<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<item xmlns="http://omeka.org/schemas/omeka-xml/v5" itemId="720" public="1" featured="1" xmlns:xsi="http://www.w3.org/2001/XMLSchema-instance" xsi:schemaLocation="http://omeka.org/schemas/omeka-xml/v5 http://omeka.org/schemas/omeka-xml/v5/omeka-xml-5-0.xsd" uri="http://bibnum.upf.pf/items/show/720?output=omeka-xml" accessDate="2019-11-14T10:01:28-10:00">
  <fileContainer>
    <file fileId="1160" order="1">
      <src>http://bibnum.upf.pf/files/original/7305057b667e63735be9b1ec069f6b60.pdf</src>
      <authentication>0239e5b15cc781caae3b527de291b717</authentication>
      <elementSetContainer>
        <elementSet elementSetId="4">
          <name>PDF Text</name>
          <description/>
          <elementContainer>
            <element elementId="55">
              <name>Text</name>
              <description/>
              <elementTextContainer>
                <elementText elementTextId="29684">
                  <text>&gt;kvwi4u, m

M'!F,ll\ 36

iVti M h M h i O L i

T«&lt; taata^foa ; V efo lc Ta- •
fana c le h .i.n a .o tc i tu­
■ .. . •
naaro i le hoe hohoa 0 t.*i&lt;nei vea, anfau mai is ,m
:J farane no.tu» avac«lt&gt;rii. .
■V- .
- ,
• • ■ h- • e -&gt; L : .;\ u ' •!
Faaaii maria Téfrttb te «*•' Ll «aapat arfi iTAB 1 le p«rau ru api e (auras hic! l lo
nei parait i Papeete-:
te inau fenup i.roto i te Ha» Tamara; c neiaj te mau mahtma maha toa.
•••••y

-------------------------------------------——:------------ -- - ....... -

.

AVIS.

PAEAU PARAU O TE HAT.
FA A TO R O A RAÀ.
:Mn a tona banabnna, te Arii vahiné 0 te ma» fenua
ÏVirtiorp; é'te .'Pavana', te Auvaha » te Repapirita farani.
tlsîPÛBiWMir. Ki:t te t n t 1 ri o Ole, ci mutoi no te mataeinaq ra b
Hi âjÿu'J» mono i.i F aa fi (i. toi faaore hia aenei te toron | E aiifa» te
T.iv i’nk, te Auvaha o te Repupirila nn teienei taata tovoa i na faràne /tôehunerç e p iti aliaru i te mit.ihiti hoe.
. i.1 '• ••Papeele, te I no Atetc I 832. .

■

T e A ril vahiné o te m m
■.fiftuk lolaielè,

'

Te Tavana, te Avvahiüo
te Uepupirita,

*Sï ipetthia": POMAIUÏ.

Papaihia: PAGE.

Papaihia te. hohoa i te fare toroa o te êê,
Te êê 0 te Tavana,
' P apaihia: Rriot.

Î’AATOROA R AA.
No te faatia vaa a tona hniinhaita, te Arii vahinc 0 te mau fenua
Totaiete, e te Tavana, te Auvaha o te Repujjirita farani.
. Ua faatoroa hia téîehéi jfeia i papai bin le ioa i mûri nei :
/T:Èivfiiiïialpî':ùo;te'mataeinaa ra no Ilaap ipo, ei mono ia Teihoâpi, tçi. fanSre hi,a ;tc toroa. H aüfau te Tavana. le Auvaha o te
IVépiipitftâ'h '‘ teiénei tiuta toroa i ta farane h e haiierê e p iti ahu
ru i te maUhilrboe.
•
I.vVllWsétSb, ep fnatjra mutoi no te malaeinaa ra o Afaahiti. ci
ntua.po.tôna iloito mailai i te. rave raa i te ohip •. E aufaii le Tavana,
tC’Ali'vaha o te Repupirila. na teienei taata toroa i infarano e h&lt;*ü
honoréy à u atuir.u.ttc matahitihuç.
&lt;.. i'RriN'o, ei mutoi no te mataeinaa -a 0 Taulira,, ei mono ia Maitin,
,\ei faagr.e hia .aenei. E aufau atii té Tavana, le Auvaha o le Repitpirita fin teienei taata toroa, i na-farane hoe h a n r e e p iti ahurit i
te matahiti hoe.
T ai i i m, ei mutoi no te mataeinaa ra uTe h arna li Moorea). ei monoia Telia, o tei faarue mai i lona toro '. E u 11 le Tavana; té Au­
vaha o te Hepupirità1i na farane hue hunc.c c p ti ali u ru i te majUijuti hoe.
Papeete, te 1 no Tctcma 1852.
.Te- Â r ii vahiné 0 te mau
fenua Totaiete,
P apihia: POMARE.

Te Tavana, te Auvaha 0
te Repupirila,
Papaihia,-. PAGE.

Papaihia te hohoa i te fare toroa 0 le ee.
Te, èê 0 te Tavana,
?

^ --- t

CT.'.RürtA S i

eJ" iOit'iqfîrX;

Les résidents étrangers devront énroyç^ à M,.. le.direet^ni; (Ici*
affaires européennes. léursiioms, peu A de jours féniineset|éiifa'V ainsi (pie les nonis ci leiiotnhre de leui domesfiqïies; ‘

.•'1 *g&gt; ï *. » v:

•StMjjJv:.'

r i.1 1 ,101 . o Lin-11 i.V untiif*
atoa ma ta raton maji.na- ,
rn
ei.-i.oi
, u laalte'i
'Va. 1a iuifa'u mai «rat ou •
l'Tgrnrft 110le reni ho^ ;
la
iV'*nê-*
l'ieiparau.' 1

Le (lirvttéü'r dcs al'fali-èi eTtrtipfehne^ a

‘ 9biWen.-'è^yp k\in

':■) f'riii u lit tel* *

NOTICE..

.'ihlttbl/ •

• ti «H*;*

Strangers residing at this place must send in to thb‘director',of
curopean nffaj'rs, their, names, the names of 1heir wives and.diil-^
dren, as well as the names and number of their scrV.inls.;î ;W? •

0&gt; •

J iie &lt; îire 6 ih lA à f‘d $.W pàak

à ig n e il : C nX W V .: T '-

...
'

,:a., ___ t l rip- r ti » .SilU ^X '. &lt;C* 6C 1&amp;*

Jlauca ruu a le mau Tfiohifvj mai te mahana m
no ATe-fe mai e lae roa li^ i le nwlumà 28. '; f
.__
ï !'&lt;' At .
• •••••.
•
..t ■■
i3v
’■■■*
E le Tavana e Pale e, te Auvaha o te Rnpu^
pirila.
.
.
.
•
••• t
I a or a nv oe i te ATrA';j*A-i‘.
''
Te faaite atti nei maloti itï pej te ohi.pu.la rnar
tou i rave i toivhoi ’ mahun i 2'i no Ai.«‘ti»: IH52..
Te Ttaava r-tiu i'-le laata ra i.f Yrrhyfipala. lia badva hia oia ë matou i teienei mah 'tia j ua îm'i ma­
tou i latta parait, e ua liape i li&gt; hdaftao hia b
matiiu, ite attira matou , ua liant tei Vner litifth’tè
tapant i pi^ia, tiit haajiaô m'atou i ie lû rell, fffi
ira va 10, ua faaii’uà hia Oia ite tpua, e 70 â,;Vfa
ei lioo tnau, è 7’5 h &gt;tP hiVàmauruVrii raâ, e e.tS
te Ta\ana.
Ta\àna. Te
Te.uliijf
ia a teienei taafa,
na le hau eo lë
uiusTia
taata,
e rave hoi i te titoni. &lt;io‘te tahaiia,' 100 (ara, Triài
te
t mea e, ia pohe aloai Ua oli roa t'Ciefiei oliipk
i le fare toroa, i Papeete
Te faaite alu net mat.ou ia'o e itTvohipa ta ma­
tou i ra\e i teienei maWana 2 i na Atete 1852.
Te fenua i le Pahee. Ua oli roa ia matou, aila e
ite i teienei parau. Ua itni matou i te lure XXVI
e le irava 2. Ua tapuhia taua fenua ra na ropu
mau, la hi pae na Ohumn, e lahi pae na Paahu.
Ua oli roa ia ohipa i teienei tare toroa i Papeete
nei.
» r/
’

P apaihia: Bm o t .

Teie le ohipa ta .matou i raye i teienei mahana
25 no Atete 1852. Te fenua ra i te Alaha, tei
imurohia e l'euviuvi tahi pae, o Veahi tahi. pae.

N'

i,

�0 Albert Adelin, hoo uina. i Papeete, tab »
E tupuRd to raua’toa. U» im» matou i to raua tau
hara,
e lahi atoa utua,
tupooai e na hope, ua uvi matou i le niàu ile, e
aita roa ' tu e ile i leienei parau. La imi matou i
Papeete, 28 Atelel 85&amp;1
te ture XXVI, e te irava 2. La oli roa, ua taTe t a paipc~au o te haavaraa,
pohia na ropu mau.
1‘aptiibia : Dl’POXT.
E hohoanuu :
. . .
le peretiteni ,

n.

.

•*-**&gt; 1 ■ r. C

' '

Te faaite atu nei matou ia oe i le ohipa ta ma­
Papaihta : LEBRIGAND.
tou» rave i teienei mahana 24 no Atete 1852.
Te fenua ra o Tnnifaro, o Paraita lahi pae, o Tribunal de police correctionnelle deg Iles de la
Teapi hoi lahi pae. E tupuna to Teapi, e pupu
Société.
ta Paraita vahiné, turn»», ilea tura ia matou to
Le tribunal de police correct» nnelle, dans ma
rfe a lurau. Ua ui hia te mau ile, e aila e ile i
faahoreohia. La bio matou i te lure XXVI, e te séance du 25 août dernier, a condamné le nommé
irava 2, ua tuu matou i le fenua pupu mau hia Mirev (Denis), débitant, à Papeele, pour vente
na Paraita vahiné, e ua tuu hoi i te fenua tu­ illicite d ime bouteille d’eau-de-vie à un indigè­
ne, aux frais de la procédure, à une amende de
puna na Teapi. La oti roa teienei o'iipa.
cent francs, et fixe la durée de la contrainte par
corps à quinze jours.
Te faaite alu nei matou ia oe i te ohipa ta ma­
Le nommé Albert Adelin, débitant à Papeete,
tou i rave i teienei mahana 30 no Alele 1852, te
fenup ra, o Atitara, tjei maro hia e Tearamaa, même délit, même peine.
raua o Fanaue. e ua oli ta Fanaueparau, e tu­
Papeete, le 28 août t 8.52.
puna to Tearamaa tumu, ua ui matou i te mau
Le greffier du trib u n a l.
!l&lt;Ve ail4 e i t e i teienei parau fenua. La haapao
S igne: V«' DUPONT.
matou i te lure c XXVI. La tapuhia hia teienei
Pour copie conforme :
(au fenua e toru; e pit i fenua, tei ia Fanaue ta,
Le président ,
tana roiti e tana moua ; ua horoa matou i ta TcaSigné : LÈBRIGANT.
ramaa fenua hoc, tana miti e tana moua ; ua oli
ro&lt;t teienei ohipa i te fare loroa i Papeete.
E ANI RAA I TE ITE.
Hoe noa iho a ona orometua e taata mau ia;
-Te laaite atu nei matou ia oe i te ohipa ta ma­
tou i rave i teienei mahana 30 no Atote 1852. E e orometua rau ra tona, e otalia ali ia taata. E
haav$ raa na Te remai, na Teuira, e ia Moilio. i ubu mau here tana, e faaroo hia ia taata.
la ora lu ma ru e te Atua. ei po hoe nei a.
La haava bia i teienei mahana no te taparahi
puaa; ua tmi matou i te lure XX, e te Homai na le fie; et tau tapa ohie; ei ui uè a vi,
iravaf9 oo taua ture ra; ua haapao matou i taua | ei manua a horo, ei lahea vai pue, ei poiri i valure ra; ua faautuahia, teie te utua, e vau lara, ; uo, ei maramarama i rolo. Homai na te ite e te
ei hoo ia ;i taua puaa ra, e piti hoi lara no te ino Atua, te ae pau, te upu taere, o le lia raa i te
r a n k l e mon» hoi e-toru tara no te hau, te utua hu vaa, » i le orero raa.
ia a teienei tau taata. La oti roa ia matou i teienoi mahana. •-■b 1 •
TE BLRE AHIAHI RA.
.
•g
Te mau Toohitu.
Ahie î Ahie ! Tuatuà, tualuâ. La ahiahi, aroha
mai i to maru e te Atua. Na vaho roa. E ara i
Papaifaa: T aamu, Arahu, T ariirii,
te taata lolova, e le tolomapu; e ara i le maro
F are aou, Neutere.
tairi, e le hufa papai ; le biehie, e te mao.ti hau.
Tairapa, peretiteni.
la tiroaroa te a\âe, ia o tua, ia o ara, ia na (aha
Mare, auvaha ture.
I atau, ia na te laha maui, e ia aa roa te taoto.
V a h ia . papai parau.
Te mau pahi i lapae mai, mai te mafiana 26 mai
à no Atete.

Haavaraapapaa.
■ai*/i A4

i : .*• ï%- -• j-'

j

Tira toru mante o Mousam. tnpena White, mai Matuita mai.
Tira piti farani Dos Am igns, lapena Lemaire, maiTànfoniamai.
Tira piti beretane o M aid o f Sulphia, tapona Bennrai, mai Raiate#
tuai.
Patia ia mante o John a Robb. tapena Ninpenny, mat Maluitamai,
Tira piti o te Hau fiamehameha. loraana Parchâppe.mai Nuuhiva,
Tira piti o te Hau .Vuubica, tomana ilabire, mai N'uubiva mai.

A putupulu ai te haava raa papaa i te mahana
25 no Atete i mairi aenei. ua faau'ua hia o Mirey Denis, taata hoo uina i Papeete nei. i te utua
hoe hanere farane, e te mau utua'loa hoi o te
Te mau pufii i reva.
haava raa, oia i hoo i te mohina a va i te taata
Tira
piti
mante
o
Velasco,
tapena Worth, ua rera i Huahinn.
tahili, ma le au ore i te ture. 1 ore i pee mai Tira piti farani o Ofoha, tapena
Lewi?, ua rern i An».
taua utua ra, hoe ahuru ma pae ia mahana tona
tapés Êa bin.
s must
RRIOT. êtio te Tavana.
-,
«4 Fuasi &amp; a «ui&amp;âmd no s i t
!'ia c; j . aqfcuüü .ku-htn,.
i i ,.j 8 ! &amp;

�</text>
                </elementText>
              </elementTextContainer>
            </element>
          </elementContainer>
        </elementSet>
      </elementSetContainer>
    </file>
    <file fileId="1161" order="2">
      <src>http://bibnum.upf.pf/files/original/54212d84859bf806e14b3728f71d0955.pdf</src>
      <authentication>913de8b29adbf4c413843680e454f849</authentication>
      <elementSetContainer>
        <elementSet elementSetId="4">
          <name>PDF Text</name>
          <description/>
          <elementContainer>
            <element elementId="55">
              <name>Text</name>
              <description/>
              <elementTextContainer>
                <elementText elementTextId="29685">
                  <text>HAH W A 9 XO ï t V t « A

- •l' -' '

l'etaata ’too , c crc Le Ta-r,
fana c tehaava , ntei liir.naro i te hoe luftflBji o tvir
eaei »ea, aufau nui ta e

rw» r i

!I ’ I '
■'

1852.

s u m a;
rr~
- ..liOi iSBttS *5. lîKOVJt-- Cl.

T; T■ i l&gt;

m

eoi f i
-■a
3a swii *»«'.« Sa.iWt Ïftiw&gt;e»tï^
r§
7
.g
';*»■&lt;
«îwj»i?
s «
s a...---w ----a -r—
= .--.-)
^faraneuOnaav;ieçtÿ»nw70
f
—
F.wau mai U Ti'f»iio t&lt;nv Ri haapararç ray i le pavyu rii api e fauléa liia'i lo
te m.iu i'enua i rjftp'i lé UàuTam;irift entra i te mau mahanSirmha tcftr';7- "" çm*.| m au^tepito to n.o

IMI- Vtr r^H A fj O TF, HAU.
Haam raa a te mau Taoïnlit ,'rnai te mahana 17
noyit&amp;feïmçri7- lae voulu i te mahana 2notetema
NJ
;-?v
F té Tavfina e Laie e, te Auvaha o te Hepu-

—
n , 1

i

Rtre 'i.
à , &amp;t
tsnsüjj \ik»»6ï i uei
y m i dwtt. tanjvw
„j-.u.l. i l l

J r o a o U u e l u a ; e 1;i t e q l g p n?«Il&lt;j)u, e (.naL

T-*

uei parag i l’ ipeete.

