaua raa no
te faahoi raa’ tu ia'na.
Irava 3. — Tei ia’na iho te haamau’a i taua moni ra, eila
roa ra e fariihia ia ani faahou mai i te hau i te hoe atu tufaa
moni.
Irava 4. — E haamana hia e e faatae hia teie nei faaue raa
i te mau vahi atoa e au ai ra.
FAAUE RAA n° 473 i.s.l.v., no te 23 no atopa 1941.
Irava 1. — Ua faaore hia te faaue raa numera 32 i.l.s.v.,
no te 25 no tiunu 1941.
Irava 2. — Teie te io ’a o te mau mero o te Haava raa a te
mau Toohitu no Raiatea-Tahaa, na ratou e haava i te ohipa
i tupu i rotopu i na taata ra o Teahio a Faau e te vahiné ra
Tetuanui a Teraiharoa :
Teriivaha a Teihotua
Peretiieni ;
Roitama a Teriitau,
.
Mero ;
Aromaiterai a Tamahahe,
—
Teinauri a Teriitaumihau,
—
Irava 3.— E haamana hia e e faatae hia teie nei faaue raa
i te mau vahi atoa e au ai ra.
FAAUE RAA n" 475 i.p, no te 23 no atopa 1941.
Irava 1. — Ei te 8 no titema 1941, e tupu ai te hiopo’a raa
i te mau tamariie titau ra i ta ratou certificat métropolitain.
I te montre i te poipoi i te liora 6 e 45 minuti i taua mahana
ra e pii hia’i te mau ioa o te mau tamarii, i te fare haapiiraa
a te Hau i Tipaerui.

�126

N ovema 1941

TE VEA MAOHI

Irava 2 .— Te brevet ra, tei te 11 ia no titema e hiopo’ a
hia’i.
Ei te poipoi o taua mahana ra i te hora i faahiti hia i nia
nei te pii raa io ’ a o te mau tamarii.
Irava 3. — E haamana hia e e fa-atae hia teie nei faaue raa
i te mau vahi atoa e au ai ra.
Te faaara hia nei te mau taata’toa e hinaaro ra i te hoe tauturu na te Hau, ia faatae i ta ratou mau ani raai te Tavana
Rahi na m ua’e i te mahana matamua no titema 1941.
Te mau ani raa i tae mai na mûri ae i taua taime ra, eita
ia e tia ia tuu hia’tu i mua i te aro o te Tomite i'haapao hia
no te hiopoa i taua mau ani raa ra.

PARA&amp;J API NO TE TAMA’I
X i unlu no te 2 8

no A topa 1 9 4 1 .

Brazzaville: Te hoe vahi no roto i te orero a Roosevelt:
Aita roa hoe i o matou e farii i te tapuni matau noa i roto
i te pouri rahi taotao, mai te hoe nuu faehau e tapuni riaria
noa ra. — E nehenehe roa ia matou ia tapea i te tere o Hit­
ler e e mea poto roa ia rave hia. - O ta matou ia e titan nei,
maori ra o te faanaho maitai no te haamou roa i te hiroa faatere raa a Hitler e ia roaa ia matou te reira e nehenehe atura
ia ia matou ia parau e ua faanaho matou i te ofai tiava o te
niu paari maitai o te Hau o te ao taatoa.
Aita’ tu e mea tia ia rave hia, maori ra o te faahape raa i te
ohipa a Hitler. - O vai ia taata eita e maheaitu i mua i te itoito e te puai rahi o te nuu Rutia ?
Te faaite ra te niuniu purutia e te ta mau noa ra te aro raa
noa’tu ai te ino o te mahana.-Aita roa Atoui te huru i nia i
te mau reni, o ropu hoi te vahi jfaufaa’e naIfc^urutia.
Ua tapu Hitler i to’na ra nunaa e e riro ia’na te re i roto i
teie aro raa e tupu ra i Moscou.
la hape ra, e peapea rahi ia te tupu i nia i te
Hitler.
Noa’tu ai a ra ia riro atu Moscou, e nehenehe i te
tamau noa i te aro e tae noa’tu i mûri mai i te mau mou
Oural.
Mai te peu ra e aita o Moscou i roaa i te purutia. e nehe­
nehe roa ia ia parau hia e o te haamata raa ia te ati papu o
te nuu o purutia.
Aita’tu e mau parau e liai hia ra i purutia, maori ra te pa­
rau api no nia mai i te reni aro raa i Moscou.
Lonedona. — Na roto i te mau parau i tae haere mai na
Chung King e Hong Kong, te itea ra e te puai rii ra te mau
faanoho raa faehau e te nuu moana tapone i Initia Taina e i
Hanoï.
Berlin.— Te faaite ra te parau api purutia e ua manuia rii
te nuu purutia i te pae i Leningrad.
Marite.— Ua orero Roosevelt i teie ahiahl e ua tae taua
orero ra na te ao taatoa.
A’iim iu n o te 2 9 no A top a 1 9 4 1 .

Brazzaville,— E nahoa rahi tei putuputu i mua i te fata q
tei tapoi hia i te reva farani e ua faatupu hia te hoe pure
raa rahi e na te mau tamarii ereere te liiutene i faaoto.
Rutia. — Te faau ra i teie te nuu rutia i te pae i ropu. - Ua
mau anae te mau vahi atoa o te anavai Okz i te rutia.-Te
faaite ra Moscou e e mea puai mau te aro raa i te pae i Orel.
— Te parau ra te purutia e ua tae ratou i Kramato e Shayai raro atu ia Kharkov. Tama’i raa puai i te pae i Volokolarps,
ka. Te faaite ra te niuniu rutia i na mahana i mairi aenei e
20.000 purutia i ati i te pae i Crimée.
Marite. — Ua pahono Roosevelt i te mau papai vea e eita
roa e nehenehe ia ’na ia neneihaere na roto i te mau vea i te
mau parau huna i roaa ia'na no nia i te faataa raa ta Hitler i

opua no Marite i raro e no nia hoi i te mau haapaoraa. - Te
parau ra oia e ia puhura oia i te reira i te ao taatoa nei e riro
paha ia vetabi te ore e faaite faahou ia’na i te hoe mau parau
huna.
Tama’i na te reva. — E 3 taime i roto i na hora e 2 to te
manureva paretane haere raa e topita i te tau raa manureva
i Abbeville, e 6 pahi auahi rarahi i ura i te tere matamua. I te toru o te tere ua tano maitai te purumu tere raa te mau
manureva i te mau topita rarahi. Ua haere atoa te hoe atu
pupu i te tahi atu mau vahi i Farani e purutia, - Aita. roa
hoe manureva paretane i ati, ua hoi pauroa mai i te tau raa.
Lonedona. — Ua rahi rii noa’tu a te peapea i Patitifa. - Te
tie rahi nei Tapone i te nuu i Tonkin.
Moscou. — Te vai puai noa ra te aro raa i Kharkov, Mojaisk Maloyaroslavetz e Olokolamsk. - Rave rahi faau raa a
te enemi i ore roa i manuia eua pau rahi hoi te nuu purutia.
— E 31 manureva purutia e 12 to te rutia i mou i te monire
nei. - E 20 mauureva purutia i ati i Moscou i te monire e te
mahana piti.
Ua faatia te vea Pravda i te ohipa i tupu i Kalinine. te pa­
rau hia ra e ua vitiviti mau te mau nuu rutia o tei horo na
nia i to ratou ra mau pereoo taataahi uira, mai te matau ore
roa i te mau tanks purutia, e ua tupu le aro raa i rolo i te
mau faaapu tiare, e tae noa’tu i te mau utuafare atoa e ua
manuia roa te rave raa a le nuu rutia.
Te faaite maira Moscou e ua ino roa te hiroa o te mata’i i
teie tau mahana no reira te mau manureva rutia i ore ai i
maue haere i teie tau mahana.
Mai te poipoi e tae atu i te po raa, ua tauasini e ua tauasini te huiraatira no Moscou te rave tamau noa ra i le haa.
paari i te mau reni paruru i to ratou oire.
Ua tae mai te faaite e ua manuia roa te faau raa a te nuu
rutia i te pae i raro. - Area te faau raa a te purutia i te pae
i Stalino aita roa ia i manuia.
No nia i na hora hopea a faarue hia’ tu ai te oire Odessa,
te faatia ra te vea Pravda e aita e ohipa toe i te uta hia e te
nuu faehau, te mau pupuhi rarahi, te mea nainai. le mau
tanks, te mau puaahoroîenua tae noa’ tu ite hoe pae o te hui­
raatira, e te ma a a te mau utaa paruparu e te faehau pepe,
ua hope roa ia i te tie hia e te nuu a tau lu ru maite hia mai
ai e te nuu moana.
Niuniu no te 3 0

no atopa 1 9 4 1 .

Lonedona.— Niuniu no Moscou. — Ua haere te nuu manu­
reva rutia e topita i te mau aroa o Berlin i napo e ua taora
haere i te hoe mau topita tauahi e te mau parau faaara.
Ua tae atoa te manureva purutia i Moscou.
Brazzaville. — Ua tae mai te hoe niuniu no te faaite raa e
te tamata ra te purutia e haamou roa i te mau purumu e haere
tia ra i Moscou.
Ua topita haere («mnanureva rutia i te mau- putupul
faehau, te mau vai raa mauhaa tama’i tae noa’tu i te
pereoo tie tauihaa purutia.
Te faaite maira te niuniu rutia e ua tae mau te manu
rutia i Berlin e ua topita i te mau vahi h a m ani raa mau
tama’i purutia e rave rahi auahi i ura haere i roto i te oire e
ua taora mau a i te idau parau rii faaara taata.
Rave rahi ;hoi tamata raa ta te nuu manureva purutia i,
nia’ e ia Moscou o tei ore roa i manuia, ua itoito mau a te nuu
manureva rutia paruru i te oire i te tîalii raa i te enemi. — Ua
taora haapao raa ore noa vetahi manureva purutia i te topita,
ua pohe hoi te hoe mau taata rii.
Aita roa e parau api papu no Leningrad ; e 4 m a t l ^ ^ i »
roaa faahou i te nuu rutia.
E 15 tanks, 50 pereoo uira rarahi, 5 pupuhi ienua purutia
i riro atu i te rutia.
Tama’i na te reva, — Ua haere tama’i te nuu manureva

�N ovema 1941

TE VEA MAOHI

paretane i nia e i Belelita.— Tei nia i te mau anavai te puai
raa ta te manureva ohipa raa, ua îaaino haere hia te hoe mau
haapahu raa pape e te hoe mau vai raa tauihaa tae noa’ tu
hoi i te in au reni tere raa poti i nia i taua mau anavai ra .—
Ua tano maitai te talii mau vai raa pupiihi fenua.
Ua haere atu te tahi pae o te manureva i nia ia Tarant te
topita haere raa i te mau ohipa a te enerni, ua topita hia te
mau tau raa manureva, e ua ino haere te hoe mau manureva
i nia noa i te fenua. — Ua hoi pauroa mai te mau manureva
paretane i to ratou ra tau raa.
I mûri ae i te topita noa raa hia te oire Naples i na po e 4
mai te tuutuu ore, ua ino roa aéra te ava o taua oire ra e
eita’ tura e maitai faahou ia haere atu i taua oire, aita hoi e
tapae raa faahou.
Ua taa e na i te paretane te rahi maubaa larna’i i tie hia i
taua oire ra e ua liai maitai ratou e ia nahonâho maitai i
haere ai ratou e vavafii i te reira e ua rnanuia maitai roa te
opua raa. — E no te rahi e te tano maitai te topita raa a te
paretane, ua tie hia te nuu purutia i roto roa i taua pae ra,
eiaha ratou ia ati i te ohipa a te manureva o paretane.
N iuniu no te 3 1

no A topa 1 9 4 1 .