* 1

mau laua mili ra. La ere Vou o Ouelua.
S fltg ï K'.d rijss.; _
T .. •.
• , .Uli i'«
l e (&lt;un(e aiu w .
te
JM w ,!,nua ra n luiiiiaana, le. niarohia e

T " ; î . ' s ' 7 “ 1 t f t W , - ?yBtK,,« ilflK -s *
pint, let ravelita e roatpu i .roto i tetepei fa p loroa. La faaroo màtoii i lé parau a Faino“ é Té
•
i te A ri v mau.
parau a Tehiri, e ua ItôpC î te fâarooliia. La yi
..îe faaïte alu nei maiou ia oe i te ohipa la ma­ matou i le mïtu ite. Teie lo île i laahoreohia h
tou i raye i .leienei m ah an i 31 no Alele 1852, Mai!ni ; ua faaVoo tnhtoü'î-laifa ’p’fPrau e üaffopè
Te fenua i teîiaieitei, e le marae. E tupuna lo roa, ite alufa'mà!ouv'C'‘;&lt;^’f e l ^ 4'''&lt;À4 (^ie 5.Tatti:!$ai'
raua tumui teienei fenga. Teie le ite i fuahoreo- leienei tau fenuu^tîh h'aapa&amp; trialôü Tth turo1-^
Itia, o Pupure, e ua parait oia i lana parau ; teie XXVI e te lure XXXI, e le perte*il, « fè 1faVa:(|
tana parau, ha Paraît vahiné leienei fenua o Tia- 9 no laua turc ra, La oli roa ia^mathu;
teilei. La haapao maiou i te ture XXVI, e i te hi ri mau icieneHenua^'i : -K2? a diet &amp;'î f c !i gj.
lure XXXI, le perte II, e te ira\a 9 no laua ture
----■----fli'ir'ii—■''Hi'i.-ti ; r iW ï &amp; ^ÜKàt Û ÎM
ra. lia oli roa leienei ohipa, ua riro ia Parau va­
Teie a te ohipa ta matou i rave f téienëî tîur^^f
hiné, e le peho fyjaloa, te aau, c te miti. La ere hana 31 no Atete 1852, te fenua i Pehaufüpe* ’’•&gt;
roa o Tant.
tei marohia, e Fihaap't^ e Faaraoa ; véhirre, c e 11)
Papa. E tupuna’nae to ratou mau tumu. Ua ui
Te faailè.ütu nei maiou ia oe i le ohipa ta ma­ le peretiteni i te hui*rraai.ira,„e te mau ite ,iltè itou i raie i teienei mahana 31 no Atete 1852. enei fenua. La imi matou i tojnatou manao,
Te fenua ra o Farevaa, tei marohia e luouou atura matou i te ture XXVI, e le irava 2 jh»taua
raua o Teofaalua ; e tupuna tona lumu, e parahi ture ra, ua tapu hj.a.taua feuua ra, e lorutufaaj
lait lo Tuouou lumu. La uvi matou j te mau ite na Papa, na pihaapi, y ,na Fyarapa yjahiue.-Ua
no te parahi tau, e aita e ite i parau mai, e no oti roa teienei ohipa i te fare toron i. Papoet^.*
Tuouou iaua lenua ra. La imi matou i to matou (
, ------------r—T—— — —
manao J ile faaiaa raa i le tupuna e ite atura ma­
ic faaite alu nei matou îa né j te ohipa.Ia iaa-;;s,
tou e, no le tupuna mau A laua fenua ra o Fare- tou i rave i teienei mahana 2 no Tetema 1852.
yaa, La haapao maiou i le lure XXV I, e ua luu Te haa&gt;a raa i te vahipe ra ia.Jîlauore, no t e ,
mal ou no Teofaai.au i laua lenua ra, La ere roa faarue i tana lane ia Hamara. Ite atura,^ato u ^ ,Tuouou i teiepei fenua.
ua hara mau teienei papaa o Hamara nei ; te au
ra tana hara i te ture iX, te pene, 1, e te irava 2 ;
•éTèie ta matou ohipa i rave i teienei mahana e te ture XV’III, e te iraya 1 np Laua ture ra, IJa
1 no Teiema 1852; e parau otia fenua no Afai- haapao matou t leienei taiyure e piti, ua hara
tanla vahiné. i te fenua i (Home,ho. i te malaei- roa teienei papaa o Hamara , i roto i teienei
naa i Atehili.; o Mai tahi pae. Ait a o raua e tu- tau ture, e ua riro teienei vahiné o Mauore ei
puna . lia imi matou i to maiou manao, i te faataa vahiné hara ore.
raa i tiiua otia ra, i le alura matou ê, ua ere o
Rave hia i te fare loroa i PapeéU;.
Mai i teienei otia. La haapao rnatuu i te lure
Te mau Tooli|tti,
XXM. Lia ere roa o mai i leienei otia, ua riro
roa La ATnilaatu vahiné.
PapaiHia : T aamij, Arvhu, T arurii.
.................. ..
Iaorv \ \ ai:

Te faaite alu nei matou ia oe i te ohipa ta ma­
tou i raVe tleienei'mahana 28 no Atele 1852; e
h a a ' a raai le lalvivi ra ia Taraufau. La haavn
hia Jia oia o te haava inalaeinaa, e horo mai nei
ia maiou nei. F eia tana hara. 1 te alura matou
e, aila ih ara i le lure.e XXVI, e te irai a 4 . Ile
alura matou e na'naîho tau;» inili ra ; é le ofai o
Ttiavau, o te ofai o Toropu maavea. Lia hape

•■TAiRli^, 'pérétiterti:/'’' J*
Mare , auvaha ture.
: ù lüiï àùi &amp;uîù WîïitifX:, :papréî
a-r^
sîsjJ

;1

os

i Eve

œ io

,6 8 1

:

No te nte'a e raVeirahi aenei te tavaaa matash*
uaa t laaile tuai t to ratou hinaaro, e e tanu-i le

�7 —
•-»
s# *r.
avauifi i i'blo i 14 tatou mau àtia bcrti,'lé IViâiio j
papa atu nei té Tavana i tona-faal a raa i Ici reii-a.; te .hinaaro nei oia e ia tann mailai r «a hia ia,
no le mea, e taoa hoo ruln roa hia c te taata nei,
,0 c.rnahere i le rahi roa le fan faa eroaa mai i 1«
tjtffîi o l&lt;1hu.
Eiaha ra hoi Te raau tavana, e faariie taue i tt
,.^nu raa i le ufi, te muant, e te 10, a tanu ai i
te avaava anae ra ; e luha maite aloa ra i te
tauu raa t lei reira mau niaa i rulo i te mau aua
hau é liai ; no te mea, ci niaa ta te taata nei e
liai., cita hoi loria opu e paia i te avaava.
’
to Havana-c aiifauf atu i lehoe re, ei haa; tuauruurm raa i le fera-, 11a raton le avaa\a i hau
i te hgfïc(iel»ü e te maitai.

r ~

■ jn f J ü J £

7V&amp;» 0

te 'T&lt;tvàm,

/V/:uihia : ïlitior.
PARAI .‘ FAAITE.

nuaio hia nei te uiii e le umara, te mataeinaa e
u|,i
ratou e te umara ra, a ula mai i lèlenei.
ia lia ia hoo i taua mau maa ra.
Y 'Y ,
Ua faaile te mau Toohitiw le oti raa o ta ratm»
ohipa i teienei mahana K no Tetema 1852, c ua
.tapono mai i te hoc rata i le Aùvahà 'o te Repupirita, i le faaite raa lu iana e ua oti tepili 0
to raton putupulu raa i te malahiti 18Y2.
Te Tavana 0 Pagode te Auvaha a l e RepnpY
ta.
............
la 01a na 00 i te Atua mau. Te faaile atu nei
matou ia ile pe i la matou parait. T.eie la matou
paraît. Te. faaoti nei matou i ta matou oliipa i
leienei mahalia h no lelcma 18 2 -e te ha ere
nei matou i lo matou mau fentta, e te faaile alu
nei matou i lo matou aroha ia oe e le au i to ta­
tou neiparalti raa,eiaha ia murée ea tau noa'lu, e
te aroha 0 to tatou Atua ia haamaoro hia to ta­
tou alto. Ki reira latou e faarer *i faahou ai; ta
malou leié parau ia oe e té Tavana. L
laora na oe; é parau rii (a oe raa faaite mai ia
matou, e ai la ra atîra noa tu. Tirara ta matou
parau.
la ora na oe i te Alua mau i le parabi ra i
Papeete nei, te Tavana, le Auvaha o te Repupirila 0 Page.
*À
-•-*-^ Na te" mau
* Toohilu
‘ :r

I te uiajti raa orofnetus:^ roto 1 te mataeinaa i
jlfitiaa ra, ua faaluptt te l’eiu 1 aapeapea i le peape«ï itterto i 10. mataeinaa, e na afafa roa raton
ipcapea. ra, e ia lac a'lu Le patau faatoroa
o te ovonielua Ici hau le taata i le tuâiiti raa iana,
, na tamàîu' terhôe màn laala 0 Tcaua c o üopa,
te talii na roto i la raton paraît e ta râlou mau
;rgve.a,.i jepalo.i mai i le faauo raa a te Tavana,
.te Auvaha y le Répupîrita.
"Mai l.eau i.le. lure, un haavahia teienei tau laaTairapa , pt:retileni.
ct.ï iino'e ua faaulua hia i te ulua lapea e toru aMare , auvaha lure. vfrfe. 1 tg.vabi man i lupu ai taira peàpéa ra, te
Varia, papai parau.
haava taa hia., e na haava ra, é Papa raua 0 Putiaiiia. i raro ae i le hiopoa raa a te rualira rnu- Teni le vola a te Tavana i le vahono raa tu
t,pi ra a Pihaldi.
taua rata a ie mau Tdohitura.
Ua taio . ia te parait no to raua faautua raa i
\ \ TE MAI TOO III T l E
trhrS i le aro 0 le laala toa no taua mataeinaa ra,
1 te ha:nu;it:i raa mai i la outou na ohipa, ho.1nui itio lau parmi ;
tei pulupulii i pihaiho i le fare pure raa. la ri ru ! faaile
ato ia oulou : « la riro le paraii lia me ra, ci haapao raa hoe
teferçei, gi hio raa na tatou, e ei l'aaara- raa ia où- ' na outim. » t'e faaile faahou atu uci a vau ia outou i teicoei i te
••aa i ta oulou na ohipa
tou i te feia e lamalu i le faali. u i te peaçea e , faaoti
la hoc a hunt te parau iia nu le taata toa; e au ia outpn ia haava
té ino i rolo i lo oulou 11a mau malaeinaa, e ia ' na roto i te înanao lia e te parmi mau. e faalia tu i te taata iti-nrai
taata rahi, ma; te hio me atu i te hurii o le taata la haaputnjiro (eienei utua leiaha 1 taaulua liia i nia ia raua ■ te
pulu mai oulou ra, no te haava i i i le m ui taata uû Tahiti nei, c, c
niii ei ipalai ia raton na le ealia mau, oia hoi le eré no la oulou iho mau ohipa. Te i;e m o ra le \r.ua ia outou, e u
parau mai oui i le hoe atu inuliana i ta outou mau haava raa. la faahsiapao i té titre e te mau faaue raa.
laa outou i te hoe parau. na rolo i lo outou maramaraina e te mal O ^fâiruai, tei hau roa ’e lana harai ta teienei nao lia, eiaha oulou e maria» iio.i lu i te parau a le taata la rahi'cA
oui oti 11a iiiana, e au aloa i i. ia oulou, ia paràhi atoa i le haapao
tau laala i parao. hia nei,. ua faaite liua oia, na tu
raa ua 111:1 1 te parau iia iiae.
i , .;
rotp i le parau i j a ran hia e ana a aratai hia mai
I e uiauruuru nei'au i tu ouioii itoito e te haapap. maitai raa i le
mau ohipa i tuu lu i mai n i outou e rave: ttayerahi te parau i p p*1
in oia, i te tapau malamua no loua lalarahapa, hia
in ii ia u nei, no te hue mm parau i faataa hia e oulou. le! veua na 0 oia i le parau raa, « outou aloa o let pu— t ihi o teien.ei ni iu parau. no te hunt ia o t.i mjtou ( i3taa raa, te tahi pae au ra, no te haamàiia ran ia i taua in.m ohipa i faataii hia e
Jupulu mai; io nei, le l'aaite atu nei au e ua rate oulou
ra. (&gt; te tn laitiua o teien'ei mm parau, te tia.ratiftl it.làCfe
uuj.ça mauao vau. e te faalia ra vau i to outou liaapae, no le mea, o oulou le haava raa r ilu h pea, e e ap i te taatua ia. haapao mai i tei l'aatàn hia e oulou'. \iba 'rii le hnàïoarià
hinaatpi te lapea ra,a i to’.u nei toroa, ua haava- la
ma i la oulou na mau ohipa, e hio imitai iho outou, ia orc te feia'i
re hia ra vau, no le rhea e ere hoi ia i lo oulou haapao hia e outou i te rave ia faahape haere.
L lamala iho ra outou i te na ua i té ore raa o lo outou puluputti
î$$a|ro, jMwîe •■c litre o laalierehere, e faaulua raa,
ia ite mai oulou i le hina.uo o te mao taata lahiti; o la tatnu ià
tilé fera h,ara, &lt;e haapao maite oulou i le ohipa, 0 le uni raa i io• ratou maitai. •
_ ‘l ‘ • 'T' •_, H trjfi’j ’&gt;
ftubaéco ôl/no te mea, te ile mai
IA OU V NA OliTOIf.
^ijPUtpUlaf U|nei, i le hopea o le leia i ore i haaPapeete, le 8 no Tutcpa,1852..
ygftti eii'l &lt;m! j &gt;136.1 i v ÿy-i /5 m -'- ;tii •
Te Tavana, le Auvaha 0 le liepupiritu^'
« " * f ,”5 la itA iIrÂ m i; ,
3 J L i i b l A]t &gt;i l . •
■ J T .4 '
Papaihià : PAGE.
h.iajlu npi, te‘fna(i mataeinaa e te biBRIOT. éê 0 te 'lavana. ;
' '.à îM
^ ...»
^
...v
:-V r-a-wJ» ]’ ’M\
i US2 v&lt;i t-1 jji

V
r

e

»

�</text>
                </elementText>
              </elementTextContainer>
            </element>
          </elementContainer>
        </elementSet>
      </elementSetContainer>
    </file>
    <file fileId="1162" order="3">
      <src>http://bibnum.upf.pf/files/original/dd4559afd1104209d8ebf0e3d6dfd053.pdf</src>
      <authentication>a7116a36c76baaf522430dd85648c40f</authentication>
      <elementSetContainer>
        <elementSet elementSetId="4">
          <name>PDF Text</name>
          <description/>
          <elementContainer>
            <element elementId="55">
              <name>Text</name>
              <description/>
              <elementTextContainer>
                <elementText elementTextId="29686">
                  <text>V1AUAAA U) AO TLlliStUv 18:V2.

m m xs

TE VKA NO TAHITI,

O le fcft liob'fàoa."i* te 'firtwi
taata e, liaapao i te tairi
raj taoa, c lia ia ia ncnci
;P aloa liia ta raton mail paran faaitç i rotOji eiçnei
vea. ia aufau mai raton
E rttu ifiaiia Tepilo té ne-", Ei haaparare raa i le parau rii api e faufaa hia'i lo - CH 1-farane ni» te reni hoe.
noi paraui Papeete.
tu mau funun i roto i tu llau T.imaru; e neia i te man mah ana maha loa. j Fqaan niai ia Tepito1
rieipaeau..
Te taata ’toa . e crc tr Tav.ma i* lu haava. o tel tiiuaaro i te line hohoa o trienui l'cci. aufau mai ta e
:}fftr.me tio na avaù e ton*.