Niuniu no Lonedona. — Te faaara noa nei a te hau Pare­
tane i to’na mau taata e noho ra i Tinito. te vahiné e te tamarii teie e titau puai hia nei e e fioi i te fenua.
Moscou. — Tei Tuia te puai roa raa te aro raa rutia i teie
mahana mai le pau rahi te taata e te mauhaa hoi i nehenehe
ai i te nuu purutia i te patia i te reni paruru raa a te rutia e
lia nuu hoi taua nuu ra i mua. — Te famau etaeta ra te nuu
o te tenerara Zermakov i te patoi i te enemi. eita ra e nahonaho maitai i mua i te rahi e te puai o te enemi. — Te tauturu
atoa nei te mau rave ohipa o Tula i te mau faehau i te patoi
raa i te enemi,
E mau aro raa riariaroa te tupu noa ra i te mau oire e tae
noa’ tu i te mau mataeinaa rii.
Ua tae mai te hoe mau faaite raa e te rahi noa’tu ra ta te
tapone tie raa i te mau haa paari raa i te pae i Initia Taina.
Stockholm. — I te 30 no atopa o te pae raa ia o te hepetoma
te purutia haamata raa i te turai tia i te pae i Moscou e
aita roa e vahi rahi iroaa’tu ia ratou.— Noa'tu ai ia aita i
faaea te turai raa a te nuu purutia, ia hi’o hia ra e au atura
ia e te paruparu atura.
Brazzaville. — Tama’i na te reva : Ua topita haere te ma­
nureva paretane i te mau pahi i te pae i Farani i mua ia Bou­
logne e i Havre e te tau raa manureva i Morlaix., hoe tare
vai raa manureva i ura i te auahi, Hoe manureva paretane
aita i hoi mai. —- Ua haere atoa mai te manureva purutia e
ua taora haere i te topita, aita roa ra e taata i ati.
1 te poirnahana toru i mai ri aenei. ua tae te manureva pa­
re tane^whrovetiâ e ua topita i te oire tei ijfijra te tapae raa
thi uta faehau e haere ra e aro i rutia, ua rnanuia
to ratou tere. e maitai rahi tei roaa mai.
riuniu no Caire tei faaite mai e ua rnanuia roa te tere
iinanureva i Siderna, Soverato, Loori, Catanzaro e
o. Ua topitaToa hia te tau raa manu i Comiso (Sicile),
i te reira ra rahi raa ohipa i rave hia, hoe noa iho
aanureva paretane i moe. .
Aita roa i rnanuia ta te enemi topita raa i Alexandrie, aita
roa e taata i ati e aita’toa hoi e ati i tupu.
I Ktiopia ua tae te nuuamui e tupai atu i te nuu enemi i
Ambazzo e ua topita hia te hoe mau apoo tapuni raa i Gondar a te ^ranureva paretane no Aferita raro.
N in raia. n o te maliana Biatam na no novema 1 9 4 1 .

Niuniu no Brazzaville : Rutia. — Te faaite maira te niuniu
rutia e ua mau te tere o te nuu purutia i te pae i Mojaisk,

127

Maloyaroslavetz e Volokolamsk e haere atu i Moscou e mai
te faahiti atoa e i te tahi atu mau vahi ra te haamata ra ia
te nuu rutia i te laau atu i te purutia.
E au atura ia hi’o hia e i mûri ae i na hopetoma e maha
ua paruparu roa te nuu purutia e aita’ tura e puai faabou ra
ta ratou turai raa.
E mea iti roa te mau tufaa fenua i riro atu i te purutia ia
hi’o hia to’na rahi raa pau.
Aita roa i rnanuia te titau raa a te purutia e e faaino i te
mau reni paari o Moscou.
Te vai puai noa ra te aro raa i te pae i Tangarog e Rostov
e te pau rahi ra na pae atoa e piti, area ra ua turai roa hia
te nuu purutia e ua mau ratou i mua ia Rostov.
Tama’i na te reva.— Ua haere a te nuu manureva pareta­
ne e topita haere i te mau fenua purutia. Te mau vahi i titau
papu hia ra o Brême ia e Hambourg. Oia’toa Dunkerque e
Boulogne. E 5 manureva paretane i ore i hoi mai.
Niuniu no Lonedona.— Ua taio hia i roto i na vea Daily
Telegrapb e Newschronicle te parau a Roosevelt i mûri ae
i te topita raa hia te manua marite ra o Reuben James. Ua
faaite Roosevelt e noa’tu te reira ohipa ino, aita Marite i tapu i te taura au i rotopu ia’na e purutia.
Te tapitapi nei te marite i teie nei, aita’ tura oia i papu faa­
hou e nahea ra, e faaore anei te hapono i te mauhaa tama’i
nate paratane e te mau hau amui e aore ra, ua o roa ratou
i roto i teie ati.
N iu n iu no te 2 no n o v em a 1 9 4 1 .

Ua topita haere a te nuu manureva paretane i te mau oire
purutia, Hambourg, Brême e ter mau uahu i Boulogne, Dun­
kerque, Lorient, Saint-Nazaire, la Palice i Farani. Ua taora
atoa ratou i te mau pa*au rii haamaramarama i to Nantes.
Ua tamata te piplma i te pupuhi faahou ia paratane na fa­
rani atu. Ua topita hia te mau oire i Tripoli. Bardia, Benghasi, Palerme, Napples e Gondar, oia’ toa te motu heleni ra o
Kerete.
Ua taMRipea rii hia te mau parau api no rutia mai, no rei­
ra aiMrtar*. i papu maitai te mau ohipa i tupu i rutia i teie
m m n a . Ua faaroo hia ra e ua faarue te rutia i na oire Voroj^nlograd e Rostov.
Te tamau noa ra te nuu rutia i te aro i nia i te mau reni
atoa.
Te tere noa’tura te mau nuu rumania e purutia i tua i te
pae i Crimée, te manao hia ra e ia tae i Sébastopol, ei reira
te nuu rutia e faaetaeta mai ai i ta’na patoi raa. E rave rahi
vahi i riro atu i te purutia i te pae i Donetz. I te pae i Lenin­
grad aita roa ia i rnanuia te ohipa a te purutia i to ratou ta­
mata raa i te haere i te tahi pae atu i te anavai Neva. Ua o
te purutia i roto i te hoe mau reni paari o te oire Toula. E
mea itoito roa te nuu rutia i te patoi raa i te enemi i te pae
i Kalinine. Te haamata maira te hoe ohipa rahi i te rave hia
i te pae i Moscou. Ua riro atu Kontupohfa i te nuu finilane.
Niuniu no Lonedona.— Noa’ tu ai te ino o te mata’i, ua hae­
re te nuu manureva paretane e topita haere i te mau oire
purutia i napo Kiel, Brest, le Havre, Saint-Nazaire.
1 te mahana pae e te mahana maa nei 19 pahi enemi o tei
tomo e aore ra tei ino haere i te manureva paretane.
Farani tiama.— Te faaite maira te niuniu Moscou e e 3 pa­
hi enemi i tomo e hoe i ino ia ratou i roto i te miti Baltique.
E au atura e liuru mau te turai raa a te purutia i nia ia
Moscou a tahi hepetoma te îaàea noa raa te purutia i te vahi
hoe noa.
Area ra hi’ o noa hia’ tu ra te faaineine ra ia te purutia i te
hoe ohipa rahi no na mahana i mua nei. I te pae i Rostov, te
tamau noa ra te puai raa o te aro raa mai te pau rahiîna pae
e piti atoa.
Te parau ra te faaite purutia e te faaineine nei Tapone i

�128

N ovema

TE VEA MAOHl

te tupai i Thaïlande. Te manao hia e te faatapuni ra te reira
ra faaite i te opua a Tapone i te haru i te oire tinito i Honan
e te purumu i Birimania.
ÎViimiu no te 3 no novem a 1 9 4 1 .

Brazzaville : Rutia.— Ua tuu faahou te purutia i te hoe mau
nuu api, faehau, tanks, e te nuu pupuhi fenua.
Te parau ra ihoa te rutia e ua o mau te tahi mau nuu pu­
rutia i te tahi vahii to ratou reni, aita i faa papu hia e tei hea
ra, tei te pae ra i rare te tupu raa taua ohipa ra i mûri ae i te
hoe aro raa rahi i te rnakana taatoa, ua mau faahou ra taua
nuu purutia ra i te itoito o te rutia.
Ua faatae mai te hoe mau faehau rutia i mau i te auri i te
finilane e ua ite ratou i te hoe mau pahi rarahi paretane tomo maitai i te mauhaa tama’i o tei tae i Arkangel. Te tie oioi roa hia ra te reira rahi raa mauhaa i te pae i raro ; rutia.
Aita'tu e parau i roto i te mau vea paretane, maori ra te
liuru e tupu ra i rutia i te pae i Caucase e i Crimée.
Tama’i na te reva. — E ono hora te taamino haere noa raa
te nuu munureva paretane i nia'e i te oire Italia ra o Naples
i te po mahana pae i mairi aenei. Noa’tu ai.te toetoe rahi i
taua rui ra aita roa i tapitapi te mau ihitai manureva pare­
tane i te rave raa i ta ratou ohipa. Hoe fare hamani raa toropi i tano maitai e hoe hoi fare hamani raa i te tino manurev a ’toa i topita hia e hoe fare tapae raa pereoo auahi. I Palerme, hoe fare mori uira i tano e te mau hivi raa pahi ua topita’ toa hia ia. Hoe hoi mau pahi uta tauihaa i roto i te Mili
Rahi o tei farerei atoa hia e te nuu manureva.
Afianiu n o te 4 n o n o v e m a 1 9 4 1 .

Havas.— Te aro mai ra te rutia i nia i te mau reni taatoa.
E mea huru flü no te rutia i te pae i ’^ n la . I te pae ra i M ojaisk e Maloyaroslavetz e mea itoito rolNa te nuu rutia e ua
roaa haere mai te tahi mau vahi rii.
Ua tupu mai te toetoe rahi i mûri ae i te ua.^
I te pae i Leningrad e faau raa pupuhi fenua
ia te tu­
pu ra.
Te parau hia ra e aita e peapea faahou i te oift Kmastadt
e ua nehenehe i te nuu moana rutia i te faatea i taua oiW ra
mai te fifii ore roa.
^
Paris.— Ua tupu te hoe peapea i Paris i te taui raa pereoo
auahi i Austerlitz. E 20 taata i pohe e e 48 i pepe. E mau taata no Paris te rahi raa taata i ati.
Niuniu no Lonedona.— A piti mahana i teie nei aita roa e
ohipa rahi i tupu i nia i te tahua rutia e aita’ toa ta te puru­
tia e mau faaite raai tae mai. Aita roa e faaite raai te ohipa
e tupu ra i Toula na te purutia. Area ta te rutia ra, ua faaite
mai ia e ua o mau te nuu purutia i Toula e ua mou te rahi raa
0 taua mau nuu ra.
Te manao hia nei e te tupu faahou ra i te pae i Toula te
ohipa i rave hia e te rutia i te haamata raa teie tama’ i, mao­
ri ra te rave i te enemi na mûri mai i le mau nuu pereoo. E
au atura e ua huru papu roa te reira ra rave raa i te rutia,
ua haapii maitai ratou i te reira ravea o tei manuia aenei. O
te ravea papu roa te reira no te haamou raa i teie nei nuu
tanks purutia.
N oa’tu a ra te pau rahi teie nei nuu tanks o te purutia, ai­
ta i papu maitai te huru o te rutia, te vai noa ra ratou i roto
1 te tapitapi rahi, aita hoi te purutia i faaea i te tie mai i te
nuu api o tei tuu noa hia i roto i taua ohipa rahi ra.
Aita’ tu ta te purutia e opua raa i teie nei maori ra te afai i
to’na puai i te tahi vahi eita te toetoe e tae oioi atu i reira e
nehenehe ai ia’na ia titau i te tahi vahi paari maitai ia roaa
mai ia’na.
Ua ino roa te oire pae miti faahiahia ra o Naples. E oire
Itaria oia e te nehenehe maitai.
Ua pau te avae i mairi aenei i te purutia i te tie noa raa i

1941

te mau mauhaa tama’ i e rave rahi, te mau pereoo paari, te
mau tanks e ua i maite te mau fare vai raa tauihaa.
Tiai maite te paretane ia papu maitai te ohipa e ia nahonaho maitai te mau vai raa, i tii a tu ai e tiri i te mau topita
rarahi.
Ua vai ano noa te fenua i mûri ae i te hauti raa)hia taua
oire ra. Aita te purutia e nehenehe faahou ia haere atu i rei­
ra, ua nina roa hia te mau e ’a pereoo auahi tae noa’tu i te
mau uahu tapae raa pahi. Eita e u faahou ia haere atu i rei­
ra.
Aita e purutia e noho faahou ra i taua oire ra, ua pau roa
i te tiavaru hia e te mau aito paretane.
E 8 pahi tama’i to te paratane i titiri hia i te moana i te 17
no atopa i mairi aenei.
Hoe a rave raa hia taua ohipa ra i na oire hamani raa pa­
hi i Québec e i Saint-Laurent.
Ai uni u no te 1 1 no novem a 1 9 4 1 .

Ua faaroo aenei tatou i te hoe mau ohipa tia ore ta te pu­
rutia i rave iho nei, maori ra te taparahi pohe roa raa i te
taata hoe hanere ei tahoo raa i na raatira purutia i haapohe
hia i Nantes e Bordeaux (na oire Farani).
Ua ite atoa hoi tatou e eaha ra ta teie nei mahana oia te
11 no Novema e faahaamanao mai nei ia tatou.
Ua faatupu to tatou Tavana Rahi i te hoe oroa rahi faahia­
hia i taua mahana ra.
Te ohipa matamuai rave hia, ua putuputu ia i roto i te fare
pura raa katorika i te hora 7 e te afa i le poipoi i taua maha­
na ra, te mau Hui Manao te fenua nei, le Tavana Rahi e ta’na
ra apooraa, lo ’na mau raatira ohipa, te puai moana e to te
fenua hoi, te Tavana Oire e ta’na apooraa, tae noa’tu i te
huiraatira, ua i e ua tiatia noa te taata i roto i te fare e i rapae atoa hoi i taua taime ra.
I mûri ae i te oti raa taua oroa ra, ua haere te rahi raa o
te taata i te aroa de Gaulle, no te hoe hiopoa raa faehau î
faatupu hia no te faahanahana raa i taua mahana ra.
E i te pae hopea, i te hora 9 e te afa, ua tae paatoa taua
nahoa rahi taata ra i roto i te fare pure raa i Paofai (Porotetani).
E mau parau mahanahana tei ao hia mai i roto i na
e piti.
Ua hinaaro to tatou Tavana Rahi, ia faariro hia taua ma­
hana ra ei tiaoro raa i te Manahope ia vave mai te mahana
tiama raa o te ao nei. — E ua hinaaro atoa oia ia faatupu hia
te hoe pure raa aroha i te mau taata hoe hanere i faahiti hia
i nia, o tei riro mai te taraehara ra na vetahi e.
O te tumu papu ia i faatupu hia’ i na pure raa i roto i na fare
atoa e piti o te oire pu.
E oroa nehenehe e te hanahana maitai e ua putapu maite
te aau o te feia i faaroo i te mau parau i a'o hia n^i e te mau
Tavini o te Atua i taua mahana ra. — E i te taim^^«|ua naj
pure raa ra, ua faatupu hia te faatupuaraa, e o
maitai roa hia e te taatoa raa o te feia i tae i taü?
ra.

PARAU

FAAITE

Te' faaite hia’tu nei te huiraatira e i roto i te apooraa i rai
hia e te Tomite hiopoa i te mau hoo ua tamau hia’enei te m o i
boo raa mai i te puaa e te puaatoro i nia i te 10 farane e tae
noa’tu i te 12 farane i te tiro puaatoro e te 7 tae atu i te 9 farane i te tiro puaa, e nehenehe atura ia ia hoo hia te puaa tu­
pai i nia i te 15 farane i te mau vahi maitatai efta„ll farane
e 50 tenetima i te tahi atu mau vahi, oia’ toa te puaatoro tu­
pai, 18 farane i te tiro o te mau vahi maitatai e te 12 farane
i te tahi atu mau vahi.
P a peete . — F are

neneiraa

V ea

a te

Ha u .

�</text>
                </elementText>
              </elementTextContainer>
            </element>
          </elementContainer>
        </elementSet>
      </elementSetContainer>
    </file>
    <file fileId="1114" order="19">
      <src>http://bibnum.upf.pf/files/original/793c9824bf2f98a01fb24a5fe91549dd.pdf</src>
      <authentication>5b29630f5323753287535001d5a1015d</authentication>
      <elementSetContainer>
        <elementSet elementSetId="4">
          <name>PDF Text</name>
          <description/>
          <elementContainer>
            <element elementId="55">
              <name>Text</name>
              <description/>
              <elementTextContainer>
                <elementText elementTextId="29469">
                  <text>IV EN EI H IA I T E M AU A V A ’E ATO A
TE H00 : Hoê matahiti : 10 farane — Te Vea hoê : 1 farane.

M a t a h it i 1941.

Na 22.

V e a lu a t i i t e V e a a t e H an n o te m a n H a a p a ‘o r a a F a r a n i i O te a n ia .

Mau faaue ra a mana a Se Hau
V e a na le H au n o t e 1 no t ite m a 1 9 4 1 .