roto i loua loroa, e haere e. parau alu ia Glombni, i rotopu mau i le pure faatahinu. raa, e aoro \t
. Te line maa ohipa no le rahi o le huru o le lia iana ra faatoroa oia ia Paliahia, o lei maili
hoè pàè au laala i rotopu i laua feia i parihia-ra, bia e le n.alaeinaa, o lo te Arii vahiné ia hinaaro
&lt;5 maa parau huru rahi roa lioi, ua oli aenei i le ; (e parau haavare hoi taua parau ra :) e ua titau
haavahia c le liripüria boro raa i Papeete. E pea oia i le hoe pae au taata, e haere mai i le tapali
rahi roa le ta a la i pulupulu mai, e uorc roa lioi i te hoe fare ë, eiaha i le fare pure raa 0 te fe0 muhumuhu raa i rolo i laua parau raa ra ; ua nua n-u, c faaroo i le parau a Mairuai; e ua lono
paralti noa lo le oiro atoa mai le l i a i maite atu oia i le muloi na rolo i le ioa 0 le Arii, e haa1 le parau e faataa Ina e le ni au haava. Aila lu matautau alu 1 le lapëa ia Paliahia, e ua valiahoi e parait è, maori ra, te paloi uana raa i te haa- vaha oia i le mau lure « te fenua neû uaroib' i
pao i le hoe lut e lumu no te fenua net ; e ua la- loua riro raa ei hio raa ino i le paloi raàmai i
mala Itia e ralou le laaù mai i te ioa mana o le laua mau lure ra ; e no* te mea ua ite le laala
loa, e e laala ili ino roa oia, e ua faaipoipo mai
Arii i rolo i taua parau ra.
Teie t*- huru o laua parau nei, e le parau pari oia i le lavana vahiné o taua mataeinaa ra, ia
roaa iana le lu6a e te fenua e te maria lavana
raa i lmpoi bia mai i mua i laua tiripuna ra.
hoi.
#
Mairuai, e laala no loEkale»;a lei haapaoliia e
Parau no le pari raa ia Teohu, Mairuai, Tui- haapii mai, c e fuaile mai ia matou i te parau a
haa, Teaigo, Opio, Peapea e f/apono.
te Alua, ua faaile mai oia na rolo i loua liib raa
O tnaua tei papaihia le ioa i raro ae, e raatira i te paloi alu i le tore o le fe.iua, e le tahitohito
muloi o le haava noie nukaeinaa ra no Hiliaa, le alu i le parau no le Apoo raa irili raa lure; e ua *
faatupu oia 1 te amahamaha i rolo i le mataeinaa;
faaite nei maua i teienei ntau parau t mûri nei
O Teano tailua, e laala no Haialea. Ua parau ua pure oia i le s ure raa i ifi hoe fare ô, e aore
oia t te hui-raalira. Teie ta te Arii parau. e au- i le fare pure raa mau, lei faaliahia e te laala no
au aUt ia Pittiahia, aore le Arii i hinaaro iana ei laua majaeinaa ra, mai le ile rnailai i (e hinaaro
oromelua. 1 le anolau a laalomo ai Ariilatmai i 0 te hui-raalira, e te parau faaloroa raa i nehei
le pa! i i te.anani loua paraît raa t teienei parau. Itia i rolo i»te Vea. (Ja parau aloa oia, mai ia *
E i muriho, ia oti Paliahia i le niaiti hia ei oro~* Teohu i le parau haavare na rolo t le ioa 0 te&gt;
nielua, ualiaëremai Peapea, Hapono,Tuiltaai le Arii.
O Teohu, Mairuai e le falii iho mau laata, ua
lere o TuaviraiHitiaa nei, uahaere raton i tera
fare, e fera fare, i le parau ha 're raa i le parau lilau alu ralou i le taaia no laua mataein a ra,
haavare, na rolo i le ioa o (tî Arii. Teie le hoe o j ia horoa ralou i le laoa e le maa na Tuàvifa,
taua j araju na ralou ra. E ore e lia ia faa o ome- mai lt&gt; na rolo a 1 te ioa 0 te Arii. Ua lilau aloa
lua itia Paliahia; le hinaaro ra le Arii \ahine, e hoi ralou, ia oroa mai le bùi-ra lira, i le ahu i
0 Mairuai, le laaloroa ei oromelua. Ua oli aéra hoo bia e r-ilou i le anani ia Ariilaimai ra mai &lt;è
Paliahia i te niaili hia ei oromelua; a parau ai lia ore, e ua lilau aloa oi ia horoa mai i lé
puaa, e leienei mau mea, ua na rolo noâ ralou i
jatcu i teienei narau.
O Tuihaa, e melna faaamu n &gt;Tuai ira. e raa­ le ioa 0 le Arii le parau raa.
o reira maua i papai a*u ai i teienei pari raa
tira muloi lahtto no Hiliaa, lei l'aaore iiia te lo1
te
fV
'ia e au ra, e le am alu nei maua ia haava­
roa no te eia, ua (un oia i niailio ian i le ioa Arii,
e taata inu faa»aero i 'e ava. e le rave haere i le hia le mau laala ra o Teohu, lavana no le mata*
vahiné. Ua titan pmepine oia na rolo t le ioa o einaa ra no Hiliaa, lei p*arihia i te pa/oi i le
le Arii vahme i I pi.m ?a;ùa ti&lt;» leitnei malaei- niais aaue raa o le Ttfvana, le haapao ore i lëna
naa, e f.aau ; le parmi ia Ariiia inai ra no lehoo loroa, i lo faaue raa i te muloi, e parau alu ia
raa i ta ralou anani, e le haa alauiau raa i le Otomoni, e la.iore i le faatahinu raa, parihia hùi
laala ia roaa mai le nrail à noua ib &gt;. e ua lauturu i le faa lia raa i pihai 10 i le fare pure raa mau^
hia mai oia ê'Teohu. raua O-Mairoài i te ni reira le ho * pure raa é i roto i Iona iho fare tuau&gt;
parihia hoi i le va ha va ha mai i le lure o le fenua
raa.
o vo\»
(Ja faài* pu a Ioa hoi Teohu raua o Mairuai i le i nei, parihia lioi i le faaino, i le parau raa i le
|&gt;&lt; apf a f Wil i iê niüneinaa, n ai Ifijia^uri alu i parau haavare ua rolo i le ioa o le Arii. (Abiona
te mau laala o 'e Aiiîi laeato i mai. D T« ohu, le i 1 te rata i mûri nei, tei papai hia e ana iho.)
tavaua 0 le uialaeiniia, ua faauu 01a i le muloi ua j Mairuai. PaiT.iu i le ao i le pure raa i te laPA EAU PA HAU O TE HA U.

�bY 0
pâli, ui«i le ile i le parau i'aaforoa raa ia l'aliahia. (Ahio i -te lure no le malahiti 1851, irava
.2.) Parihia i le liaapao ore i le mau faaue raa;
parihia hoi, i le parau haere raa i le parau haa‘.vare na rolo i le ioa o le Arii. (Ahio i le lure
‘ H a, irava 1. no le niaiahili 1848.) Parihia hoi i
ie lilau raa (nu rolo i le mana 6 te Arii) i telaoa.
E au ia i te lure 21, irava 5 e le 6 no le matahili 1848.
Parihia raua o Teoliu. ci lumu no le arepurepu raa. (Ahio i le lure 17, irava 3 no te niaiahili
/1848.)
Tuihaa,cTeatno. Parihia i te faufauraro haere
i te haere raa i lera l'are i lera l'are e faatupu i le
peapea. Parihia hoi i te faaino raa i le mana e
au i le feia leroa. Ahio na i le laaue raa no le
ma a haapao raa a te muloi. Faaue raa 54- e te
irava 20. Ua pari aloa hia hoi i le parau i le pa­
rau. haavai'e na rolo i te ioa o le Arii. Ahio na i
le lure 17 a e le irava 1 no te niaiahili 1848.
Opio, Peapea, Hapofio. Parihia i le palui mai
i te mau lure no le fenua nei. Parihia i le laalupu
raa i le vahavaha i le tlau. La haere niai lefenei feia i le hoe l'enua e, e ere lo ralou iho. i te
îlaaj.upu raa i le peapea. Ahio na i le lure 5 no
te niaiahili 18i8;'ira\a 8.
Papaiiiia i Hitiaa i leienei mahana 5 no Telepa
■1852.
P ihatai, raalira muloi.
Pàtiahia, haava.
r ‘ O matou tei papaihia le ioa i raro ae nei, le
faaite nei maiou e ua ile matou i leienei mau pa­
rau i papaihia nei, p e parau mau anae.
F anal e .
,
P alpa ul .
r
Vahinelno.
Te trripuna, ia horoa liama noa ratou i te paraü i te ieia i pari hia i le faatia raa ia ralou
iho, na roto i la ralou mau ravea no le paruru
raa : tei te huna ra hoi i laua mau parau i pari­
hia ralou ra le rahi raa o la ratou parau. No le
île pabu raa na rolo i te mau parau l'aaile hia
mai e te mau ile, ua laalaa ralou i leienei mau
parau i mûri nei.
.

r
Te I 3 no Tetepa 1 852.
E te Tavana e Pale.
I a ora »

oe,

Papeete, 1 4 Tetepa i 8i&gt;2.
E te Tavana e.
Ia ora

na o e .

Te faaite atunei matou n oe e naaratai hia maim taata ra n Pea­
pea raua o Hapono. o Ici parai! hia ile fa ilupu i le peapea i le raa_
laeinaa ra i Hiliaa e le paloi mai i t* turc o le f nu ' nei i mua i teienei tiripun i, e no te mea anre roa c ite#! te faahapa raa'ia raua aore
alura leienei tau taata i faaulua hia.
Te mau haava :
l'apaiRia : T aw, P apa.
T aamu, percliteni.

Haava raa a te mau Tnokilu, vrai te mahana 17
no Alele mai c tae roa tu i le mahana 2no tet?ma
E te Tavana e l'ale e, te Auvaha o te Repu™
pirita.
I a ORV NV OE 1 TE ATUA MAL.
Te faaite alu m'i maiou ia oe. i le oh'pn la
maiou i rave i leienei mahana 2 noTeiema 1852.
, Te ferma ra o le Honpuaa, ua oli i h* imi hia e
maiou. E liipuna lo Tauturnii i leienei fenua, e
I pupu lo Tepihaupai lumu. Lra ni hia le mau ile
no le tupuna, e aita e ile i parau mai. Ua ui atoa matou i le ile no le pupu, e ua parau maira
le hui-raalira ia malnu e : ua i*e maiou i le pupu
raa Ilia e paon na le vahiné, i le mahana lapali;
e e taverahi le laala i faaroo i laua pupu raa ra.
lie alura maiou e, ua ere roa le lupuna i leienei
lenua. Ua haapao maiou i le lure XXVI, ua rirn
roa leienei fenua ia Tepibau ai, e ua ere roa te
i lupuna.
r
T‘ue la matou oliipa i rave i leienei mahana 3
no letema 1852. Te otia i Vaiorie, loi o.aro iia e
, Huerue rauaoVairoa. Ua faaroo maiou i le pa­
rau a Va iroa e ua hope i le faaroo hia, ile alura
i maiou e, ua erç roa Vairoa i laua .otia ra. Ile a lura maiou il/&gt; parau a Huerue ee parau lia lana.
Ua faaile maira Arahu i lana parau i le faataa
1raa i laua olia ra, i lona faaea raa i niaiho i laua
lenua ra; ile attira maiou e, e parau mau ta
Huerue. Ua hape roa leienei laala o Vairoa i
' leienei olia. Ua ni matou i te mau ile, e aita eite
, i parau mai. l'a haapao maiou i te lure XXVI e
le irava 2. Ua lapu hia laua olia ra na ropu. Ua
riro o Vaiorie ia Huerue ; e te otia i nààro hia,
riro aloa ia ia Huerue. Ua ere roa o Vairoa i teieueiVaiorie, e le olia’Ioa.
Te mau Toohilu.
Papaihia : T aamu, Anviip, T arijrii ,
F areaul', Nlutkre.
T airapa, pereiiteni.
Mare, auvaha lure.
Vahia, papai parcu.

Te.faaite.atu nei matou i.-i oc e ua haavahia arnei te mau tanta c
état Upu i te peapea i te mataein.iara i Hitiaa, e tei patoi nui i te lu­
re p te frnua nei c ua faautua hia mai te au i te tureXX, c te irava
"3, c te tore V, e le hopea o te irava 8
T f.üH'J L -.faautua hi i i le utua moni e torn hancre farane, e ua
J.uaru hia i ftaiahM. hma ihor,î fenua inau.
M aihuai . La faatilua hia oia i le utua tapea i roto i te auri hoe
ïanlahit.' e te moni e pili hanere farane.
PAIUU F.4A11 E.
TEAMO- La faautua hia i te utua moni hoe hancre farane. E ua
T.e faaue hia’lu m il mau mau ra t r °mu toi nn te mataiinaa'toa no
tiiarii nia i Rai vU*à i lon.i îpora fenua.
i: T uihaa. La f^atitua hia i te utua moni e pili hanere farane e ua i Tahiti, e e hajmno inai, iatiei te hopea o leienei avae o Tetepa nei.
i te Auvaha o te paeau papaa ra. i te ioa o te mau taata toa i faautuaru hia i fUiàtoa i Joua .ihora fenua mau.
■ tm o . La faaulua hia oia i le utua hopea i rolo i te auri e ono j tua hia, note taeroava i leienei avae. Ei te mahana hoe po Â tipe*
. rave ai ralou i ta ratou utua.
pyae, e te utua muni hue hanere farane.
Papeete, 12 Tetém.a 1852
. -'i
. •
Papaihia Le mau haava :
Te auvaha p tepaepapan,
P aÿa.T ani.T uuehia.
l,upQihia : CII4PPE.

I

ERIQT, éê 9 te Tsvatw.

r

r

�</text>
                </elementText>
              </elementTextContainer>
            </element>
          </elementContainer>
        </elementSet>
      </elementSetContainer>
    </file>
    <file fileId="1163" order="4">
      <src>http://bibnum.upf.pf/files/original/f790cfa75a0fc514a9b7b2c3ebbdc509.pdf</src>
      <authentication>e1d7ae4ba64fda1cbee308ccc6d079cf</authentication>
      <elementSetContainer>
        <elementSet elementSetId="4">
          <name>PDF Text</name>
          <description/>
          <elementContainer>
            <element elementId="55">
              <name>Text</name>
              <description/>
              <elementTextContainer>
                <elementText elementTextId="29687">
                  <text>tanin

mi-

M.V11\ i\A 23 NO TETEMA 1852.

Telaalu 'ma , c cre te Tuvana c te haava , o tei lu—
naaro i te hoc lielioa o teicnei vea, aufau mai ia é
3 farane no na avac etoru.
Faaau mai ia Tcpito te ne- Ei haaparare raa i le parau rii api e faufaa hia'i lo
nei parau i Papeete.
te rnau fenua i roto i te liait Tamaru; c nciai te mau mahanamaha toa.
t-- •

O te fêta hoo taoa, c te mail
taala c haapao i te taui
raa taoa, c tia ta ia nenci
atoa hia ta ratou mau pa­
rait faaile i roto i eienel
vea, ia aufau mai raton
1 farane no te reni hoe.
Faaau mai ia Tcpito te ncnei parait.

mu. fia ui hia te man ite no laua parau ra, e ailà
e ite i teienei fenua. lia imi malou i le lure e au
i teie parau i te ture XXVI, e te irava 2 no taua
FA.VTOROA HAA.
lure ra. La tapuhia laua fenua ra, tahi pae, na
Paraita
vahiné, e lahi pae na Taamalo. Ua oti
No le faalia raa a lona hanahana, le 4rii va­ roa ia matou
i roto i teienei fare loroa i Papeete.
hiné o le mau fenua Tolaiele, e le Tavana, le
Auvaha o le RepupiriUt faràni,
alu nei matou ia oe i teienei tau fe­
Ua faaloroa hia le leia i faaile hia le mau ioa intaTee faaite
piti,
o
Nuumeha c o Nuumeha. Ua oti roa
i mûri nei, oia hoi :
Icienei
tau
fenua
imihia e na Toohilu. O MaP on u e t F. a , ei raalira muloi no le rnataeinaa ra raetaala Paheo tei tefalu
o Punaauia. E aufau le Tavana, le Auvaha o le o na Nuumeha e piti nei. mau o teienei tau fenua,
Repupirita na Icienei laala loroa i na farane hoe E te faaite aloa ' tu nei hoi malou ia oe, i le
hanere e vau uhuru i le matahiti hoe.
fenua ra ia Tehorue, lei faataS hia e na Toohilu
0 P aevai, M aiiana,' e o M aimaro, ci mau na Ruai, e te fenua i le Olaetao, na Puai aloa ia
muloi la uturn no le malaeinaa ra o Papaea. E tau fenua e piti. Ua oli aloa ia tau fenua i te imi­
aufau le Tavana, le Auvaha o le Repu| irita na hia e na Toohitu, e o Puai mau te falu i tei reira
teienei leia torffa, i iia farane, lai hoe lianere e tau fenua.
pili.ahuru i te malahili hoe.
Rave hia i le fare loroa i Papeete, i leienei
1 te mahana 15 no Setema i mau ai teienei mahana 27 no Alele 1852.
mau toron.
Te mau Toohitiî.
OMAivAVEj ei muloi mau no le malaeinaa ra
Papailiia : T aamu, A rahu, T ariiriï*
o Papeete. E aufau le Tavana, le Auvaha o te
F areaiiu, Nuutere.
Repupirita na teienei laata loroa i na farane e
T airapa, peretiteni.
toru hanere e ono ahurit i te malahili hoe.
M are , auvaha lure.

PÀEA1J PARMI O TE HAT.

•

0 F aateiaha, T oano, P atiahia, M aigri, T fo­
nt, e o R eea , ei mau muloi tauluru no te mala­

einaa ra o Papeete. E aufau te Tavana, te Au­
vaha o te Repupirita na teienei feia loroa i na fafane, tai hoe hanere e vau ahuru i te malahili
hoe.
Ei"te mahana hoe ilo Atopa 1852, e mau ai
teienei mau toroa.
m

Te.Arü vahiné o te mau
Te Tavana, te Auvaha &lt;&gt;
fenua Totaiete,
te Repupirita,
Papihia: POMARE.
Papailiia: PAGE.
Papaihia te hohoa 1 te fare toroa o te éc,
Te éè o le Tavana,
Papaihia: B biot .

Haava raa a te rnau Toohilu, mai le mahana 17
no A tele mai e iae roa tu i le màliana2ri no A te te.
E le Tavana e Pale e, le Auvaha o te P.epupirita.
Ta or a na oe i te Atua mau.

Te faaile atu nei matou ia oe i le ohipa ta ma­
tou i rave i teienei mahana 4 no Tetema 1852.
Te fenua fa ô Tapatai, tei marohia e Paraita va­
hiné raua d Taamato. E tupuna to raua'toa tu-

Y a iiia ,

papai parau.

PARAUFAA1TE.
Mai mutaamai a e tae roa mai nei i teienei, uà
haaputupulu hia mai le mau tamarii no te mau
malaeinaa i Tahiti e Moorea i Papeete nei, i te
avae ra ia Mali o te mau^matahiti no le haapii
raa hiopoa raa rahi. Te faahuruê hia nei taua ravea ra, o tei rave hia e tae roa mai i teienei ma­
hana, e le Tavana, te Auvaha o te Repupirita, no
te mea le ite ra oia i te rahi o te peapea i roto.
1. Te mau metua o tei aratai haere mai i ta
ratou mau tamarii, te faaea noa ra ratou i Pa­
peete nei mai te fare ore**no ratou e ta ratou
mau tamarii, e le maa ore hoi, no le mea, e mea
hoo rahi e le roaa taiata i Papeete nei.
2. No te maoro raa o te lahi mau rnataeinaa i
Papeete nei, e rahi atoa ia te mahana i te haere
noa raa mai, te aralia haere taiata hoi e te manunu i le haere noa raa ; e i le vetahi anotau e
ore e lia ia haere no le ua rahi e te vero; e mea
tia ore maori i te mau metua, ia faateiaha i ta ra­
tou mau tamarii i te manunu, o te faaino noa tu
hoi i te mailai o to ratou tino.
3. I te mau,feppa i Mcjorea e te Tuamotu r
o tei taa e i te miti, e mea faufaa ore iâ

�X

', Z
\ '
.
te parau i le reira, no le mea, e ralii ô roa lu ia
le peapea ‘raa o te fjeira mau fenua i leie i Ta­
hiti nei, te ataqtij ra..yatnn i te ora o lo ralou mau
tamarii i ma i,le. mau vaa e le poli; e maitai noa
tu a hoi te mili, e riro to. ralou mau aahu i le
iuo.
•i:. No lo maoro o te (aime i to ralou, taa e
raa, 1e litau hia ra te mau melua i te faarue i ta
raltfU ma'ù ohipa, e ma» le mea e ohipa ru ra, ri­
ro atura teienei maoro e raa mai ei lumu no le
maua raa o te faufaa.
Eila toa ra hoi e ili le hinaaro o te ïavana ia
maitai te mau'haapii raa e te mau tamarii haapii,
no le mea, ore noa lu a le haapii raa rabi hiopoa
raa i Papeete, na le hoe kjmite faaliahia e mai
te haapao alu i te mau (aaue raa a le Tavana e
liaere i te mau malaeinaa toa, e na ratou aloa e
hiopoa liaere i te mau pipi, o te iaaile i to ralou
ile, e le maitai o te haapii raa a le mau orometua. *
I te mau fenua toa i rolo i te Hau Tamarii nei.
Vj papai hia le hoe numéro i nia i le mau poli
aloa o le taata tahili, e papai aloa hia le ioa o te
poli i mûri, na te fai a iho o te poli e topa i le
ioa o loua poti.
E hapono mai hoi le mau raalira muloi i le
raalira o le paeau parau papaa ra i le rahi raa o
te mau poti atoa mai teienei le hohoa i n.uri nei.
TE IOA TE IOA O
TEHURl
NUMERO O TE MAU
O TE POTI.
POTI.

TE FATU.

Te parmi mau leie no te mau poti.
Te raalira muloi no te malaeinaa.
PARAU FAA1TE.
l a ite mai nei te Tavana i le parau no le lahi
mau vahi no te paloi amui e te talai lahi raa i te
papai raa fenua. Te parau atu cei ra le Tavana i
te man taata toa no le fenua nei, ia haamanao
iho ratou, e no te hoe ture faaliahia i le mahana
24 no Mali 1852 i tupü ai teienei papai raa fe­
nua ; e o teienei lure tei faatiahia e te mau iriti
ture np^te mau fenua toa i raro ae i te Hau Ta­
maru néi, e ture ia no te fenua nei, e e au ia
haapao hia e" le taata toa ; e ore e lia noace i te
hoe ia laâïiapa, e oia iho hoi o te Tavana, tei
faatiaârlaua ture ra te litau hia na mua i ta haa­
pao e te aura.ro alu, e mai le mea ua manao te
Tavanÿïîei i te rave raa mai i lona toroa, e faaea aë no tje hoe niaa taime iti i laua ohipa a le
komite i ’haapao hia no. te papai raa fenua ra ; e
ere ia no.te manao; e faaore i te haamana raa o
laua ture Va, no te. mea ra ia ite maitai oia iho, i
le litiaiiare; raa, te lia raa e.te au maitai raa o
laua oiûpa a le komite ra i niai te faaau raa e te
faaitehaa a te ture.
Aore te Tavana i hinaaro i te rave noa'e i te
mana i tuuhia mai i nia iana, maori ra, no le lay ’

. 'i----------------------------------------------------------------------------------------------------

mau maile i rolo i te mau vahi atoa o le Hau
Tamaru, te haapao i te lure, o toi riro, ia faatia
hia e lejahi o le mau iriti lure i pulupulu mai i
rolo i le Àpoo raa, iataaliabia e te Arii vahiné e
le Auvaba e ia faatia hia e aria, e te Tavana, ua
riro ia ei mea moa.

la riro teienei parau faai Le e faaUe ha lu nei
ei faaoli raa, ia ore ia lu.pu faahou te parau paloi f
i te mau turc o le fenua nei.

E te mau Tavana no Moorea.
la ora lia oulou. Te faaile alu nei au ia haamanao iho oulou i ta tatou larahu i te Hau ra, no
le punu i le tapoi i lo tatou fare Apoo raa, oia
hoi le raufara. No le hoe rata i papai hia mai e ï ï :
te Tavana ia’u nei, ua luha vau i le hoe pae au
0 laua raufara ra i nia i le mau malaeinaa i Ta­
hiti nei, lai pae hauere laau i nia i le mataeinaa
hoe, e ua hope mai nei la le labi pae mataeinaa, -i
e no te mea, te hinaaro faahou mai nei te Hau; te
faaue alu nei au ia oulou aloa i te mau mataeinaa
1Moorea na. e rave atoa mai i taua rauoro ra,
ia tai pae hanere laau i nia i le mataeinaa hoe, e
ali noa’e le mau malaeinaa i Moorea na.
E rave iho oulou i teienei ia oli, faaile mai, e
na te Hau e tono atu i te mau pahi rii ei faauta
mai i Tahiti nei. la ora na oulou atoa.
Te AuvahxA,,
Papaihia : PARAITA.
Tribunal of police of the Society Islands.
Judgement passed, the 3rd September 1852,
which coudemned Mr. Thomas White, captain :
of the american ship Mousam to a fine of 2000 *
francs, 50 fraucs expences of the court, for con­
travention of the custom house regulations, on
spirits, arms and ammunitions of war ; which
were not declared in the manifest.
Judgement passed in the 3rd September 1852,
wbich condemned Mr. Robert North Beauvais,
captain of theenglish brig Maid of S ulpha, lo a
fine of 2000 francs, 50 francs expences, and lo
the expences of the court, tegether with the con­
fiscation of 15 muskets, 3 pistols, and 6 cutlasses,
1
found on board his vessel, and not declared in
the manifest; being contrary to the custom hou­
se regulations and the local decrees.
Judgement passed the 8th September 1852,
which condemned Mr. Thomas WTiite, captain
of the american ship M ousam, to a fine of 468
francs 75 centimes, 150 francs expences, and to
the expences of the court, for a contravention of
the decree n° 35, on patents.
The clerck of (he court,
Signed : V. DUPONT.
(i, 2 "i

BRIOT, êê o te Tavana.
:
éièijï-i? ftSBv
3»-e $ $ i:i.

--ri-'ÿ’L/s-i#

�</text>
                </elementText>
              </elementTextContainer>
            </element>
          </elementContainer>
        </elementSet>
      </elementSetContainer>
    </file>
    <file fileId="1164" order="5">
      <src>http://bibnum.upf.pf/files/original/f9fd9223fb7ce99b7c97115956bae9a6.pdf</src>
      <authentication>38fbcd4006eb4cb85f709a10d3c06aa7</authentication>
      <elementSetContainer>
        <elementSet elementSetId="4">
          <name>PDF Text</name>
          <description/>
          <elementContainer>
            <element elementId="55">
              <name>Text</name>
              <description/>
              <elementTextContainer>
                <elementText elementTextId="29688">
                  <text>kÎ7

utiini tou;.

,'r ■&gt; •'

UAIIAXA 30 NO TETEMA 1852/

PARAU FAA1TE 1 TO TAHITI NEl.
B «•

ïw» • ’

Te faaite hia ' lu nei te mau tavana malaeinaa
pa i Tahiti nei, (eiaha lo Taiarapu) e e tono
ai ralou i Papeee nei i te mau taata toa i faaiia hia i te ohipa i roto i to ratou mau malaei-4
ja, ia tae i le mahana hoe no Atopa nei. E faaioi roa te haamana raa i teienei faaue raa e
ai. O te mau raalira muloi tei haapao hia ei
aamana i teienei faaue raa, e na te mau tavana
ataeinaa e tauturu alu.
Papeete, 27 no Setema 1852.
Papaihia : CHAPPE.
PARAU FAAITE.
Ite mahana 2i no Setema, i iri ai le pahi itî
ra piti o te Hau ra o T aihtî, i nia i te aau i le
va i Teahupoo ; no lona mau maite raa i nia i te
au, e te opai raa hia e le miti rahi, oi parari roa
tua pahi ili ra, auaa te mau ravea itoilo e te
tatau ore o te mau taata i niaiho, e te ^auturu
aa puai o te mau taata o taua malaeinaa ra, o
ai faaue hia e le tavana ra e Peeueuc, e o tei
laora mai i taiia pahi ili ra, mai roto mal i te
lepohepo rahi.
E poupou rahi to te Auvaha o le Repupirila,
■tei faaite hia mai i teie atoa nei mau parau, i
e faaite papu raa'tu i te tavana ra ia Peeueue,
tona'toa ra mauruuru, no tona iloito e tona
tuai, i te faaora raa i taua pahi iti ra.
A faaite ai ra te Tavana i tona mauruuru, c
ire atoa ia e tia noa'e iana ia haamoe i te puai
t te itpîto o tè mau taata o taua mataeinaa ra, i
oto i taua ati rahi ra ; e te mauruuru roa nei oia
te hio raa è, aita roa'tu taua mau taata ra i
laameremere noa'e i le faaû raa i taua mau ati
itoa ra, ia ora mai ia ratou te mau taata o taua
tahi i roohia e te hepohepo ra ; e no te amui
naite raa hia o to ratou atoa ra puai, noaa maira
aua pahi iti ra, aita tura i parari. Ua parari rii à
îoi, aita ra i rahi te ino.
(hMITJNARE RAA I OCEANIE. „
O Oceanie, tei reira te vai ràa o te mau lenua
maori atoa, ua tuha hia ia i roto i na paeau e
maha, o Malesia, o Melanesia, oMikoronesia, e
o te Maori.
Hoe ahuru ma pae milioni taata i Malesia. E
episekopo rahi to te mau katorika i Manila, e e
episekopo tei Batavia. I tei reira paeau o Ocea­
vs

mm w-

•r,r-

Otefeta hootaoa, e te mau .
taita e hnapao i te taui
/raa taoa, e tia.ia ia pepçi .
' atoa hia ta ratoumapi pa-f ■
raù faajfeM roto i -eienei' &lt;;•*.
vea, ia aufaô mai jrolloi^; _
1 farane note reni hoe.
_
Faaa&gt;im&lt;ÿ ia Tefoto -te. tic^ *•
liei parau.
'• *■r $ ,/?.:
■mnie, e ma ia ia milioni katorika ô rahi noa fti-;rre
tau laualini rii porotetani atoa hoi ; aretf ra te paeau rahi roa o le taata, le pee ra ia i le faaroo o mahometa* O tahi paeau rabi atoa hoi e
Etene ia. O te mau orometua katorika i Malesia,
no Paniola ia, no Holane, e no Pulugala.
Ua ô mai i roto i Melanesia, te episekopo raa
rahi o Sidene, e te mau episekopo raa o Ade~
lai dé} o Perethe, e o Hobara-Tona, tei roto a^nae ia i te mau fenua i raro ae'i te hauberetane;
e katoriica hoi tahi paeau o le taata i reira, e e
porotetani tahi pae. E berelane anae le mau oro­
metua katorika i roto i tei reira lau episekopo
raa. O te mau porotetani hoi no le i;elihioni o te
Arii vahiné, e episeKop’o atoa ia ta rdtou i Side­
ne, e e orometua ' toa hoi ta tahi paeau o le man
pupu porotetani.
Aore aenei hoi i maoro re a , a faariro ai tahi
paeau rahi o te mau orometua paari rahi no Be­
relane, ia ratou iho ei kalorita, ua pee atoa Ve- '
tahi tau oromotua i Sidene i ta ratou haapao
raa, e ua faariro ia ratou iho ei KaloriKa.
; Ua itea aenei na episekopo raa e*maha i faaite ‘
hia i nia nei ; te vai alurâ ra è piti ; letàhi teiNut^aledoniaia, e letahi ra, no velahi ae ia mau fenua i Melanesia, e no te paeau o Oceanie i pa- » ['•
*rau hia ra é, o Mikoronesia.
(T te episekopo no Nu-Kaledonia ra, a piti ae­
nei ia tona tapae raa mai i Tahiti, e Farani oia e *'
tana'loa mau orometua. A piti aenei o ratou
faarue raa i tei reira fenua. ia ore hoi ratou ia
pau i te amu hia e te taata o taua fenua ra: I tei-/
enei ra, ua hoi Oahou â ratou i taua ohipa pa ra- .i*
tou ra, ua bapelilo ralou i velahi mau lhata; e &gt;•
te rahi ra lo ratou manao ê, e manuia là’rated
.-ohipa. E Farani atoa hoi letahi* episekopo. T
parahi hia ’ tura oia e te mau taata, lana i haçte&gt; ‘
haapii i te Evanelia. Pohe atura hoi tona mdUjj^i le fevera no taua fenua ra, e tahi paeauf’rUfir
atoa hoi o tana mau orometua ;.,e i roto.i.na^m^-.:.^"
lahili c ono, aita roa'tu ta ratou ohipa i ri&amp;èuKu.
noa hia'e.
•» ;’, r . V: .’
No tuu noa aenei te pope ra o Pio X/ i4e
*
tinare.ra o teienei episekopo raa eTdMikofèïresia'loa hoi, i roto i te rima:o'?- tfe1ilîatf oïénietük:?
Italia. E maü taijlâ ë r^ rë è té taefiàe f&amp;HH'lo v
tè -mâftf: fbnua û rolo.-i/tei'enei tau-eptseK:6pocrf8,
0 te mau oroméluà'poroietârti hot, crtei-nlataro/i
maite i le tono haere i te maori, i te mau vâbi e
amiami ai ratou, o te amu hia e le taparahi hia,
aore atoa ratou i o rea'tu i roto i taua mau fe­
nua ra.
Ua tuha hia te mau fenua-maori i roto i na
episeKopo raa e ono,* to Autfelane e to Verilone
1 Niu-Tirani, to Uyea, to Tahiti, to Matuila, e to

laata toa . e cre ti&gt;Tnrana e te haàva , otei hi­
lare» i te hoc hohoa oteiilK A lli;
»nei «eu, atlfan mai ia e
) farane nona avae ctorn.
aau mai ia Tepito le ne- Ei haaparare raa i le parau rii api e faufaa hià'i to'
lei paraui Papeete.
te mau fenua i roto i te Hau Tamaru; e neiai te maumahana maha loi. PAEAU PARAU O TE HAU.