FAAUE RAA n° 515 j, no te 13 no novema 1941.
Irava 1— Ua maitihia'enei o Bouby (Jean), ei haava mono
i roto i te tiripuna faehau e rave bia no te ohipa a Isaac Walker e to’na inau hoa, ei mono 'raa ia Martin o tei ore e nehenehe ia lia mai i taua haava raa ra.
Irava 2. — Na mua’e e mau ai Bouby i teie nei toroa, e
horeo atu ia oia i mua i te ture mai te au i te mau faataaraa.
Irava 3. — Ehaamanahia e e faatae hia teie nei faaue raa
i te mau vahi atoa e au ai ra.
FAAUE RAA n° 518 c, no te 14 no novema 1941.
Irava 1. — Ua faarue bia te taata ra o Tautu a Tautu Mataroa i ta’na ohipa tuha vea, mai te 7 no novema 1941, i Papetoai (Moorea).
Irava 2. — Mai le reira’tu mahana, ua maiti hia Mahir.epeu
(Teroonui), ei mono atu ia Tautau a Tautu i nia’toa i te reira
a, a mau noa’i oia i to’na toroa mutoi i roto’toa i teie nei
mataeinaa.
Irava 3. — Mai te au i te irava 12 no te faaue raa no te 27
no tenuare 1939, e faanuu hia ia te tufaa moni a Mahinepeu
mai teie te huru :
Toroa mutoi
:
3.840 farane i te matahiti hoe
Toroa tuha vea :
360 —
—
Irava 4,— Ehaamana hia e e faatae hia teie nei faaue raa
i te mau vahi atoa e au ai ra.
AUE RAA n° 524 s, no te 15 no novema 1941.
1. —Uafaaore hia te faaue raa caméra 430 c, no te
topa 1941.
2. — Ua faahoi hia mai te tuati vahiné numera hoe
Lavigne i te fare ma’i i Papeete. — Ei hoi mai oia i
atamua o te pahi e na Raiatea mai.
Irava 3. — E haamana hia e e faatae hia teie nei faaue raa
i te mau vahi atoa e au ai ra.
E’AAUE RAA n° 525 i.s,l.v,no te 18 no novema 1941.
Irava 1. — Mai te mahana matamua no tenuare 1942, e ta-

'■

•

•-* /

T item a

hoe hia mai te mau tufaa fenua o le mataeinaa o Maroe i na
mataeinaa o Fitii e Haapu mai teie te huru :
1° Te mau vahi i parau hia e : Vaihaapa, Vaihi e Mihinora
ua tahoe hia ia i te mataeinaa ra o Fitii.
2° Te mau vahi hoi i parau hia e : Parurumatai. Niufaaua,
Vaioa, Tio e te motu ra o Vaiorea, ua tahoe hia i te mataei­
naa ra o Haapu,
3° Te mau vahi i parau hia e : Homoana, Torohe e Teoiahurai, ua tahoe hia ia i te mataeinaa ra o Tefarerii.
Irava 3. — E haamana hia e e faatae hia teie nei faaue raa
i te mau vahi atoa e au ai ra.
FAAUE RAAn0 529 s.g., no te 19 no novema 1941.
Irava 1. — E 5.000 farane te tufaa moni e horoa hia’tu na
te Taiete Faehau'no Tahiti nei.
Irava 2.—Tei te pene 4, i te irava 3 paratarafa 1 no te mau
haamau’a.ma a te hau no te mau faehau te tuu raa hia teie
tufaa rm, ai.
Ira' a 3.—E haamana hia e e faatae hia teie nei mau faaue
raaN te fhau vahi atoa e au ai ra.
^
------------------FAAUE RAA n° 538 s.g., no te 20 no novema 1941.
Irava 1. — Ua faatiahia te taata ra Yan Thong n° 2938 ia
tamau i to’na pae fare i te hoe matini mori uira hoe puaahorofenua e te afa te puai.
Irava 2. — Ua haamana hia te Tavana Hau no Raiatea no
te rave raa i teie nei faaue raa o tei faatae hia i te mau vahi
atoa e au ai ra.
FAAUE RAA n°539 s.g., no te 29 no novema 1941.
Irava 1. — Ua faatia hia te taata ra o Pierre Mauri Ebb,
e nolio i Vaitoare ia tamau i to’na pae fare i te hoe matini
mori uira ei turarna i to’na ra uluafare.
Irava 2. — Ua haamana hia te Tavana Hau no Raiatea no
te rave raa i teie nei faaue raa o tei faatae hia i te mau vahi
atoa e au ai ra.

■~r

FAAUERAA n° 540 s.g., no te 20 no novema 1941.
Irava 1. — Ua faatia hia te taata ra a Bernardeau (Marcel)
e noho i Tevaitoa i te tamau i te hoe matini hoe puaahorofenua e te afa te puai no te faatere i te mori uira.

I

�T it em a 1941

TE VEA MAOH1

136

Irava 2. — Ua haamana hia te Tavana Hau no Raiatea no
te rave raa i teie nei faaue raa o tei faatae hia i te mau vahi
atoa e au ai ra.
FAAUERAA n° 542 j., no te 24 no novema 1941.
Irava 1. — Ua farii hia te ani raa a te vahiné ra o Adouda
Mohamed Areski e aore ra Adour, e e faaipoipo oia mai te
parau popoa ore i te taatara ia Hitoti a Hitoti. Ua fanau hia
teie nei vahiné i Nouméa i te 6 no tiurai 1900.
Irava 2. — E pia hia teie nei faaue raa i nia i te puta tivira
i te taime e rave hia’i te oroa faaipoipo raa o teie nei vahiné
Irava 3. — Te Auvaha Ture tei haamana hia no te rave e
te faaoti i teie nei faaue raa o tei faatae hia i te mau vahi
atoa e au ai ra.
FAAUE RAA n° 560 e,. no te 26 no novema 1941.
Irava 1. — Ua faao hia te taata ra o Yves Boubée i roto i
te ohipa a te Hau. E 2.100 farane te tufaa moni e aufau hia’tu
na’na i te avae hoe.
Irava 2. — Ua tuu hia teie nei taata i roto i te piha toroa no
te papai raa tauihaa a te Hau.
Irava 3. — E haamana hia e e faatae hia teie nei faaue raa
i te mau vahi atoa e au ai ra.

PARAU FAAITE I TE HUIRAATIRA
Te mau hoo taoa tae noa’tu i te feia e patana ta ratou e o
tei hinaaro i te faaore i ta ratou ra ohipa raa, ia faahoi ia ra­
tou i ta ratou ra mau patana na mua’e i te mahana matamua
no tenuare 1942 e tia’i.
la ore noa’tu ratou ia haamanao i teie nei faaite raa ra, e
tuu hia’tu ia to ratou mau io’a i nia i tedapura patana no te
matahiti i mua nei.
^
Oia’toa te feia e rave nei i te hoe mau ohipa e ta patana
hia. ia faatae atoa ia ratou i ta ratou mau anirs» i te patana
na mua’e i te mahana matamua no tenuare 1942Va ore ra­
tou ia titau i te patana a itea’i, e tapiti hia ia te tus^ raa i
taua patana ra.
PARAU FAAI TE NO TE MONI PEREOO
Te faaara’tu nei te Raatira o te piha Tuanie i te faaue raa
no te 22 no me 1929 o teifaataa i te mau utua no te mau pereoo huira piti, e aore ra huira maha e rau te huru.
la papai hia ihoa taua mau pereoo ra i roto i te piha Tua­
nie i Papeete e i te mau fare hau hoi, oia i o te Tavana rrîataeinaa no te mau mataeinaa ia.
Tei te 31 no Tenuare te mahana hopea no te faaite raa i te
mau taui raa i tupu e no te faaite raa hoi i te mau pereoo api
aita i papai hia:
I roto i te area matahiti ra, e 30 ia mahana na mua’e e riro
ai te reira taata ei fatu no te hoe pereoo e tia’i ia’na i te pa­
pai.
Te feia hoi i hoo maii te hoe pereoo papai hia i roto i te
area matahiti ra, tei te matahiti ia i mûri iho oia e aufau ai
i te utua.
Eita roa e nehenehe ia faaore hia te faautua raa i nia i te
hoe pereoo maori ra ia papu roa e eita roa taua pereoo ra e
nehenehe faahou ia rave hia e ia faa ohipa hia.
E ta taipiti hia te faautua raa i te feia i ore i papai e i haa­
pao i teie nei mau faaite raa.
PARAU FAAITE NO TE MONI URI
Te faaara’tu nei te Raatira o te piha Tuanie i te faaue raa

no te 16 no tiunu 1892, e ia papaimau hia te uri i te Fare Faa­
ipoipo raa i Papeete na to te oire e i te mau fare Tavana i te
mataeinaa, mai te mahana matarnua no atopa e tae noa’tu i&lt;
te 15 no tenuare i te matahiti i mûri iho, o te taime hopea ia,
no taua faaite raa ra.
Area ra, mai te peu e aita e taui raa ra aita ia e faufaa i
taua faaite raa ra. — Ei uri api e aore ra ia moe te hoe uri e
nehenehe ai te faaite raa no te taui raa.
E ta taipiti hia te utua i te feia’toa aore i haapao i teie nei,
mau faaite raa.

PARAU

A P i NO T E T A M A ’ I

IViuniu n o te 2 9 no n o v e m a 1 9 4 4 1 .

Lonedona : Marite.— Ua faaite te piha faatere raa hau marite e aita roa e faa papu raa i tae mai no te haru raa tapone
i te fenua Thaïlande.
Ua faaite atoa te mono hau Thaïlande e aita’toa ta'na parau
i tae mai.
Aita’tu e parau i roto i te mau vea i teie mau mahana, mao­
ri ra te huru i nia i te reni aro raa i rutia e te aro raa e tupu
mai ra i Lybia.
Te huru i nia i te reni rutia ra, ua itea hia ia e aita’tu ta te
purutia e titau raa puai roa’e maori ra ia roaa mai ia’na te
hoe vahi maitai no te puhapa raa i to'na ra nuu ia tae i te tau
toetoe. No reira oia i faa puai roa’i ta’na tupai raa i te mau
vahi atoa ia nehenehe ia’na ia tahoe maitai ta’na opua raa i
te pae i ropu.
Ua papu roa e ua faufaa ore roa te opua a te purutia i teharu i te oire Moscou, no reira oia i tamata’i i te hoe atu va­
hi e i roto i te mau hopea i tae haere mai e au atura e ua
manuia rii ratou, tera ra ia hi’o hia te rahi raa o te peu o te
nuu purutia, e ere roa ia i te mea faahiahia te re i roaa ia’na.
Area i te pae i raro, ua manuia roa ia te turai raa a te nuu
rutia, ua otohe roa te purutia e 100 kilometera i mûri e ua
tiahi roa hia te nuu o te tenerara purutia i rapae au mai i te
oire Rostov e te mau vahi fatata mai ia ore ratou ia faaati. hia
e te nuu rutia.
Taua otohe raa ra e te faarue raa te purutia i te orne
tov o te faaatea roa raa ia i te fenua Caucase i te ati rahi ta
te purutia i opua maitai e ta purutia hoi i faahinaai’o maitai
roa.
0 Moscou ra, tei roto roa ia i te hepohepo rahi i teie mau
mahana, area ra na roto i te t'uutuu ore o te rutia, te manao
hia nei e e ora mai taua oire ra.
Moscou. — Hoe niuniu no nia mai i te tahua aro raa, o tei
faaite mai e ua horo te teneraa Kleist e to’na ra nuu ta’na e
tamata ra i te faahoro i te pae i Mariopol. E 5.000 purutia i
pohe i te aro raa i Rostov i roto i na mahana e tore
noa raa te rutia ia ratou.
•
Lonedona : Ait? e faaea te topita te nuu manurevÈ
putuputu raa faehau i Lybia. E piti pahi i tomo i
i Benghasi. /
Aita roa i manuia te opua raa a te teneraa pi
Rommel ta'na i tamata e haamotu i te hatua raa a
retane. Hoe tenerara aravihi i te ohipa tanks o tei roaa
auri i te paratane.
1 te paei Rostov, te otohe noa ra te nuu purutia e te tama
ta ra i te haere i Tangarok. Tei Mariopol te puhapa raa t
faatere raa i taua nuu raa. Rave rahi mauhaa tama’i e te mau
pereoo uira hoi ta te purutia i faarue i to ratou horo raa’tu,
na Rostov.

�TE VEA MAOHI

T item a 1941

Ua fifi roa te opua raa a te purutia na roto i te riro faahou
raa’tu te oire Rostov i te rutia. Taui roa'tura ta ratou opua
raa aita i taa faahou e nahea.
I te pae i Moscou tei Tula ia te mau vahi rii i manuia te
nuu rutia.
Napple (Itaria).— Ua topita faahou hia teie nei oire, hoe
fare hamani raa ofai pupuhi e hoe fare hamani raa toropi i tano i te topita.
Lybia. — Ua raea hia te ooa Sirte i te nuu paretane, o te
tapu ia i te tere raa tauturu i te nuu purutia.
I roto i na pahi e 8 ta te paratane i faa torno i nanahi, e
piti ra ua tomo mai te ia i te faehau e e 6 ra ua tomo maitai
atoa ia i te mauhaa tama’i e e 6 faahou atu pahi rii i tomo
atoa, ua roaa hia’tura ia 14 pahi te taatoa raa pahi enemi i
tomo i te ohipa a te paretane.
N iu n iu n o t e 3 0

n o IV ovem a

Brazzaville : Etiopia. — E parau faahiahia to roto i te vea
paretane i teie poipoi. Te parau no te roaa raa mai te oire
paari hopea o te itaria i Etiopia, oia o Gondar. 0 tehopea te
reira o te haru raa ia Etiopia. Tei roto taua fenua taatoa rai
teie nei i te rima o paretane. E nehenehe ia parau e ua hi a
papu Itaria i Etiopia e i Aferita ropu atoa lioi.
E mau parau maitatai atoa ta te vea i faahiti no te mau nuu
Farani Vi ore no ta ratou ohipa i rave atoa i Gondar.
Asia.— Te rnanao nei Marite e"Tapone atoa hoi e aita roa
i oti ta raua opua raa. Te tiai nei na hau nei i te hoe peapea
fatata roa.
Lybia.— Rave rabi pereoo paari itaria e purutia i mou, ua
au ia i te opua raa a te Paretane.'
Te ite r.a hoi purutia i te reira ati, te tamata nei i te faaherehere i ta’na mauhaa, no te mea e ohipa papu ore roa e
te fifi rahi te mono i te mau tanks (oia te mau pereoo paari),
ua i hoi te miti i te manua e te manureva paretane o tei haapeapea noa i te tere raa o te mau pahi uta tauihaa.
E e pau rahi to te mauhaa tama’i i roto i te aro raa i te medebara, e mea rahi ae te ino e faatupu hia ra e te one puehu
i ta te taata rave raa i te mau tanks. I tupu ai té mau faau
raa faehau noa i teie mau mahana, ua vaiiho rii hia te faau
raa tanks.
Te ohipa a te manureva paretane— I te tahi mau taime,
ua hau atu i te 90 manureva hau amui i roto i te aore. I te hoe
ia mahana e 200 maue raa te nuu manureva hau amui. 1 na­
nahi e 5 manureva enemi i mou e rave rahi tei ino i raro noa
i te fenua i te pae i Benghasi. E piti manureva paretane i
moe ua ora mai na pailati. TJa faaite te faatere hau paretane
Brendon e te 70 raa te tufaa o te manureva paretane teie e
ohipa nei i Lybia.
Rutia. — Mai te peu e ua manuia te purutia i nia i te tahi
mau reni, te fifi atoa ra oia i nia i te tahi atu vahi. E na roto
i te toetoe rahi e tupu nei e mea ohie roa te m ai te roaa mai
e te hoe hoi mau ati i tupu atoa mai.
atoa nei hoi te mau pereoo uirano teie toetoe, e paaw no te fciea aita i ravai te hinu e au no te tau toetoe
Jutia. Te tamau noa ra te nuu rutih i te haere i mua i
. Rostov. E 40 pupuhi fenua, 25 mitaraie rarahi, 33
îo te miti, 25 pupuhi noa, 150 pereoo uira rarahi e te
pupuhi e rave rahi o tei roaa mai ia i te hoe nuu
ja v e rahi vahi i roaa haere mai i te rutia e mea ta
aione te rave raa hia te tahi mau vahi e te rutia.
Lonodona.— Te atutu ra te parau e ua huri te purutia i te
faehau i Salonique e faehau autiritia.
Moscou.— Te faaite mai ra te niuniu rutia e te tamau noa
ra te nuu rutia i te haere i mua i te pae i Kalinine. E 8 valu
i ti ali i hia te purutia. Ua otohe roa te mau faau raa a te nuu
rutia i te pae Alalayoroslavetz.

137

X iu n iu n o le m ah an a m a ta m u a n o T ite m a 1 9 4 1 1 ,

Brazzaville : Asia. — Te rahi roa’tura lefaatiatia a te mau
faatere hau Tapone i roto i ta ratou mau orero raa parau.
Rutia. — Te faaite maira te niuniu rutia e ua turai roa hia
te mau nuu purutia no Rostov haere roa’tu i Tangarog. E pau
rahi to te nuu purutia e ua faaite mai te mau vea paretane
i Suède e ua riro atoa’tu i te nuu rutia te oire Tangarog, e
80 kilometera i te pae i raro i Rostov.
Ta te niuniu rutia faaite raa ra, ua ateatea roa ia te purumu i Tangarog e 50 kilometera te rahi raa fenua i roaa mai
ia ratou e aita roa te nuu purutia i faaea i Tangarog, ua horo
ua horo roa ra i Marioupol. Aita ra te rutia i parau e ua roaa
ia ratou Tangarog.
Rave rahi hanere faehau amarara rutia i tuu hia i mûri i
te nuu purutia e horo ra e na te reira ra mau nuu e tupai ra
i te mau nuu tauturu o te purutia.
E pau rahi roa to te nuu purutia. Ua parau te purutia e na
te hoe mau tanks rarahi roa o te rutia i aro mai ia ratou i te
pae i Rostov.
Lybia.— Ua tamata faahou te purutia i te haru mai ia Sidi-Rezegh, aita roa ra i manuia e e pau rahi hoi to ratou.
Tama’i na te moana.— Ua ora te manua purutia ra o Von
Tirpifz i te hatua a te paretane i te pae i Magellan, auaa te
rupehu i moe atu ai oia. Te haere tia ra oia i Tapone.
Lonedona : Cairo.— E ohipa faahiahia te roaa raa mai te
tenerara purutia ra o Ravinstein i te paretane i Lybia. E taa­
ta aravihi hoi oia no te ohipa tanks. Nana hoi i faanaho i te
nuu numera 15 no te tupai ia Aiphiti, aita’tura ra hoi i ma­
nuia e i teie nei o te hoe noa tuhaa o teie nei o te hoe noa tuhaa o teie nei na nuu te aro ra i te nuu o te tenerara Cun­
ningham (paretane).
E aro raa rahi papu ore teie e tupu noa mai i te pae i Ai­
phiti.— Te tamata noa nei te tenerara Rommeli te tupai i te
nuu paretane i te hoe vahi tana e irai ra e e mea paruparu,
aita roa ra hoi i manuia, hoe atura e e mea paari anae te
mau vahi atoa o té nuu paretane.
Ua tamata oia i te faau e te toea o to’na nuu tanks i nia i
te reni tuati raa o na nuu paretane, aita ra i manuia.
,p
/f'

N iu n iu uo t e 2 n o t it e m a 1 9 4 1 .

Lcuedona : Marite. — E taime maoro to Roosevelt a parau
ra/e o Hull, faatere Hau Marite, tei reira’toa te Atimarara
&gt;tark. faatere i te nuu moana marite i mûri ae ite reira farerei atua ai ratou i te mau mono hau Tapone. I te ahiahi roa
te faaite raa hia e tei roto atoa Stark i taua apooraa ra.
Vichy. — Ua hoi mai Pétain e Darlan i Vichy i teie po, i
mûri ae i to raua farerei raa ia Goering. Tei roto ihoa i le
pereoo auahi i afai mai ia Goering to ratou farerei raa. Mai
te poipoi mai te apooraa e ua tamaa ratou i nia noa i t,aua
pereoo ra e ua raea hia te hora 5 e te afa i te ahiahi i oti ai te
aparau raa, tei reira’toa o de Brinon mono hau farani i Paris.
Cairo — Te imi ra te toea o te nuu tanks itaria i te ravea
no te haere tia i te pae i nia no te tahoe atu i te toea o te nuu
tanks purutia e faatere hia ra e te tenerara purutia ra o Rommel. Atia’toa ra hoi i ateatea maitai te hiroa o te tenerara
purutia. Aita oia i papu faahou e nahea ra te tuu raa i to’na
mau nuu, i te tahi taime te tuu nei oia i te nuu i te pae i te
toaa o te ra, e i te tahi taime te tamata nei oia i te faau atn
i te nuu paretane i roto ia Tobrouk.
Rave rahi faehau purutia e tae noa ra i Caire, e ua parau
to taua oire ra e e mea maoro roa i teie nei aita i itea hia te
reira huru rahi raa mau auri e roaa mai ra.
Noa’tu ai ia te itoito faito ore o te nuu purutia e te puai raa
hoi o ta ratou tupai raai nia ia Tobrouk, te vai noa ra te limi­
tai i te pae o te nuu paretane e te tiaturi mau hia nei e e ma­
nuia roa te nuu paretane.