■y.-;
r*v*,

: tVA

t't

�Havaii. E Farani anae teienei mau epise-vopo I te maori nei. i le île oioi e ua haavarehja ratou.
katorÎKa, è te paeau rahi atoa hoi o ta raiou [ Aore a hoi i laea le piti ahurù raa o Ift-matatnau orometua. .Te vai atoa ra ra hoi i rolopu ia j hisi, s to le maa lahua Katoriita pi rahi raa i Niuratou, Vciahi tau (ahua Beretane, te Italia e te Tirani. Ua ni mua tu hoi le ha_ereâ o Te mau
Aleir.ani. ” ;
* orometua-berelaHe, no na pupu tua e e ra\erahi.
A temai ai hoi te Farani i to Europa taaloa, i I mûri mai rai lei reira, haro hia ihora laua fenua
raroaei le Rëpupirita, e ia Napoleon-Bonaparie, ra e te hau beretane. E 5000 maori i riro niai ei
- ua tonoia le tnau porotetani i te orometua i te natoriKa, e e 2500 naloriiM-beretane i Niii-Ziflààu feniia maori ; no itea noa hia ihora hoi ia rani i teienei. Uj'aariro atoa hoi ta &gt;i paeau. o le
mau fenua. Àhiri hoi i maraa i te mau tahuu Ka- mau porolelani beretane ia ratou iho ei itâtoriita.
lorwfca ia na mua mai te haerea, ni rir : paatoa ia No te mea hoi e, ua ite attira te hau beretape, e
te maori ei /catoriAa i teienei. A tac mai ai ra ra­ aore roa'tu té mau tailla i: loriKa forani i tatou, a toru ahuru aéra ia matahili to te ma . oro­ mata noa'e i te haapeapea i le hau, ua aufau
metua porotetani parahi raa i reira, e ua faaile mai taua hau ra .»a ratou, i le moni huru rahi i te
atu ratou i te mau maori e ; e haarnori idolo e e mau mulahiti atoa, no le mau haapii raa.
taehae le mau lahua Aatorifca. Aita ra le mau
orometua Katorina i matau no&amp;'e i taua parau
faaino ra, ua haamata ra ratou i te ohipa , mai
Niu-Tirani mai, haele roa‘ i e Havaii, mai te ma£r
lao papu è, e riro ;e feia aau mararaarama mai
„
TE MAU AüÀ HAU.
- ]
Teie te rahj'raa o te maanituu hia mai i rolo i le fare'toa o te hau, e velabi mau malaeiuaa i Ta­
hiti e Moorea, e te rahi raa hoi o te moni i roaa i taua mau mataeinaa ra,;e ta te afata no te faâitoito fa* i te ohipa faaapu ; mai te avae mai a o Mati i mairi aenei, oia hoi le haamata raa o te matabiti i te paeau o te Apoo raa irili raa lure ra, e tae roa mai i te mahana 31 no Atele i mairi aenei.
MAA I Af Al HIA MAI.
IOA O TE MATAEINAA.
rahi raa o te amuiraao
tuhaa hoe. temautuuhaa.
' - ’
-S:
far»ne. cenetima.
farane. cenetima.
179 kilo doura.
AUmaono. . . . . . . . . . . .
5 37
26 85
46 oini umara.
. ,
F aaa_____. . . . . . . . . . .
9 20
46 00
12
paero
umara.
S a a p a p e............ ....................
29 00
145 00
14 paero umara e 210 k. doura,
M a haen a ...............................
34 30
171 50
684h. doura, 40 paerojjmera e
P a e a . . .................................... 108 32
541 60 r
le aralida.
.
38 paero umara,
P a p e e te .................................. *77 00
f 385 00
545 k. doura, e 24 paero umara.
P apen oo..................................
64 35
321 75
no te umara i hoohia i rolo te
P u e ti.........................................
15 00
75 00
mataeinaa.
. 1
34 setere vabie.
.. (
P u n a u u ia...............................
30 80
154 00
30 e te afa paero u6.
T iarei. . . . . . . . . . . . . .
80 66
403 30
19 paero ufi.
Toafiotu..................................
38 00
190 00
12 setere value.
■ Fatrao................................. .
9 60
48 00
33
paero umara.
A fareaitu. . . . a ..................
66 00
330 00
38
paero
uü e te meia.
j
Atimaka..................................
78 60
393 00
10 paero umara.
t
Baapitx e T ea va ro...................
20 00
100 00
25 paero umara, e e 6 paero ufi.
S fa vm i................
74 50
372 50
7paero umara.
M aatea.......................................
14 00
70 00
17 setere value.
‘ I W » ........................................
13 60
68 00
JlabinitM O to TahitiV Moorea. Araui hia. 775
■*,

&lt;0

3875 50
'1

-

.y

Atimaono. 1 te mahana 3 o Me i mairi aenei, ua alai hia mai e 21 paero umara, e 7 i hoo hi
ittia i te pahi ra ia Àrtémise, 14 hoi e vai nei, ailâ i hoo hia.
Papenoo. I te mahana 12 no Tiurai, uaafai hia mai na paero ufi 10, o tei hoo hia e le hau, eitM|
ijoros rea, é aufau hia'tu ai te moni.
‘ Tpahohi. Te vai noa nei â, na paero umara e 32, i afai hia mai e lo Toaholu,-aore â i hoona.
JPaptlom , Haapiii e Teavaro. O le to papaatoa i afai hia mai e Ap, teienei tau mataeinaa, ua pa
nm if j'le arau hia e te manuruanu, aita r o a ■tu e toe
■
A, \t; ■•'?! '
BRIOT, êê o te Tavana. ‘•su
■
■•

-n

r.&gt;

0

*^

l i*

■fi
i-

U*,,

^

'î.J L

'Ù

tuée
y.

WLÙb

C

&gt;

$&lt;a i
' j
VrVWflfcr 1

�</text>
                </elementText>
              </elementTextContainer>
            </element>
          </elementContainer>
        </elementSet>
      </elementSetContainer>
    </file>
    <file fileId="594" order="6">
      <src>http://bibnum.upf.pf/files/original/54c15bf68775baecf3ba8173b8a044b6.pdf</src>
      <authentication>fa3f6072d66b6b5a4822688c51d4f94e</authentication>
      <elementSetContainer>
        <elementSet elementSetId="4">
          <name>PDF Text</name>
          <description/>
          <elementContainer>
            <element elementId="55">
              <name>Text</name>
              <description/>
              <elementTextContainer>
                <elementText elementTextId="12770">
                  <text>imRiTï m

■

I inn 'toi . I* ere if T:i■ "ilrr C i‘ IC Ha tVa , u pii liii te l'.u ' l'^ihoa OIciv i t . ni!'ni &gt;n-ii ia r&gt;
| ^
ivi'av.iT' nti&gt;m.
i. t iiî ntai ' 1 rr)v lii 11* n •-

l-fifi o ifau i lviprete.

m&amp;

» Â HA A A 1 « O ■A TO P A i

te

®i

vrr-'V: HT T-' pT/S-Af
41

k

ftSffjfï'i

V ,p . f l . l r ff'ia.hpo tam. r l c tnajj
i" ■&lt;k+fsAfa'&gt;t h*&lt;paà i&lt;lé- tiùi

raa t&lt;K«, e lia^ia ia- ^ n « i
t# '.? ,- .fT TP1*» W».t.rratouroàyi' nà; i ( '' *':'Tî«i-firaitc I rnto ; &amp;emi

■i iiiiiiiü ira rc m a i le parau rü a p i P (ouJVa hia'i lo
te man fenm i nuu r t e lî.tu T.imaru; k- ÿeijjpi le mau innhana maha toa.

Fanm mai i.i Tepilu te ae -

&lt;/’mV-J
ir—
T•&gt;&gt;-.&amp;• r«i paraa-/

le ohipa i reira, mai lei llo lu na e Fu'una ’*toa te
hunt.
&gt;.e
O taua. mau peapea ra hoi. ua lupu mai ia no
E te m;iu lavant» matacinaa e!
r &gt;to i te parau pali;tlia a le m;iu oromélua por&lt;F[la ha{ta roa outoii. o itou aore i faai te paptt
I tait', o ici p4jfiï^ i ua i niil i n i fénüa rarahi i
11ii i te mau raalira mtiloi-,o lo onlou na mai. rolo i leienei in .n ii leuua, î na matahiti e ra\enalaeinaa, i te huru o leîaauê raa i faaile hia tu ralu i mua d i Id lae h ia f lu o te mou lahuo talorot;o i ie A'ca no te mahana 10 no Setema ; leie rila i reira, e o t ei ta(itaero j te aau poiri o le
e huru o taua parau ra :
mau taata o taua fenua ra, i le laoitio raa i le
relihiotii (alorila e Inu i mau fît ua. .
PARAU FVAITE,
,
,i&gt;
Te pure haere hoa ra hoi ralou i/p, tnau vahi
« Fe faaile hia lu nei te mau raatira nuit ni no
aléa, i (fe ani raa lu i te At.ua ia h'^ea ë oia i
i f te mau mata inaa'toa no Ta ln lt, e e hapono
te m a il pope iulo. e*aha ia p;u:alhfcju^u rt)i;i i to
[) iiiai. ia l e i te hopea o téicnei auie o Seiema
ralou mau fenua ; e le haapii ra ralou i le loata,
o n *i. i le auvaha o le paean papiia ra, i le io.a o
e, e feia iiaam-»ri idojo te mau lulutit taloç.la, e
o lé tit.iii l iata ' l a i fàâufüà hia, no te ta to
te hunt au i ie feia amu taata. o le mau feinn», i
» a\a, t leienei avau. E i te maoaiia hoe no A lo hau roa i le taeluie : e ua rain.liei le malau raa
» pa e ra 'e ai ralou i ta ïatou ùtua. »
iiia iu. no.lo raton tuatia, e le pauri.
:
Papeete, l2Telem a 1852.
À. lapao’alu ai.te episetopo ra o Al.iti Bataillon
i
reira,
rooirià ihora te Plata i le maluusfiahi roa;
Te auvaha o le pas papaa,
lia pm o haeiv ralou i .ie Apoo raa&lt; e imi i itfrà Pa p a ihia : C H A P P E.
vfea, e pen è àTû ai taua. ino ra lli aAalaJa inai. fh ;
e ua parau haere ralou atoa é: « E mabea ra utia
i tei *nei ra, e haapao maitài im 'oii e*ia ore In laloù, le liaiû c i leienei leia haatuori idolo, i
ioa o te feia'toa i fmiulua hia no le l.iero ava i leienei mau pop^ hamani ino. »
ro o i lea.vaera o Sëtemb, ia haapono oia mai i
* l a huru on hoi t i r luu aloa parau ; .no lie
te &lt;iatira nei ia Chappe, i In poipôi o le m.thana mea r.» e, aila e A ni i u; ootia roa i rolo t taua
tapait i mua nei, te lü o leienei avae, ë lapida man fenua u o i ra; laataa maira lelioo o taua
hta mai ia te xae’taa lia o la oulou na moni to­ mau A iii i rolopu ia ra'ou ra ianaiho, opua aéra
réa, e ta le mau raatira niutoi atoa fo i.
oia. e e laaurû mai le oia-i taua ino rav&gt;e eTiâtia
Papeete, 6 Atopa 1852.
i to le mau orometua tatorila parahiraa.i nia iho
i
tona fenua.
N a fe A u va h a o le f la n ,
Ma te faau maite i te haamatautau-raa a te
;
Papaihia: PARAIT A.
A rii, tona mau taata lupu ; é té ào râa hoi a te
mau orometua porolelan:, o tei faatupu i taua
MU INAR R VA TVTOR1TV 1 OCEANIE.
paraît raa ra, tamau maite attira oia i loup iàulia
(iriti liia mai n i rotui te hoe liîü-pep i no P.inipc o F reemans jourraa i te mau orome ua tatorila,
.
»
„
m i te ioa )
E aüo palia taua A rii no Lealatela T%»Àjiua
manao oia e, E riro tona I. rü Faahu i
la O ‘e au'aha epimiopo r ia i Oreann* i répu. lo r t ij, ei iapao no lima, uralav oro, e e lui. mm le
tés -rwo aenei ile ie n e i a i mata-'iili. ei v»hi |nj ia loua roo e, e taata ailo oia , ir e noa lu’â’oia
reira te ohipa te rave i l ito m aile ra t hia. O .Vh- a tamai hua i le ta iiiài .
* -'A. i v
li Bataillon, tei faatupu i le milinare-raa mataE ri:o iriau ra e : ua ito aturà o b ; e-eihattvare
tnua i rolo i teienei auvaha-epitetopo raa, i le - anae lana mau paraît i pari hià
la hoe fenua i Roiuma le ioa, e i Futuna hoi, tohoe to ril a ta.n.t leitea. mailai raa hia
la
t?nua ! pihaiho.
k
ratou haapao Eta i R a iiiitiiï. (Tre-Ét^^^aai &gt;aa
"Ravèfahi hot te peapea i faaoromai hia, e Ua itea niai lai lia te iiuru mau o loiitPfttii’ttaS.i farii
rahi le ali e te i epohepo i te faau raa hia; i mûri aima i
feira-htàtf y 1diM-e ua
ae ra, u aoüia roa hia aéra le ohipa a le mau o- faalia ralou. ma te ohipa ra i, i na noho raa e
rotnelua, e farii hia maira te faaroo tatorila e te p iti, i nia i na fenua rarahi e piti, oia hoi : IJpo-rahi atoa O le taata. E toru taualini tatorila i lu e S .'a .i. &lt;&gt;^.e ava tulau raa ra &lt;. Apia, o le 'a i
Rotuma i leienei, e hoe taualini e‘e paa ahuru i i Upolu te no o raa mau î&gt; i« au'al.a apnselolo
Futuna. I Hamoa ra hoi, ua failo aloa ia le peaAura U hui t rahi roa lu hua i ianu outi; u waiter
pea i u&gt; leie U u fenua, alla ra i luauuia rea hia
PA E A U P V R A ü O T E H A U .