�TE VEA MA0H1

138

T item a

1941

Brazzaville : Rutia. — Te faaite ra Moscou e tei roto roa
te nuu purutia i tiavaru hia mai na Rostov i te hoe ati fatata
roa. Te turai nei te nuu rutia i te reira enemi i te pae miti.
E riro paha taua nuu rai te mou roa’tu.
Te faaite atoa mai ra te niuniu rutia no teie poipoi e ua ati
roa’toa te toea o te nuu o te tenerara Von Kleist, ua motu
roa te vahi ta ratou e horo ra. Rave rahi nuu rutia e faaati ra
ia ratou. E mauhaa rahi roa ta te purutia i faarue mai i to
ratou horo raa : 118 tanks, 230 pupuhi fenua, 306 pupuhi taviri, 178 taora paura, 4 000 pupuhi, 871 pereoo uira.
Te parau ra te purutia e ere i te re ta rutia i roaa i teie mau
vahi, na te purutia ihoa i opua e faarue i te reira ra mau oire
no te ino te huiraatira rutia.
Te parau ra te purutia e aita roa te rutia i haapao i te mau
ture i rotopu i te mau fenua’toa.
Ua faaite oioi roa te faatere nuu purutia e eita roa ratou e
hinaaro i te vaiiho noa i to ratou mau faehau ia hamani ino
noa hia na e te huiraatira rutia o tei tamau noa i te pupuhi i
te faehau i te mau taime e tomo atu ai ratou i roto i te mau
oire.
Te faaite ra te purutia e eiaha roa te rutia e te paretane e
manao e ua mata’u te purutia i te faehau rutia.
T am al na te moana: Ua faatae mai te faatere hau no te
moana o paretane e ua tamata hia i te topita i te pahi vea no
Paretane e Airani e te manua enemi e te manureva e aita roa
i ati.
E parau no Singapour mai o tei faaite e ua tomo te manua
Àuteraria « Sydney » i tua i Auteraria. I te avae fepuare i
mairi aenei te tata’i faahou raa hia teie nei manua.
Ua faatae atoa mai ra te hau Auteraria i te parau e ua tomo
atoa te pahi i faatomo ia « Sydney ».

Ta te nuu o te tenerara rutia Kharibinov ra, ua tiahi noa ia
ratou i te mau purutia i te mau nuu purutia i te mau vahi i
papai hia te tapao ” V ” et ” N
Te faaite maira te niuniu rutia e te rahi raa o te nuu o te
tenerara Kleist te horo haapao ore noara ia.
I nia i te reni o Leningrad, e 6 vahi i roaa mai i te nuu rutia
e ua tiavaru roa hia te purutia i taua mau vahi ra.
Ua faaite Lossovsky e te titau puai nei te purutia ia Rumania i îaao papu maitai roa i roto i te tama’i.
Lybia. — Ua riro faahou Sidi-rezegh i te purutia. — Te
faaara mai ra ra Churchill e mai te au i ta raua parau o te
tenerara de Gaulle, e au teie nei aro raa e tupu ra i Lybia i
te hoe aro raa i roto i te moana, eita e nehenehe ia parau pa­
pu e tei hea ra te puai raa e te itoito raa o te nuu, e medebara teie, o ta te nuu hau amui e titau nei, e ere ia i te fenua,
0 te haamou raa ra i te rahi raa mauhaa tama’i e te faehau
enemi. I teie taime ra ua pau te afa raa o te nuu tanks te te­
nerara purutia ra o Rommel e eita hoi e tae faahou te tauturu,
no reira tei puai hopea ta’na e rave nei, mai te hi’o ore roa
1 te pau rahi. E mea maitai hoi na te purutia teie ateatea raa
te nuu paretane, e mea hau roa’tu ra ia na te nuu manureva
paretane te reira ohipa, e vai tahaa noa maira ia te nuu pu­
rutia.
Tama’i na te moana. — E 3 pahi itaria i tomo faahou i te
manua paretane. Hoe manua, hoe pahi uta mori e hoe uta
tauihaa, te haere ra i Lybia. Aita roa to te paretane. Ua tomo
atoa te hoe pahi" uta tauihaa 3.000 tane i te hoe pahi hopu
heleni « Glankos » i tua i te motu kerete. Hoe manua iti pa­
retane i tomo i te toropi, te apee ra oia i te hoe mau pahi uta
tauihaa, i nia i na taata 161, 141 i pohe.

N iu n iu n o te 3 n o t it e m a 1 9 4 1 .

Brazzaville : Rutia. — Aita roa e haapao raa faahou te nuu
0 te tenerara purutia Von Kleist, te tamata nei ratou i te titau
1 te oire Marioupol, 100 kilometera i raro atu ia Tanganrog.
Te mau nuu i taupupu te horo raa ra, ua nina roa hia ia e
te nuu rutia. I te pae ati no te mauhaa ra, tei te rutia ia te
re, Ua faatae mai te piha faaite parau api no rutia i te tapura
no te rahi raa mauhaa tate purutia i mou : 118 tanks, 220 pe­
reoo uira rarahi, 306 pupuhi taviri, 178 pupuhi toropi, 4.000
pupuhi, 871 pupuhi fenua, e te mau ahu mahanahana e rave
rahi.
Te faaite maira Moscou e tei te pae nia i Tula te puai raa
te aro raa. Hoe nuu faehau purutia turu hia e na tanks e 30
o tei o i te hoe vahi i Tula. I reira to te nuu rutia faau raa e
mau atu te enemi.
I te hoe vahi fatata’toa mai i reira a taiii ahuru ma hoe ia
mahana to te nuu purutia tamata noa raa i te haere i te tahi
atu mai pae i te anavai e aita roa i manuia, e pau rahi roa to
te enemi i reira.
Te parau ra te vea ” Pravda ” e i mûri ae f na ma
ua huru paruparu te turai raa a te purutia i te pae i
I te pae i Iiliin e Stalinogorsk, tei nia ia i te parur
purutia, e te tamata noa ra i te horo tia i te pae i .ça
rahi roa te toetoe i nia i te reni i ropu e no reira ai
nahonaho maitai te mau pereoo ia faatere hia e mauma
roa. Ua mau atoa hoi te tere o te enemi i te pae i Koursk
Ua faahili te niuniu purutia e ua riro atu i te finilane te otue
Hangoe. Aita roa ra e parau i faa papu mai i te reira.
Lybia. — Tei nia te puai i te nuu manureva paretane i
Lybia. Rave rahi vahi e tae hia ra e taua nuu ra : Bardia,
Tripoli, aita ia e iaaea ra te farerei i te ati. E neWnehe roa ia

Brazzaville : Farani. — I roto i te vea ” lim es ”, ua faaite
hia e te manao hia ra e e mea rahi paha te mau auri farani
e tuu mai na Purutia. O te parau ia i faaoti hi^i roto i te
apooraa i tupu i teie tau mahana i rotopu i te imbu faatere
hau purutia e farani, E tuu hia teie nei mau taata no te rave
i te ohipa tauturu ia purutia.
Te parau ra te papai vea i Stockholm e e riro te purutià’^,
te faarue roa ia farani, tapea noa mai ai i te hoe mau tufaa,
i te pae i te miti Manche e te miti Atalanita e o Alsace ma
hoi, E faatiama taatoa hia te mau farani mau auri e e faaiti
hia te utua ta te purutia e titau noa ra ia farani i te mau mahanaloa a noho ai ratou i reira.
Area te hoo ra, o te nuu manua ia o Farani taatoa te horoa’tu na te purutia oia’toa te faatia noa raa hia te mau pu­
rutia ia hahaere e ia rave i ta ratou i hinaaro i roto i te mau
aihu’araau farani taatoa.
Rutia. — Te huru papu roa’tura e ua nane roa te otohe raa
o te nuu o te tenerara purutia ra o Von Kleist na Rostov mai.
I te pae i Tula, ua tamata te nuu purutia i te faaati i te nuu
rutia, aita ra hoi i nahonaho ua na mua mai ta te rutia tupai
raa, e na roto i te puai rahi o te nuu o te tenerara rutia Konfev, e au atura ia e te faaineine ra te nuu purutia i tae i Stalinogorsk i te horo atoa no te riaria o te tapu hia te e’a horo
raa e te nuu rutia o tei tae roa i mua.
Na roto i te pau rahi o te nuu faehau e te mauhaa taina'i
atoa hoi, inaha ua otohe hanoa’tura te nuu purutia i te hoe
mau vahi manao ore hia.
Ua faatae m%i te niuniu rutia e i te pae i Rostov, e 8 vahi
rii i roaa faahou mai ia ratou.

N iu n iu n o t e 4 no t it e m a 1 9 4 1 .

�T it e m a 1941

TE VEA MAOHI

faaau hia te rahi pau o te manureva enemi e to te paretane
i nia i te hoe e e piti e te afa to te enemi e mou ra.
Yougoslavia. — Ua tae mai te faaite raa a te Yougo e e toru
nuu to te purutia e itaria e tama'i ra i to ratou pae e te vai
atoa ra te nuu tanks e te manureva e ua tamata mai ratou i
te hoe ïaau raa rahi i nia i te reni o te Yougo e faatere hia
ra e te tenerara Brazza Milailovie i te pae i Ozice, aita’toa
ratou i paruparu, no te nuu tanks ra ratou i otohe rii ai.
Lonedona : Rutia. — Ua mau te tere o te enemi i te pae i
Kursk, area ra aita’toa i araa roa te hiroa i te pae i Orel, ua
tamata faahou mai hoi te enemi i te turai.
I te pae i Lybia, e au atura e te faaineine ra te nuu pare­
tane i te hoe rave raa puai no te haru mai i te mau vahi i riro
atu i te purutia.
Ta te vea ” Times ” parau raa ra, te nao ra ia e : i te monire i mai ri aenei e mea huru ino ia no tatou, area ra te hinaaro nei tatou i teie nei i te faaitoito puai.
E parau mau atura te mau faaite raa i te re i roaa mai i te
rutia i te pae i raro, e mau parau rahi i roto i te mau vea’toa
i teie mahana.
Tei te pae ra i Moscou te fifi raa te rutia, ua mau rii ra hoi
te enemi i tei poipoi i te patoi a te rutia. Ua faaite te niuniu
e ua roaa mau mai Tanganrog i te rutia.
N iu n i u n o t e 5

no titem a 1 9 4 1 .

Brazzaville. — Ua motu iho nei te hau i rotopu ia Marite
e Tapone, mai te peu e hoe a huru te parau ta te hau Tapone
i faatae i roto i te rima o te faatere hau Marite, Cordell Hull
e te mau parau i nenei hia i roto i te mau vea Tapone, ua
tupu mau ia te peapea i rotopu i na hau nei.
Rutia. — Aita roa e vahi maitai i roaa i te purutia i mua i
Moscou. O te maha o te tufaa o te nuu purutia teie e laaea
tamau nei i mua i te.oire Moscou. Te tupai tamau noa ra te
nuu purutia i nia i te mau reni paari o te rutia e aita roa i
i faufaa hia.
I te pae i Mojaisk, e 3 rnataeinaa i roaa faahou mai i te rutia,
e ua horo te enemi na roto i te mau uru raau, o ta te nuu
faehau rutia ia e tiavaru tamau noa ra.
Aita’era i nehenehe i te enemi ia haere i te tahi mai pae i
te anavai, te tamau noa maira hoi te nuu rutia e noho ra i
Narominsk i te tape a ia ratou.
I te pae i Orel, e 4 rnataeinaa i roaa faahou mai i te rutia
raui hia’tu ia i na rnataeinaa e 30 o tei roaa mai i na ma­
hana i mairi aenei.
1 Ukarania ra te tamau noa ra te nuu purutia i te horo, te
manao hia ra e ua hau atu i te 24.000 taata to te purutia i mou
i reira. Aita e faaea te tapapa a te nuu o te tenerara rutia
Timochenko
Aita’toa e faaea ra te ohipa a te mau huiraatira rutia, rave
rahi fare e ua ra i te auahi, tae noa’tu i te hoe mari vairaa
mori, te mau manureva i roto i.te tau raa, te mau ohipa'toa
e vai mai i mua i te aro o te huiraatira e tanina hia r a i te
auahi, le mau reni pereoo auahi, ua totoa’toa hia.
ÿte in ai «te niuniu rutia e mai te haamata raa mai te
te otohe, ua raea hia te 90 rnataeinaa i roâa faahou
rutia.
ra te vea ” New-York Times ” i te hoe parau mai
te otohe ati maitai ra i teie nei te nuu rahi o puîtea ra te tapao no to ratou paruparu. E hopea ihoa
te itôito. Te hiti maira te tiaturi i teie nei ; te fatata maira
te taime no te hau e te tiama, te moe ra te hiroa riaria e te
peapea te mau ohipa iino a te enemi. Eita ra hoi te purutia
e nehenehe ia faaite hua roa e ua paruparu oia.
Lybia. — Mai El gobi, 50 kilometera te atea i Tobrouk
haere roa e Enadeg te roaa ra ia o te reni purutia e itaria
Farani. — TW manao hia ra e e riro te purutia i te haru i

139

le mau pahi farani atoa e vai ra i roto i te miti Mediteraneani
no te uta i te tauturu i to’na tenerara ia Rommel i Lybia.
Y,Z.Y. — Te faaite ra te papai vea Yorkshire e hoe a tae
raa te tenerara Von Kleist e te hoe mau raatira faehau pu­
rutia no roto i te faatere raa nuu a Keitel, te manao hia ra e
e iriti hia paha te toroa o teie nei tenerara e o te haru teie
nei mau raalira api i te faatere raa i te nuu. Te manao papu
roa hia ra e ua faarue hia teie nei tenerara, ua tae atoa mai
0 Von Brautchich i teie nei mau vahi e nana e faaue nei i te
nuu.
Ua tae haere mai te hoe mau nuu rii api purutia no te tapea i teie nei otohe raa rahi.
Aita roa i taa faahou i te purutia e nahea ra te rave raa i
teie mau mahana, ta ratou opua raa ra o te aratai ia i te nuu
rutia i nia i te reni paari e vai ra i Marioupol.
N iu n iu no te 6 n o t it e m a 1 9 4 1 .

Brazzaville : Rutia. — Te haapaari ra te rutia i te mau vahi
1 roaa faahou mai ia ratou. — Te puai roa’tura te toetoe i te
pae i Moscou. — I te mau mahana’toa tauasini e tauasini te
faehau purutia e roaa hia ra e te ma’i e rave rahi hoi mau pe­
reoo e ore ra e tere faahou no te toetoe. — Te tamau noa’toa
ra te mau rutia i te lotoa i te faehau purutia. — E afin uouo to
teie nei pupu taata e no te matau hoi ratou i te ohipa horo
na te hiona, i oioi roa’i to ratou mau tere i tera vahi e tera
vahi no te haapeapea raa i te mau faehau purutia. — Na te
mau nuu purutia e farerei hia ra e ratou te maa, te mauhaa e te tahi atu ta ratou e haru haere i te tai me eroaa’i
ia ratou. — I te pae i Ukarania, te tamau noa’toa ra te tene­
rara Tomocheoko i te haere i mua. — 10.224 faehau puru­
tia i pepe e i pohe i te hepetoma i mairi aenei i te aro raa i
te pae i Volokolamsk.
Lybia. — Aita e faaea te topita hia te mau vahi tata’i raa
pereoo paari a te enemi i te pae i Lybia na te mau nuu ma­
nureva paretane.
Turetia. — Ua t^*io maitai te tae raa te tauturu a Marite i
Turetia i teie taime te rahi l’oa’tura hoi te faaineine raa a
purutia i te pae raro i Bulutar.a.
Lonedory^: Ottawa. —Ua faaroo hia e ua parau te faatere
hau Canada e e oioi noa Canada i te faatupu tama’i atoa’tu ia
Finilaj^e, Honeteria e Rumania. mai te peu e e na reira o Paretmue. *
yMoscou. — Rave rahi faehau pepe e i pohe to te purutia i
« a mahana i mairi aenei i te mau aro raa i tupu i te pae i
Volokolamsk.
N iu n iu no le 9 n o t it e m a 1 9 4 1 .

Brazzaville. — Te faaite raa a Domei, te nao ra ia e, i te
taime a faau ai te nuu Tapone i Singapour, te maurere hae­
re ra ia te nuu manureva i nia’e i te mau tuhaa fenua pare­
tane i Malaisia. - E te faaite atoa ra taua vea ra e e mea ohie
roa te haru raa mai te tapone ia Tien Tsin e Shanghai. Area
te nuu manureva tapone o tei haere topita ia Manila, ua fa­
rerei ia ratou i te mau pa maurere a te marite. - Te faaite
maira Tokio e ua maurere hia ratou e te manureva enemi.
Ua tae te nuu tapone i roto ia Bankok (oire pu no Siam) i te
hora 9 i te po. Ua haere faahou te manureva tapone i nia’e
ia Davau (Philipino). - Te faaite maira te niuniu Singapour e
e aro puai te tupu ra i rotopu i te nuu paretane e te tapone.
Rave rahi manureva tapone e tono nei i te mau vahi atoa
no te tamata i te haru mai i te hoe mau tuhaa fenua e te tamala hoi i te topita haere i te manureva paretane e marite
a riro atu ai ia’na te numera hoe no roto i te reva. - Na te
nuu manureva tapone i tauturu i te taime a huri ai ratou i te
nuu i te pae i raro ia Siam. I te pae i nia i te motu Bornéo,
aita i nahonaho te huri raa tapone i uta i te itoito o te nuu
paretane.

�140

T item a

TE VEA MAOHI

Ua faatae te Poa i te faaite e tei roto atoa oia i te tama’i e
Tapone.
Ua faaite te vea New York Times e 1.500 marite i pohe i
teie i nia i te aro raa.
Ananahi mahana toru i te hora 12 e orero ai Rousevelt na
te reva, e faatae hia ta’na paraunaroto i te mau niuniu atoa
0 Marite, ei reira oia e faaite ai i te mau ohipa i tupu i na
mahana i mairi aenei. 110 taata i pohe i Vaihi i te ohipa a te
Tapone. Aita i faaea te topita hia te mau vahi paari faehau
a te Marite na te Tapone. Ua hau atu i te 100 taata i ati i Manila. Ua haere te nuu tapone i utai te inotu Labang, aita ra
te reira parau i faa papu hia mai. Ua torno te pahi uta manureva tei tie i te mau manureva i topita ia Vaihi. Te tamau
noa ra te mau ohipa patoi raa i te tapone i Vaihi, ua mou te
hoe mau manureva tapone e ua tomo hoi te hoe mau pahi
hopu i te pae i Vaihi.
Te tie noa ra Marite i te mau tauturu e au i Vaihi.
Hoe niuniu no Singapour o tei faaite e te tamau noa ra te
nuu manureva paretana i te topita haere i te mau pahi tapo­
ne uta tauihaa e te nuu. E 2 pahi i ura i te auahi. Aro raa
puai i Kota Barliu e Abak
E pupu manureva tei itea hia i te tamata raa i te haere i
San Francisco aita ra i taa te hau. - Ua faaea te mau niuniu
radio marite, no te haa flüraa i te tere o taua mau manureva
ra.
Libya. - Te maitai faahou ra te nuu paretane. - Tei Bir el
Gobi. - 18 tanks purutia i mou i Sidi Rezegh. - I te pae i raro
1 Tobrouk e mea puai roa te tupai raa a te paretane i te nuu
purutia. - Aita e faaea te topita a te nuu manureva paretane
i te mau purumu o te enemi. I Cyrenaique e Tripoli ua mou
roa te rahi raa vahi paari o te enemi e te mau purutia e roaa
haere mai i te mau auri ua ivi roa e te pohe poia aita i tamaa
i te tahi tau mahana maoro. Aita'toa i faaea te mau nuu pereoo paretane i te tupai i te enemi i teVnau vahi atoa e ite
hia’tu ratou. Hoe vai raa pupuhi fenua purutia e na taata e
90 o te mou roa.
Rutia.— Te maitai noa’tura te hiroa o te rutiaVfe mau mahana’toa i teie nei. Te faatia ra te afai parau purutia e te ta­
rai puai nei te rutia i teie nei e i te hoe vahi i Rostov, ùa puta
roa te reni purutia.
y,
Eiaha tatou e maere e o te taui te rave raa a te rutia. I tt^P
mau mahana tei ia ratou te vahi maitai e e riro paba te rutia
te oua i rapae e te haamata i te turai i te enemi mai ta te pu­
rutia i rave aenei.
E mau maitai e rave rahi tei roaa i te rutia e ua ite roa te
mau faatere e ua au te taime no te tupai i te enemi mai te
faaea ore.
N iu n iu n o te 1 0

no T ite m a

1941.