I

�taua mitinare raa ra 4 te haere nrtrite r mua.
T e:e ïü lioi toi lupu mai no roto i taua mau
pari raa ra ; no lo raton ite raa e, u; haa\aie
yii hia ratou e taua feia i tialuri maile hia e ra­
ton ra, laaroo taia atura taua feia taehae ra i
1&gt;o niatanuia ; e i mûri ae. ua ui ui ralou i te mau
tahua, ia ite ratou i te huru mau o te Teritiliano. E a faarue ai ratou i4a-rakm mau nrometua
matamua, ailâ ralou i larii mai i te laaroo tatoriîu ; te parahi hiopôa maite nei ra ralou, i te hio•fiio raa i te mau orometua o na relihioni e piti,
te tatorita e te porotetani.
Ei'tn Vca no te tapati imita nei te ioc.
PAR AU FA AIT U.
Te t'aaite hia ’ tu nei te feia toroa toa e tarahu
hia nei e te Hau, c e tii oioi mai ralou i ta ralou
inoni toroa i,na mahana. i mua nei. Mai le mea
è, aita lahi pae i tii mai i ta ratou, a lae atu ai i
te mahana ma a i mua nei, te l i n o Atopa, e
ore ia ta(ratou moni e aufau hia, ia tii mai ra. E
tii oioi mai a Ta c liai.
TE MAU AU4 HAU.
Alimaono. Ua hoo hia aenei na paero ufi e 21,
i hapono hia mai e to teienei mataeinaa, e ua
roaa mai na farane e................ .
210, 00
Ua ho,o atoa hia hoi na haapee uniara e 36 i rolo Û i le mataeinaa
iho, lai hoe farane i le hapee h&lt;oe. .
36 00

5 no Tiurai, ua hoo hia ià, e na roa mai i
ne e.................. ,..............................
Papetoai. Ua hoo le leie mataeinaa i let
7 pa ro, e ua hapono mai m*i île mom e
Pavearin. Ua faailt hia'lu i rulo i te
le mahana 29 no Tiurai, e e 37 laran
Papeuriri e vai nei: ua uoo alna hia ae
na haapee ara u e 31 ; no le mea ra e,
huri ino, hoo noa iiia'lura no na firane
50 cenelima i te htapi*e hoe; la amuihi
77 farane, e e 50 cenetirnh. e ia apiti hui
reira i nia i na farane e 37 i îaaite h
riro atura ia farane...........................
Il
Aore à lo Yairao i lii mai i la ra'oumoi
farane. i faaile hiaTu i rolo i le Vea} no
ha na 29 no Tiurai.
Te hinaaro n**i ra vau, i te mau mataeii
c moni ta ralou e vai nei ra, e tii oioi ju
liai, eiaha roa1tu c liaa roa roa.
Te faaite faahou alu nei hoi au i le ma
taeinaa, e e vaere mailai ratou i te mau a
e liai, e tatai maitai i le aua, e e tanu i te
roto. Aita e fauta a ia tanu faahou i te to |
no te mea, cita e hoo hia, O te doura ra,
hia ia ; o te feia ra e hinaaro i te tanu ra,
iiio ia.
I a ORA NA OLTOU !
NA MAU A.

OH1PA I FA UT AUA.
Ei te mahana maha i mua nei, te 14 ol
avar, e upaupa hiafi te upaupa raa a te
ïa amuihia, farane.
246 00 rave i te o &gt;ipa i n a i te eu ra i Fautaua ; e
à i taua peho ra upaupa’i.
O te mahana arearea raa ia i haapao 1
Mahaena. Ua hapono mai teienei matàeina i
Ua paero ufi e 23, i le mahana 2 no Tiurai, e 22 rato...
i hoohia, e ua roaa mai na farane e 220 0Q 1
paero i pe.
Te mau pafiî i lapae mai, mai te mafiana î
no Setema ,
Papenoo. Ua hapono mai i na paero ufi 10 i
te mah: na 12 no Tiurai ; ua hoo anae hia ia, e
Tira pili farani o Hunals, tapena Harrin
«a roaa mai na farane e...................
i 00 00
mai Paumotu mai.
Punaauia. 1 a hapono mai i na paero ufi e54,
Tira piti Ratatea Eliza Mary, tapena (
ï te mahana ‘8 no Setema ; ua pau i te hoo hia,
man,,
mai . aiatea mai.
_ .
C ua roaa mai na farane e .......... . .
540 00
Toahoiu. E 32 paero ufi i hapono hia mai i te
Te mau pufii i reva.
mahana 22 no Tiurai, e- 30 i hoo hia e ua roaa
Tira hoe beretane Oberon, tapena Lyoi
mai na farane e
.................
300 00
re\a
i Hamdâ e Sidene.
E 2 paero i pe.
Moruu, O na setere vahie e 9 e te vaehaa, i
Le gdraat : BeiiOf.
srfeù hia 9 «i c to teienei mataeinaa i te mahana
v"î
:e
1

liiUü ;;
„■* *7■t ) U&amp;OCPttl
-i
jip, ?

Soîï
•f, . hj*5
Ÿ • '■•
*4 i êèfà%

�</text>
                </elementText>
              </elementTextContainer>
            </element>
          </elementContainer>
        </elementSet>
      </elementSetContainer>
    </file>
    <file fileId="595" order="7">
      <src>http://bibnum.upf.pf/files/original/0ac653d349c589276e3e578743b99027.pdf</src>
      <authentication>b93397d50a1bd5aa6447c27cfb5b16dc</authentication>
      <elementSetContainer>
        <elementSet elementSetId="4">
          <name>PDF Text</name>
          <description/>
          <elementContainer>
            <element elementId="55">
              <name>Text</name>
              <description/>
              <elementTextContainer>
                <elementText elementTextId="12771">
                  <text>im ita i m ,T p l:\ul.i (c i . 0 crc te T iv:ina L' tù lci.iva . o U i liinaiiro i tc hoc liohoa o lcicnci ccn. anfau mai ia c
^ faranc no na avac etorn.
Friau maiia Tcpflir» te ivv
nci paran i Papeete.

J!A!!A.\.\ l-'i \(&gt; ATOP A 1852.

Ri haaparare raa i le para» rii api e faufaa luVi In
le m an femia i rolo i te Han T am a n i; e nei.i i le m au m aliaua inaha tna.

PA EAU PARA U O TRI! Al'.

•

f/aavu raa a le tiripuna tore liane.
UaliAava acnci le liiiptina Korelionc, i le hoc
para» ta’ i.
I le ma» mala’ ili alna i leioimi annlaii e. f,da­
ta mai ia l.iluu nei, ni le ho» raa anatii e r.ihi
m h ai te pa'ij n i laril'mit mai i le haere raa
mai i Tahiti iiei. R me.i lia maori i l(' I re ia |*or.&gt;;t I» i;a le nia» laala no Tahiti nei, i le ma»
parurn raa loa no U: hoo raa i ta raton ma» niaa.
Teie le hum o taua para» ra : ua hoo alu o
M. Salmon, e laala hoo laoa no Papeete nei, i
le man laala no Hiliaa i la raton an im i nia i te
tumu, e n:t horoa lu i le laoa no laua man anani
ra na mua, i le hunt onmlo raa ra. Aore i lia iana i le haere e la il ai i laua ma» anani i hoo liia e
ana ra, e ua pariée ma» laala lahili iana, i le lila» laalio» raa i le hoo no laua ma» laoa ra, na
rolo i te mau ravea lia ore i le lure. No laua pa­
ra» raa ra, i ilea mai ai U? aléa è raa o le ma»
laala lahili i te au raa o la lalou tore, le ma pnpaihaavare, le (aahuni e raa, toile haavare e le
iaahapu raa o le parau i rolo i le vaha hoc, na
rolo i le horu o te ui raa. .Mai te meî ra e, aore
i rolo i lo raton manao e hara i le reira ma»
mea. Mai le reira noa ra, ua riro laua para» i
horo hia mai e taua ma» laala ra ei para» tumu
ore, e le oaoa nei lalou, o le tiripuna i faaliama
ia M. Salmon, na roto i leienei parau laalaa i
mûri nei,
ITaalaa raa,
1 le manao raa, i le parau pari, tei riro ei tumu
no leienei parau, tei papai hia mai e te tavana,
te haava e le hui-raalira no taua mataeinaa ra
no Hiliaa. e e au ia laarue hia i rapac i leienei
parau raa, no le mea ua viivii i le haavare.
I te manao roa, e ua ile le ltaava o Paliahia i
tapa parau pari ra, o tei faaitcile alu i le parau
i te papai raa hia, e aore hoi le tavana i l'aaore
lira aenei o Teohu i ile i le papai raa o taua pa­
rau ra.
I te manao raa hoi, i le mau parau a le làni
pae ile i le laahapa raa ia ralou iho, i rolo i ta
ralou mau parau, e o lei liait roa o Ofiri ia e o
Titohi, e no reira ore attira e lia ia faaroo hia la
ralou parau ; e ua tia hoi i te tiripuna i le manao
i to ralou ile ore, ia ore ia luu hia lu i nia iho ia
ralou le mau ulua i faaite hia mai e te turc no te
ile haavare.

svrnw \i
O te fVwAVo/f*YniVi. e le man
d a ta e haapan i le lani
laa tam , o iia ia i i nenei
. alna hia ta raiim m an p aran faailc i n'rtn i leienei
Ven, ia aefau mai raton
1 farane no te rd ii hoc.
Kas.vi mai ia Tepilo le u en çiparaii.

i le manao raa. e i rolo i taon parau raa ra,
aore e ile i le para» i pari hia ia M. Salmon i le
I aaxare i le ma» laala lahili, e le litau raa*♦* i lo
morn lia ore, ia a»la» hia mai lia roto i le ravea
haaniataulau ;
la ilea mai ra. e, te, tait i pae laala lei laraliu
i le anani ia .M. Salmon ra, e lei manao e larahu
la ralou iana ra, ua an hui ralou i mua i le aro o
le haava, e mai Iana parau ore i te moni ei hoo,
i loua ra hoo taoa ia Faaraoa.
l'a ilea loa mai hoi, e ua rave le haa\a mai
loua iho hinaajoe ua parai i te ioa ote ma» taala aitarahu i aul'au mai i te moni na M. Salmon
iana ra, i te hoe parau tuu hia lu e Faaraoa iana
i taua Apoo raa ra, e ore, aloa l#oi e lia ia laariro
i tc haamala» raa ia aratai hia i mua i te aro &lt;&gt;
le haava, ei malau’raa no le leia paasi e para»
tia la ralou ra, uo te mea ua riro ia haava na ro­
lo i toua loroa ei tauluru no le laufaa o le laala
loa, e (o le laala laitahi hoi.
1 le manao raa hoi, e lia lahoo le parau a le
mau ile aloa, lei laahapa e lei l'aatia i te parau
raa e, ua para roa le anani, e pa horo iri roa i
lo M. Salmon lae raa lu i Hiliaa.
R riro mau a, e no le maoro o le lae raa lu o
te pal»., i ore i lia ' i i le hoe pae au laala i le
haapao i laua parau i l’aaau hia e ralou ra, e fio
4‘eira i manao ai raton e ua pee taua larahu na
raton ia M. Salmon ra, mai le mea, i te vaiho
make raa i Iana anani ra nana, ua ino noa i nia i
te lumu ra, mai te hapa ore i to ralou pae.
I te manao raa hoi i taua parau faaau a M.
Salmon e le mau laata lahili ra (tei imi hia e te
Tiripuna ia laa le lumu mau o te pari raa) le au
ia manao hia ei parau faufaa ore, no te mea, ao­
re i au i tei laaite hia mai ejle faaue rea TU, no
te 15 no Atopa 1851.
1 le manao raa, e no le uni raa a le auvaha
lureo leRepupirita, cno le au raa i te, ira va 182,
o le pue raa lure larani i rave ai te tiripuna i
leienei oliipa ; e aore hoi, le lahi pae au i taua
parau ra.
,
,\
R mea mau hoi, e ahiri lç rpap laala, lahili le
tahi pae au no leienei parau raa, e riro ia teie—
nei ohipa ieo'.iipaanoi, te litau ia haere aloa mai
le hoe haava lahili.
No teienei mau parau, te tiripuna torelione, i
le haava raa hopea.
Te faaora nei ia M. Salmon i leTparau i pari
hia i le haavare i te mau taata tahiti e te tilau
raa na roto i te ravea haamatautau i te moni tia
ore iana te tilau.

�- iia (j
Te paloi noi i le lia raa iana i le ani mai i le rolo i le asena i Papeete, hceluhaa rahi hoc fa­
re; mai leie i mûri mû te huru. Eia oli.roa ia lae i
liiirno, no le ino raa e le faulaa.
Te I iuj m'i i l&lt;* iloilo o le Auvaha lure. o le le liopea o leienei malahiii.
R. piipiriln i le haa\a i le Irnnuc lelauluru no le Porionuu H moii i V.iiania ha ore roa'i e
I ara h i laai ne liia i rolo i le ini ra , parau Vaioau, hoc ia fare rahi e torn man umi le ma­
cro, e pae rnau elaela le aano; e pae myju ela—
raa h i lé rriér ua viivii i Je haavare.
ela le leilei o le tahuhu, e ia piti elaela e maa
lape le leilei o le rape. Ei fare hau pape e ia pa­
l,apret‘0,S 8 Tclemn I 8.V2.
tia hia ho\
J e „n jw i p a r a U o le liaaca ran,
Tara i nia a la lara i lai. K moli i Vaioau
J’njiiiiM 'm •. 1*1’PONT.
haere
ma i e Vainiania, hoe hoi ia l'are rahi, mai
K luimia tn;ni :
leie
aloa
i nia nei le maoro e le aano e le leilei.
7 e p eretilen i .
J:
rau
Moorea e ha la in i nia c ha te io i raro.
l'apnilna : I.KIHlKiAM).
K rnolu i Paroa haere mai e Munino, e moli hot
i Manitio haere roa'i e Paroa ; hoe hoi ia fart»
rahi
mai leie i nia nei le maoro, te aano e le lei­
Na tv man lara no nuHawnaa. te Juu-raalira e
lei.
le mon laala tua no Tahiti e Mourra
Mai le mea c le au ra. e lono hia ;lu le mau
IV liaere nei le asena no Pareille rie faufaa ralii rna. l ’a rave
aenei le hait mai le muni ralti i te p m raa i le man ntiipa i reira, n pa i rii lira pili e le pahi auahi ei tauluru i le
leiimroa mai un teiem i lia raa i .e Jme faufaa rahi nn leienci femia ; mau laala lahili i le faaula raa mai i le mau peu
a mûri nei. O le Valii lalai raa palm a, InO.OOO farane ia te muni 1
auf ui liia e te fare vai raa morr no le reira nae ra. I pihaiho i te no teienei man fare, le rnau rave oiiipa e te maa
1 &lt;ua. 11a hninani hia le hociiahu iniri raa pjlii, ia lia i le man palii
hoi i haapao hia na ralou.
hoolaoai haere i reira lalai ai.anaiie aufau, ia tana ihomoni e te il i
hui ; na te papaa nae ra leienci mari ohipa mailatai i rave ; e i naha
Papeete, 13 no Atopa 1852.
•1 te fount laa loa 110 leienci l'entiti le faufaa rahi hia. To vai te l’an l ia rahi e ioaa mai no le tac raa main ten 111 pahi, le haere mai i
Te A avaha ,
J'.ipeele nei. 110 le mea., ua niaitai le lii raa mai i le maa e le tnlai
raa? Aila tu, maori ra, to Tahiti nei, lefatu o le niaii fenua lei
Tapai hia : PARAIT A.
loaa ia raton te raven nn le faalahe raa i la raton maa. K ia ni hia
ra. Kalia ta.te laala talriti i rave no te roan raa mai o leienci faufaa
rahi, 1 le hio raa i to raton man fenua i le rahi raa le faufaa ? Aila.
Oia Imi! K rmi ia mari tnen ci mea haama rahi no te pae laala lahiti.nci. P mea lia, ci valii aloa Iana 1 leienci ohipa hau i Pareille
nei. K mea lia Imi, ia ori haere te laala lia rolo i leienci asena, ia n:i
o ie parau e. leie le ohipa a le laala tahiti. I leienci rà, le vai nei le
tahi pae an ohipa, le au mailai i le laala lahili ia rave, e le ohipa
rave ohic hoi. I pihaiho i le valii lalai raa pahi ra, e i mua inati i te
uahu hnri raa, e mea lia ;a faatia i le fare no le vai raa rnau, no te
rave raa ohipa a le mau tamuta, no te tupai raa auri e le hatnani raa
rota.aei vai raa i letaoa no nia i te pahi, e ei fare hoi no le man tan­
ta nu nia i te mau pahi e tataihia ra. Kalia e lia’ i i le m ut raalira,
e haere mai e faatomo i lu raton mau pahi i te anani ia lia’i e ia incine te faatomo ran, mai le mea, aore e fare i le vai raa mai lelaraliu
ore i le taon i nia i to raton mau pahi, i le lalai raa? K faufaa, e
faufaa r.alii rod e te uana hoi, no le mau tailla no le mau inataci»aa
toa ia faatia i Papeete te lare loa e au nn le reira, K faufaa rahi hoi
te roa 1 mai i te laala toa, to te fenua feia rarahi ra e lo le laala rii
rave ohipa loa hoi i le faifai raa c te uta raa i le anani. Oia hoi te
mau fare toa, te man fare rave raa ohipa e ei fare patia e te raiio.ro
te au mailai, e ua; ite mailai hoi to Tahiti nei i le rave i te reira, e
cita hoi e ronron ia raton ia rave, la rav e maori na tuhna rarahi c
piti’ i Tahitj nei, c o Moorea hoi i la raton fare, e ia tono.mai i lo ra­
ton mau laala i Parente na ratou e faatia Kita c piti le avae, cita c
nnèa le tau c para ai le anani, ua o(i roa. K pap.ii hia i nia iho i laua
mau fare aloa ra, te ioa o te tuhna rahi e le màn mataeinaa i rave.
K ia oli teienei ohipa; ei reira te hau e faatupu ai i le hoc amu raa
maa rahi e le upaupa no teien i ohipa, c e riro ia lo Tahiti nei i te
leotco, 0 ratou i tauluru mai 1 leienci ohipa mailai,mailai no te taata toa, c o te parure i nia iho i teienei fenua taatoa le faufaa rahi
hau roa.

li le mau lavana, le hui-raalira e lo laala loa
no leienei fenua, e haamanao na ; mai le mea, ia
riro Tahiti nei, ei lapae raa no te mau pahi auahi e faalere mai, i Panama o Autera’ia; ia mailai
ia laiou, ia horoa lu i le fare, ei hamani raa i la
raton mau lunu raa auahi. iii le matamua o teie­
nei matahili i mua nei e faaliu i ratou i te reira.
E ineine roa te hau ; le hinaaro nei ra oia no te
faatia raa i teienei mau fare, ia lauturu hia mai
e le taata tahili, e le tialuri alu nei ia ralou.
faaue " r a a .
Mai te au i le faaue raa a te Tavana, te Àuvaha 0 le Uepupirita, e rave na tuhaa rarahi e
piti no Tahili nei e Moorea hoi i le fare rarahi i

PARAU FA AIT E.

Mai lei faaue hia mai e le irava 3 e le A o le
lure no le papai raa ferma lei loa lia hia i te rnahana 21 no Mali 1852. Te faaile hia tu nei lo
Tahili. e Moorea loa, e ei le mahana hoe no novema teienei avae imua nei, e papai hia i le mau
ferma o le laala loa i rolo i te malaeinaa rn i
Punaauia. la lae i le hora hi lu i taua n aliana ra
e haapuluputu ai le komile haapao liia no te pa­
pai raa i le fare o le lavana i Punaauia, e e haamata ai i laua ohipa na ralou ra.
Teie laua komile ra.
Taamu, toohilu, pereliteni.
Pohuelea, tavana.
Faailoa, haava.
Te laala raalira i hau lorta malahiti,
E o Darling, auvaha faaile parau o le Haï»,
papai parau.
FAATOUOA RAA.
Ua faaloroa aenei te Tavana, te Auvaha o te
Uepupirita uo teienei tau avae ia M. Adam Kulzycki (oia hoi Ada mu), ei auvaha nona i pihaiho
i te mau malaeinaa i le hitia o le râ, ei hiopoa i
le faalere raa o te Hau e le mau ohipa i te reira
pae fenua.
Te Tavana, le Auvaha o te Uepupirita,
Papaihia : PAGE.
\ Le gérant ; 1R' moi.
.■ . ,. . .,
'“ I ‘

• £ v'fcV*
«s
'**•
...
v
&gt;,
• ü'j v ,;;:!1*;

;s • V

4f!i (F

** v

A iLi EL '

�</text>
                </elementText>
              </elementTextContainer>
            </element>
          </elementContainer>
        </elementSet>
      </elementSetContainer>
    </file>
    <file fileId="596" order="8">
      <src>http://bibnum.upf.pf/files/original/5d23a056f53918c963363a81af5104ff.pdf</src>
      <authentication>d59b8c8e840c776290e323368cc31316</authentication>
      <elementSetContainer>
        <elementSet elementSetId="4">
          <name>PDF Text</name>
          <description/>
          <elementContainer>
            <element elementId="55">
              <name>Text</name>
              <description/>
              <elementTextContainer>
                <elementText elementTextId="12772">
                  <text>I

MAIIAXA 21 \ 0 AT01W l 2.

SàïAUHl Tttîtlî-

Te taala Toa . c cre te T.&gt;
vnna c te haava , o tei hinaaro i te hoe hohoa o trienei vea, aufau mai ia e
:t farane no na avîie etoru.
Kaaati mai iaTepito te n?nei parau i l’apectc.

MISERA U

Ei haaparure rua i le parau rii api e faufaa liia'i to
le man fenua i roto i te Uau Tamaru ; e neia i te ma» mahaua maha loa.

NO TE AMU RA A MAA 1 FAUTAI A.
U;i oli aenei U; hoo ainu raa maa rahi iula i le
laa i Faulaua i le mahaua maha no leienei lapa*i
i oti aenei. no le faahanahana raa i le furumti
api i rave hia i laua faa ra.
E mea rahi roa te laala i haeremai i malaitai,
no (e mau malaeinaa loa, le lane, te vahiné e le
tamârii aïoa i le haere raa mai, mai le faanehenehe maile le laala*1loa, e mea faahiahia rahi;
mai te poipoi noa raa maiatehaerenoaiuta eavatea noa tura.
Ite horahnei faaineine ai le Ani vahiné, le la­
ne e le man lamarii atoa i le horo nac raa na nia
i le puaahorofenua, e mea faahiahia rahi aloa
hoi ralou i le ha$re raa ae. Tei le la noa raa aea
i ula i laua valu ra, baruru ihora te pupühi no le
taihaa raa i tona hanahana le Arii vahiné, e pili
mau ahuru ma hoe iiaruru raa. E ia oti le reira,
pou ihora oia i raro, e irai le haati hia e te raalira farani e raverahi, ua lotno oia i le hoe fare
ili, hamani hia e tei haapao hia ei parahi raa c
ei amu raa maa.
1 taua amu raa maa ra, ua inu hia te mailai e
le ora o lona hanahana le Arii vahiné, te peretileni no te Repupirita farani, e lona hoi auvaha
i Tahiti nei, e ua huro anae te laala toa mai le
poupou e te oaoa rahi. Tei le oli noa raa ia, lai
ihora te mau tari parau no te mau upaupa, tei
afai hia mai no le mau vahi aloa, ei faaarearey
raa no laua mahana ra. E maa faahiahia loa hoi
te ori o te laala le lane e te vahiné ; mai te hora
piti noa mai a te upaupa noa raa e tae aéra i le
alii^hi, faaea nae ihora laua mau upaupa ra, mataitai noa tura le'laala toa i le ahiliri, e le mau
auahi al ’a i lutui haere hia i le mau valu atoa,
ei faaunauna raa i taua ahiahi ra.
E ia oli ia, upaupa faahou ihora e lac noa lura
i le ue raa rui, o le oti atoa raa ia o taua mau
peu faaarearea ra.
PARAU FAA1TE.
Te faaitc hia’tu nei te mau raalira muloi no
te mau inataeinaa loa no Tahiti, e e hapono mai
ia tae i le mahana 25 do leienei avae no Atopa,
i te auvaha o le pae au parau papaa ra, i te ioa
o te mau taala toa i faautua hia, no te faero

O te feia hoo taoa, e te ma»
taata c haapap i te tam
ran taon, e lia ia ia nenei
a! oa bia ta raton mau pa­
rau faaitc i roto i leienei
Vea. ia aufau mai raton
&gt; t farane no te reni hoc*.
Faaa*i mai ia Tepitd te neiici parau.

ava i leienei avae. Ei (e mahana hoe no Novenaa
e rave ai ralou i la ralou ulua.
Papeele, le U) no Atopa 1852.
Te auvaha o le pae papaa .
Tapaihia : CH APPE
Mai tei faaitc hia i roi b i te Yea no le mahana
7 no Alopa. Te mau raalira mploi, le ore e faailo mai i le ioa o*le mau taala faautua hia no le
Utero a\a i lo ratoy malaeinaa i le mahana 10 no
Albpu e lapea hia mai ia le vuehaa lia o la ralou
muni le roa.
Te luu hia nei leienei ulua i nia i te mau raalira muloi no le mau malaeinaa ra no Papara,
Atimaono, Papeuriri, e Papeari, no le mea aore
raton i haapao, e aore i papai noa mai le parau
ei faaite.
*
Te faautua faahou hia nei na vahiné toopae
ra, o Tei na, Tpiva, Raufau, Maihea e o Melua i
«le ulua rave ohipa e vau mahana, no te mea, ua
parahi noa ralou i le hoe mahana, aore i haere
mai i rave i ta ralou ohipa.
Ua faaile hia ' lu le mau malaeiuaa loa, na roto.
i le Vba no le mahana 23 no Tetema, e e hapo­
no mai te mau raalira muloi i le raatira o le pat*
au parau papaa ra, i te hurt» o le mau poli, lo
numéro hoi, te ioa o le poli e le ioa o le fatu.
Ua haapao aenei te tahi pae i leienei faaue
raa, o le lalii pae n alaeinaa râ,aore â ia i faaile
mai nei. Taua mau malaeinaa i ore a i faaite mai
nei, e faa te oioi mai ralou e lia'i, eiaha e haamaoro.
»
Mai le mea, aore e poli i lo raton mataeinaa
ra, e faaite aloa mai ia te lia, ia itea.
PARAU FAAITE.
Mai tei faaue hia mai e le irava 3 e te 4 o le
lure no le papai raa fenua, tei faatia hia i te ma­
hana 24 no Mali 1852. Te faaile hia lu nei lo
Tahiti e Moorea, e ei le mahana 10 no Novema,
i leienei avae i mua nei, e papai hia'i le mau
fenua i rolo i te malaeinaa ra i Paea. Ei laua
mahana ra haapfitupMUi ai le komile i haapao hia

�PARAI' FA UTE.
Tei te fare o le laote farani lei pâlia i te mau
lamarii no Tahiti. I le 6ahu i Pora teienei mau
raau i mûri nei.
TE RAAL TEIE.
TE RAAU EREERE.
TE RAAU m î t .
TE II AAL TON A..
TE MONO! ROTI API.

no te papai rua i lu fate o Tetoofa. e e haamalu
ai i taua ohipu nu ralou ra.

Teie taua komite ra.

r

Te loohitn o Taamu. pereliteni.
Te tavana o Tetoofa.
Te haava o Maeauore.
Te laala raa lira toi Hau te matahiti.
E, o Darling, auvaha faaile parau, o le papai
parau ia.

E TE MA U RAA U MA I A TO. I.
E mea hoo mama rahi raa teie nei mau raau
i reira.

No terahi raa ote (aata i haavahia eifaaulua l&gt;ia i roloi teraau malacinaa i Tahiti eMoorea, i naavae ra ia
Tiurai, Atele e Telema i mairi aenei ; irili hia mai e le auvaha o te paeau tahiti ra e Otomoniuo
roto i te puta a le man fuma malacinaa.
, ;.t

r

IOA 0 TE

IOA
0 TE
r

HAAVA.
.

M A T A E 1N A A .
r

Papa, ..............
Tani.................

T m i h i a ...................
H n n a u .....................

Pori................
Ararui. . . . . . .
Teriilahi..........
P a o v a a .....................
Hurupa...........
Faailoa
Pnmi...............
Kaamaino.
Teururaau
aivae
&gt;Aburiro
)Teluacaha
. .

. .

r
P a p e e te ...................
T a unoa. . r. . .
P a p a o a ..................
H a a p a p e ................
P a p e n o o .................
M ahàena. . . .
P a p e u riri. . . .
P
r aiv e a n .................

P a p a ra ...................
Punaauia. . . .
Faaa ............................
. Papeloai . . . .
. Teaüaroa . . . .

..........................
...................
. . .

»

llaum i .................. ....
M a a tea ...................

n u l l RAA O T E TA ATA I
faautua

M)

TE

cia.

NO T E

f 0
0
0
o

o

0
1

0

o

NO

PARAU
No te h uru o te puta a te

UTUA

TE

faaturi. taoroava AMUIRA.A MOM.
0
0
o
o
o
0
0
o
0
0
2
2
0
0

0
0
o
o
o
0
0
o
0
1

Hia .

T5
7
17
8
7
0
23
3
30
84
2
7
'
0
5
0
0
238

45
7
17
8
7
0
23
3
30
85
4
9
0
5
0
0
243

o h ip a

.

farane. m ahana.
675
25
105
0
255
90
120
150
105
65
0
45
120
270
45
160
30
450
426
300
60
2
105
30
0
25
75
5
0
30
0
10
1087 2691

mau haava.
E mea nehenehe.
E m ea nehenehe.

e
E utua tahito.
E m ea nehenehe.
E mea nehenehe.
E mea nehenehe.
F; m M ra h i te m nni
Aore i tac mai.
E mea m henehe.
E utua tahito.
Aore i nchcnoVic,
E utua tahito. '
E utua tahito.

î Inn afn

amui hia
.
i
lté atura tatou e, e pili hanere e maha ahuru ma toru taala i haava hia i roto i na mataeinaaa i
Tahiti e Moorea nei i na avae e toru i mairi aenei, e ua faautua hia ralou i te uiua ohipa e piti lauatinî e pae hanere e iva ahuru e ma hoe mahana; e i le utua moni t.oe tauatini aore hanere e vau
ahuru e ma hilu farane; o lei tu ha hia mai teie te huru; na le tavana malaeinaa e 362 farane; qa
te m'au imiroa e 362 farane, e na te Hau e 362 farane.
•

la

. . .

1

�</text>
                </elementText>
              </elementTextContainer>
            </element>
          </elementContainer>
        </elementSet>
      </elementSetContainer>
    </file>
    <file fileId="597" order="9">
      <src>http://bibnum.upf.pf/files/original/44c6c56df45a6c7d52adfb62d9f92ba3.pdf</src>
      <authentication>8e7e21e6e2e93fe13c3cb8bc7dcc5ce7</authentication>
      <elementSetContainer>
        <elementSet elementSetId="4">
          <name>PDF Text</name>
          <description/>
          <elementContainer>
            <element elementId="55">
              <name>Text</name>
              <description/>
              <elementTextContainer>
                <elementText elementTextId="12773">
                  <text>UT.llllTI TORI'Te tanin ’ton . c crc te Tav.in.i e te hnaVa . o Ici hinaaro i te hoc holioa o t*‘ienei veil, nufaii mai in e
:Vfsirnnc no un avac c torn.
Kinaii mai in Tepito te nenei paraît i Papeete.

MAIIAXA 28 \’0 ATOPY 1852.

Ei haaparare raa i lo parait rii api c faufaa liia'i lo
le mail tenon i roto i te II.ni Tnmnru; c nciai te man mntiann malin ton.