Brazzaville: Paretane.— Ua faaite te Atimarara faatere
nuu Paretane i te ati o te nuu moana paretane na roto i te to­
mo raa na manua rarahi ” P rin ce de G a lles" e o ” R ep u ise”
i te aro raa i te nuu tapone e tamata ra i te haere i uta i Ma­
laisie. Aita roa e mau parau faapapu i taua ati ra i tae mai
maori ra te niuniu tapone o tei faahiti e na te manureva ta­
pone i topita i taua na manua ra.
Lonedona. — Te faaara maira e e riro Churchill i te faaite
na roto i te orero raa na te reva i te pau o te nuu moana pa­
retane i teie tau mahana. O te numera2o "Prince de G alles ”
no na manua e pae 35 000 tane o Paretane. E manua 32.000
tane oia o tei oti i te hamani hia i te mataliiti 1916, ua tae
atoa oia i roto i te mau tapapa raa i te pahi enemi i te miti
Atalanita nia.

1941

Tàma’i i Pætiflta.— Ua faapapu hia mai e te aro ra tapone
i te Manila, i nia i te rautu Luzon, na te fenua. na te reva e
na te tai atoa hoi.
Motu Guam.— Ua faatae mai te faatere hau e ua tae mau
te nuu tapone i uta i taua motu ra.
Singapour.— I roto na hora e 24 i mairi aenei, ua tamau
noa te enemi i te aro na te reva e na te fenua hoi i taua mo­
tu paari paretane ra, aita roa ra i manuia.
Ua titau te tapone i te pae i niai Malaisie, i te vahi i mua
i te motu Penang e pae manureva tapone i ati.
Na roto i te tere hiopoa o te nuu manureva paretane, inaha
ua itea i tua i Kotabura, Patani e Singora te rahi raa pahi e
tutau noa ra i reira.
I te pae poipoi roa, ua tamata te tapone i te huri i uta i te
nuu i nia ia Kuanttant, i Malaisie.
Ua tae mai i nanahi te tauturu paretane mai Initia Holane
mai, e mau manureva e rave rau te huru. E tamata raa noa
teie nei ohipa i rave hia e te tapone no te faahuehue noa i te
mau hau amui e te tamata raa hoi i te îaataupupu i te tere
raa o te mau pahi. Te tupai raa i rave hia i nia ia vaihi ra hoe
roa ia ohipa faa hitimahuta i manuia eita paba e nehenehe
ia tapiti faahou hia te reira tano. Aita’tu e opua raa ta tapo­
ne i rave ai oia i te reira ohipa maori ra te tamata i te haamou i te taime hoe i te rahi raa taata e te mau manua marite
hoi e vài ra i taua motu ra.
I teie nei e piti noa’tura ia ta tapone opua raa : O Malaisie
i te tahi pae e Hong-Kong e Manila i te tahi atu pae.
Te faahiti hia ra i Marite e i taüpupu ai ta Rutia faatia raa
tama’i e Tapone ra no te ore raa ia Marite e faatia tama’i nei
ia Purutia, o te huru ia o te tuu raa reo e manao hia to Litvinov. mono hau rutia i Marite.
Na roto i te hoe mau vea paniora te faaroo hia nei e e haaputuputu Hitler i te mau mero o te apooraa rahi purutia, e
te manao hia e i roto i taua apooraa ra ei reira Hitler e faaite
ai e eaha ra te tia raa o Purutia i mua ia Marite.
Reni Rutia.— Ua haamata faahou te rutia i te turai puai i
te nuu purutia i te pae i Tikvhin. E 3 nuu purutia i horo haapao raa ore noa i reira, 7.000 purutia i pohe. E rave rahi mauhaa tama’i i roaa mai i te rutia. Te tamau noa’toa ra te turai
raa a te rutia i te pae miti Azov. Faau raa puai roa i te pae i
Tangarog. I te pae i Moscou, e mea manuia roa te tamatasR
a te rutia i te turai i te nuu purutia. Tei nia noa te nuu puru­
tia i teie nei i te paruru ia’na, aita’tura e turai faahou. Na ro­
to i te hi'o raa a te mau taata aravihi tama’i Suède, e mea
aiti roa te purutia i te pae i Tikvhin. Te parau ra hoi vetah’
pae taata e e riro paha te nuu purutia i rutia i te faarue hi
i roto i te ati pohe. Ua faahiti atoa hoi te faatere nuu puru
e e mea ati mau oia e aita roa e ravea no te tapea faahou
rutia. Te faahiti hia ra te hoe aro raa i te pae i Ivarkhov,
faaite ia e ua taui roa te reni o te purutia.
Lybia,— Ua topita te manureva paretanej e 2 pupij tie
haa enemi i te pae i El Adem e Acroma, rave rahi
ati e i ura i te auahi. O Dernatate nuu manureva A^BiXaV
ro i topita, 8 manureva i ati i nia i te fenu noa. Ua t
hia te mau fare vai raa tauihaa i Bardia.
Y. Z. Y.— Rutia.— Te otohe ra te nuu purutia i ,
ni taatoa. Ua papu paha o te purutia e aita’tu e nîea ti
ratou, maori ra te tiai i te tau maitai, ua puai roa hoi te t
rai a te rutia e te toetoe atoa hoi, te tamata ra te purutia i t
hoi faahou i nia i te reni ta ratou i roaa i te 15 no atopa
mairi aenei.
Pa peete. —

F a r e n e n eir a a V ea ^ t e H a u .

�</text>
                </elementText>
              </elementTextContainer>
            </element>
          </elementContainer>
        </elementSet>
      </elementSetContainer>
    </file>
  </fileContainer>
  <collection collectionId="18">
    <elementSetContainer>
      <elementSet elementSetId="1">
        <name>Dublin Core</name>
        <description>The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/.</description>
        <elementContainer>
          <element elementId="50">
            <name>Title</name>
            <description>A name given to the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="29393">
                <text>[33]Te Vea Maohi</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="41">
            <name>Description</name>
            <description>An account of the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="29394">
                <text>Mensuel créé par le gouverneur Bouge.</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="40">
            <name>Date</name>
            <description>A point or period of time associated with an event in the lifecycle of the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="29395">
                <text>1937-1944</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="47">
            <name>Rights</name>
            <description>Information about rights held in and over the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="29396">
                <text>Domaine public</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="42">
            <name>Format</name>
            <description>The file format, physical medium, or dimensions of the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="29397">
                <text>Chaque numéro est composé de 8 à 16 pages mesurant 32 centimètres.</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="44">
            <name>Language</name>
            <description>A language of the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="29398">
                <text>Tahitien</text>
              </elementText>
              <elementText elementTextId="29399">
                <text>tah</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="51">
            <name>Type</name>
            <description>The nature or genre of the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="29400">
                <text>Text</text>
              </elementText>
              <elementText elementTextId="29401">
                <text>Texte imprimé</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="38">
            <name>Coverage</name>
            <description>The spatial or temporal topic of the resource, the spatial applicability of the resource, or the jurisdiction under which the resource is relevant</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="29402">
                <text>Polynésie française</text>
              </elementText>
              <elementText elementTextId="29403">
                <text>Tahiti</text>
              </elementText>
              <elementText elementTextId="29404">
                <text>20ème siècle</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
        </elementContainer>
      </elementSet>
    </elementSetContainer>
  </collection>
  <itemType itemTypeId="6">
    <name>Still Image</name>
    <description>A static visual representation. Examples include paintings, drawings, graphic designs, plans and maps. Recommended best practice is to assign the type Text to images of textual materials.</description>
  </itemType>
  <elementSetContainer>
    <elementSet elementSetId="1">
      <name>Dublin Core</name>
      <description>The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/.</description>
      <elementContainer>
        <element elementId="50">
          <name>Title</name>
          <description>A name given to the resource</description>
          <elementTextContainer>
            <elementText elementTextId="29413">
              <text>Te Vea Maohi</text>
            </elementText>
          </elementTextContainer>
        </element>
        <element elementId="41">
          <name>Description</name>
          <description>An account of the resource</description>
          <elementTextContainer>
            <elementText elementTextId="29414">
              <text>Mensuel créé par le gouverneur Bouge</text>
            </elementText>
          </elementTextContainer>
        </element>
        <element elementId="40">
          <name>Date</name>
          <description>A point or period of time associated with an event in the lifecycle of the resource</description>
          <elementTextContainer>
            <elementText elementTextId="29415">
              <text>1937-1944</text>
            </elementText>
          </elementTextContainer>
        </element>
        <element elementId="47">
          <name>Rights</name>
          <description>Information about rights held in and over the resource</description>
          <elementTextContainer>
            <elementText elementTextId="29416">
              <text>Domaine public</text>
            </elementText>
          </elementTextContainer>
        </element>
        <element elementId="42">
          <name>Format</name>
          <description>The file format, physical medium, or dimensions of the resource</description>
          <elementTextContainer>
            <elementText elementTextId="29417">
              <text>Chaque numéro est composé de 8 à 16 pages et mesure 32 centimètres</text>
            </elementText>
          </elementTextContainer>
        </element>
        <element elementId="44">
          <name>Language</name>
          <description>A language of the resource</description>
          <elementTextContainer>
            <elementText elementTextId="29418">
              <text>Tahitien</text>
            </elementText>
            <elementText elementTextId="29419">
              <text>tah</text>
            </elementText>
          </elementTextContainer>
        </element>
        <element elementId="51">
          <name>Type</name>
          <description>The nature or genre of the resource</description>
          <elementTextContainer>
            <elementText elementTextId="29420">
              <text>Text</text>
            </elementText>
            <elementText elementTextId="29421">
              <text>Texte imprimé</text>
            </elementText>
          </elementTextContainer>
        </element>
        <element elementId="38">
          <name>Coverage</name>
          <description>The spatial or temporal topic of the resource, the spatial applicability of the resource, or the jurisdiction under which the resource is relevant</description>
          <elementTextContainer>
            <elementText elementTextId="29422">
              <text>Polynésie française</text>
            </elementText>
            <elementText elementTextId="29423">
              <text>Tahiti</text>
            </elementText>
            <elementText elementTextId="29424">
              <text>20ème siècle</text>
            </elementText>
          </elementTextContainer>
        </element>
      </elementContainer>
    </elementSet>
  </elementSetContainer>
</item>