PA EAU PA RA U A TE HAU.
FAATOROA RAA.
No te faatia raa a tona hanahana Pômare, te
Arii valiine o le mau fentta Tolaiete, etc Tavana, le Auvalia o le Repupirila.
Ua Taatoroa hia o Nanu-Q ré . ei mutoi no te
mataeinaa ra o Hiliaa, ei mono iaOpio, loi faaore
liia Te loroa.
E aufau le Tavana, te Auvaha oie Repupirila,
na teienei taata loroa, ei ulna nolonaloroa, na
farane hoc hunerc c pili ahuru i te nsatahiti hoe.
E papai hia te hohoa o teienei pyrau loroa i te
hiopoa raa, e i te fare loroa o le ôc.
Papeete, te 15 no Alopa 1852.
Te Tavana, te Auvaha o
Te A rii vahiné o te mau
fenua Totaietc,
te Itcpupirila,
Papihia: POMARE.
Papaihia: PAGE.
Papaihia le hohoa i te fare loroa o le éè.
Te ié o te Tavana,
Papaihia:: B ruit.

A V IS.
Aux termes des arrêtés lôcaux, du coup de
canon de retraite à celui du réveil, le débarca­
dère militaire dit cale de la 30me est le seul ac­
cessible aux embarcations , sous peine d:ètre
poursuivi conformément aux lois.
Le capitaine, directeur des affaires européennes,
Signé : CIIAPPE.
•*
NOTICE.
In accordance with the local decrees, from
gunfire in the evening to that of the morning,
the military landing place, calledwharfof llieSOlh,
is the only one accessible lo boats, under pain of
being prosecuted according to the laws.
The captain, director of european affairs,
Signed : CHAPPE.
PARAU FAAITE.
Mai te aui te mau faaue raa a le Hau; mai le
haruru raa pupuhi mai â i te ahiahi e tae noa tu
i to te poipoi, e ore roa lu e lia noa’e i te mau
poti ia tapae i lehoe vahi è, maori ra i te vahi
tapae raa a le faehau, tei parau hia è, le tuahu

MilEUA U
O te feia hoo taon, e te mail
tanin c Itaapao i te tnoi
ran taon, e tin in in nenei
atoa hia ta rnlou mail pa­
rmi faillit: i roto i teienei
Ven. ia aiifan mai raton
1 faranc no te rciii line.
Fail,no mai ia Tepito te nenoi parmi.

a le pirpu 30. Tei na reira ra, c haava hia ia ma
te au i te turc.
Te auvaha o le pae papaa ,
Papaihia : CH APPE.
FA AUE RAA.
I (c manao raa e, e mca faufaa rahiroa, te ra­
ve oioï raa e le rave maitai raa i na i .muc toa i
roto i le asena i Papeete ; ç ia ore roa'lu not le­
hoe taata ae ia faalau i taua chipa nei.
I te manao atoa raa e, e ohipa faufaarahi atoa
te papai raa fenua. na to Tahiti p lo Moorea loa;
c c mahere i le rah'i roa le taata‘c haere i le va­
hi e haaputuputu si te komile, c e rave ai i la
raton ohipa.
E ohipa rahi roa taua ohipa a te komile ra, no
te mea e, o te fenua Ici haapao hia ; no te mau
parai: ra hoi i faaite hia'tu i nia nei, te itea!toa
hia ra ia c, e mea lia roa, ia oti na fare ton i Fareule a tae atu ai i te mahana i faaite hia tu i
roto i te faaue raa r roto i te Vèa.
Te Tavana, le Auvaha o le llepuprrîtu,
Te fa a u e n e i,
3
O le komile»no le papai raa fenua, o Ici faaue
liia'tu na roto i tehoe faaue raa i papai hia i te
mahana 11 o teienei avae, e e haaputuputu i Punaauia, ia tae i te mahana 1 no novema 1852; e
i mûri ac, i Paea ia ; e ore ia e haaputuputu, e
tae noa ' lu i te mahana e pue roa: i le raau, le
raufara, e te mau peu atoa no na f a r e ' toa i
Fareule, e a tae roa mai ai i Papeete nei; ei rei­
ra'lura ia e nehenehe ai te rave raa i tei reira
ohipa,
*
Papeete, 26 Alopa 1852.
Te Tavana, te Auvaha o le Repupirila,
Papaihia : PAGE.
Parau faaile i te inn'll mataeinaa.
Te faaite mai nei lo le mau mataeinaa'loa i
te parau rii mauruuru, no te rave raa hia o te
ohipa i haamata hia e to Tahiti ; oia hoi, le faatia
raa i le fare toa rarahi i roto i te asena i Fareute.
O tahi pae o le mau mataeinaa, te ola raia i
le raau, no ta ratou tuhaa o te ohipa, e ua huru
pue roa i te motu ; o ta vetahi ra hoi, ua pue roa
ia te raau, e te liai noa mai ra ratou i te faaue
raa, e e afai mai e faatia i roto i te asena. E va-

X

�hi mauruurn rahi taua iloito o talii paean o te
man lavana rnalaeinaa ra.
I leienei ra, le hinaaro hia nei, e ia haapao le
man lavana ' loa i laua iloilo o la hi paeau ra ; e&lt;
faailoilo i le feia rave ohipa, e e faa rahi i lo ralou puai ; e ia lae i le mahana e faaula hia mai ai
laua mau peu aloa no le fare ra i Papeete, eiaha
lahi pae ia pohe i le haama, i te hio raa ê, ua
mairi ratou i muri.
Te falata nei te anotau ua, e ia ore ia rave oioi hia leienei ohipa, e mahere ia i te taupupu
roa i le ua rarahi, e eita lura leinei ohipa maitai
e oli vavc. E ore hoi e maitai le haerea na nia i
te paeau rahi o te mau purumu, e peapea roa
hoi le leia e alai haere i le raau, e le mau peu
no taua ohipa ra ; e e riro atura ei ohipa rahi
roa, le pulo raa i te raau i lahalai, te raau i
haapao hia no teieneirlau fare. Ua ile paaloa ra
hoi oulou ê, e rahi roa ia le peapea i le rave raa
i laua ohipa ra, ia hazmaoro noa hia, e lae noa
'lu i le tau ua. E faailoilo ra e liai.
H r MAU AU4HAU.
A rau aenei to velahi mau rnalaeinaa faailc
raa hia’lu é, e moni ta ratou e vai nei i roto i
lau rima, e ua ani hia{lu hoi ralou e e lii mai i taua
moni na ratou ra. Ua faaile hia’tu hoi te rahi
raa o taua moni ra, i rolo i le Vea no na lapati i
mairi aenei. 1 leienei ra, e tii oioi mai â e liai, c
ore hoieliaiahaamaoro noa hia te vai raa o taua
moni nei i roto i'ta{u rima. E lii mai û, atira te
haamanrau.
r.
Na MAITA.
r

Te maupahii tapae mai, mai le maüana 20 mai
à no A lapa.
Tira pili marile o E mma P aïiker, lap eh a Ash­
by, mai Huahine mai.
Tira pili Raiatea o Avera, lapena Morisson,
mai Huahine mai.
Tira lorn farani o Vesta, lapena Soubry, mai
Honolulu mai.
Tira loru farani o P rimoguet, lapena Keruzaré, mai Valparaiso mai.
■
‘
Tira pili Borabora o M essager, lapena I)uquesnay, mai Raiatea mai.
Tira pili Raiatea o E unice, tapena Biackel,
mai Huahine mai.
Te mau pafii i reva.
Tira pili farani o Aorai, tapena Lemaire, ua
reva i Rapa.
Tira pili eremani o Charlotte, tapena Kru­
ger, ua reva i Valparaiso.
€

PARAUFAAITE.
Tei le fare o te taote farani lei palia i le mau
lamarii no Tahiti, i le luahu i Pora, teieneimau
raau i muri nei.
TE RAAU IEIE.
'
TE RAAU EREERE.
TE RAAU Min.
TE RAAUTONA.
TE MONOI ROTI API.
E TE MA U RAAU MA I A TO A.
E mea fioo marna rahi roa leie nei mau raau
i reira.
Le garant : Briot.

�</text>
                </elementText>
              </elementTextContainer>
            </element>
          </elementContainer>
        </elementSet>
      </elementSetContainer>
    </file>
    <file fileId="598" order="10">
      <src>http://bibnum.upf.pf/files/original/6a826f9cbff264b0324c937de93da051.pdf</src>
      <authentication>2081f600721d0021865c7a930605faf0</authentication>
      <elementSetContainer>
        <elementSet elementSetId="4">
          <name>PDF Text</name>
          <description/>
          <elementContainer>
            <element elementId="55">
              <name>Text</name>
              <description/>
              <elementTextContainer>
                <elementText elementTextId="12774">
                  <text>r

o

M A II.W 'i \ 0 .\3VEH.V 1852.

HATAIIIII mill iiata 'toa . c crc te T;iiiia c le haava . n lei hi—
aaro i tc hoc hohoa o trinci vca, anfau mai ia c
farane no na avae i torn.

I
mai ia Tcpilo 1c ii?i Papeete.
f anci parau

Ei haapararc raa i to parau ri i api c faufaa Itia'i to
te man feniia i rnto i le liait T.im.aru ; c ncia i le. mail mahana inalia tua.

sam aü
O te teia tien taoa, e te man
taala e haapao i te lain
raa taoa, e lia ia i t nenei
ato.i Ina ta raton man paran faillie i rnto i teicnri
JVn, ia anfan mai raton
1 l’aranc no te reni hoc.
F.iaan mai ia Tcpilo te nenei pareji.

— -----------

PAEAU PA II AU A TE 1IAIJ.
— « «bk»~JES&gt;-0-^*3»»— -Il A U T A M A I i r .

FAATOUOA HAA.
No te faalia raa a loua lianahana Pômare, lt'
Vrii vahiné o te niau fenua T olaiele, e le, Tavata, le Auvalia o le llepupirila.
lia faatoroa hia o Hoiamuri. ei m11loi no le malacinaa raa o Papeete, ei mono i le muloi faaorc
lia le toroa.
E aiilau le Tavana, le Auvalia o le llepupirila
na leienei taala loroa, ei ulua no loua toroa, i
na farane hoc hanere e vau ahuru i te malahili
Itoe.
Papeete, le Vno Novcma 1852.
Tc Tavana, tc Auvalia a
tc ltcpupirita.

Tc A r ii valiine o tc mau
fenua l'otnielc.
Papailiia: POM ARE.

Tapai hia: PAG E,

l’iipaihiu le hohoa i le fare toroa o le èê,
Te êc o te Tavana,
Papailiia:

Briot.

Te Tavana, te Auvalia o le llepupirila ,
Te

im a g e

&gt; ei :

O Mili Desmare, raalira auro pas hoe, raatira no le asena, c mau i le toroa raalira no le
duana, ei mono ia JVlili Chappé, loi mau i le velahi mau loroa ce.
NPapeete, le 1 no Novcma 1852,
Te Tavana, te Auvalia o tc litfu p irila ,
•

Papailiia : P^
FA A UE HAA

Te faaue hia tu nei le mau raa . ntuloi no te
mail taala i
mau malaeinaa, e aralai mai i
faaülûa hia i leienei avae i mairi aeœ^ ia Alopa, ia rave ratou i la ralou ulua
in.a^l 8
Papeete, le 1 no Noiem
Papailiia : HH
NO NA FARE I FAJtE-U T
No le mau rata i pupai lli^nlui, crliui le mau
paeau aloa mai, e no te ma^pafàujgaile haere
hia mai e te mau tavana, e leTOywt oie mau mataeinaa, ileai e le haere oioi^aty ohipa i mua, i
t !

^

r r s

7

lt‘ mit raa i le matt peu, e oti ai na litre loti i Earente l a oti acnei hot la lalti pae nataeinaa.ua
pue la raton raati. Te liai noa maira ralou i le
iaaue raa, e e haaputupulu mai i Papeete, t' e
faalia i na fare, tei pue le raati i le ola e te ta­
rai Itia e tatou.
PtfaKat ÎVoi ei mea lia, ia haamaitai ma hia
lo TahitiTïei, o ralou i lalioe maile i lo ralou
|&gt;»ai.-TXfoqa\e raa i te chipa o te hait i Eareute.
E mea ItaTo^pa lioi ia faanohenehe e ia laalitiaifarojUoa hia taua putiipulu raa ralii taala ra;
le luntiarl^liia nei hoi ia lae oioi atoa mai ralou
atoa ; ottTJeia e lavere mai i ta ralou raau, mai
te pahi^'leTitîru, e le ie i niaiho ; o tei huru faluUQ&amp;at, r're auto ra.1 mai i la rateju paeau; e o
lei tlU j^loa t oi ia/lii hy na nia i le mau pahi rii o
te Il'iiît ••rTr^ ' &lt;
O le mahana 25 ra o leienei avae o Novcma
1852 nei, te mahana ihaapaohia ei haapulupulii
raa mai no le feia rave ohipa i Papeete nei, e t;
haamala’ i i la ratou ohipa.
Te faaile laahou hia Tu nei ra lo Tahiti ô; o
na fare e rave hia e ralou nei, e faalia hia in mai
le fare lahiti ra le huru ; e haapiri maile ra i le
palia e liai, ia ore hoi le feia rave ohipa i rolo ia
rari i le mau ua rarahi c mairi mai i leienei anofeàu, e o le pulda uana hia mai e le loerau i ma
i le otue ra i Eareule ; e ia ore aloa hoi te one e
haapuehu hia mai e le maoae i le mau mahana
veavea rarahi ra, ia o mai i rolo. E mea lia roa
loa hoi ia rave mailai hia laua na fare ra, ia faa­
lia roa i te roo o Tahiti. Inaha hoi o le lare maohi leie e faalia hia nei i rotopu i le vai raa o le
mau ohipa i hau i tefaahiahia no Europa mai. E
faanehenehe ra e liai, ia tau le ioa, e te lapao o
Tahiti nei i niaiho i laua ohipa ra.
E ere atoa anei hoi le mea faahiahia, le hio
raa i tc mau opu aloa o le fenua nei i te haapulupulu raa mai i le vahi hoe, i te rave raa i lo
ohipa o le hau, e lianahana'i te fenua nei ; inaha
hoi i le anolau i mairi aenei le enemi noa ra ia,
e te tamai ra telalii i tetahïI 1 teienei ra, inalia
ua putupulu paatoa mai, to Taiarapu, lo Hiliaa,
lo Alalavai, e lo PaparaToa hoi!
E lo Tahiti nei; a faafailo na ra i lo oulou
huru i leienei ; e o oulou hoi e te hui-raatira, o
tei mau haere i te mauhaa lamai i mulaaiho ra,
a haamanao atoa iho oulou ! 1 leienei hoi le hae­
re nei oulou e lo oulou mau laata i rolo i le mau
peho hohonu roa ra, e le imi nei mai te hau i te
mau raau e te mau peu atoa. no tehoe ohipa e
faufaa hiai lo le fenua 1 loa nei ; e i taua mau pu-

\

%

�raauhoi o ola liia mai c oulou ra,aila roa'tu palia ia lehoe i ore noa'e i lé viivii i le lolo o lo
ou’ou mau metua ; no reira hoi le mâu anolau
riaria a larnai noa; i oulou ra, i latata noa mai ai
à ia lalou i leienei a anolau.
La ore aenei hoi le liaruru o le pu i rolo i le
rriau peho, i le ao raa lu i le vahiné, le tamarii,
* e le ruau, o ec horo i le inclio raa, m_ore ralou
ia roaa i le (aehae : e ore hoi le Ve a nei, o le
faai le haere alu i le mau faaue raa a le Tavana,
e ore lei veira e haamalaulau atu ia oulou, mai
le rauli i mulaaiho ra, o le faailei le \ahi raa vai
a poro ai i le laniaina niaiho i le fenua nei. lovai
ra le aao e ore e loeloe roa, ia laalia hia mai le
man parau, no le alore e le laparahi rua (aala i
mulaaiho ra ! Aila 'loa hoi lo oulou e tnalau raa
i leienei, mai Ici mulaaiho ra, a horuhoru roa'i
to oulou hui melua, i le hio raa i le yiaki riaria,
o lehoe o te mau Juhua o O ro, i te uTaloto raa i
tana toi, e i tana omore, i le tapao raa i lehoe o
oulou no te polie' ia pupu hia ei tapu, (mai ia
mata hue lumu taaroa) i U; murae o te varua ino
o le poiri. E te ui api o Tahiti e'Moorea nei ; aita outou i ilyrea i laua nîau peu iino, e taua
mau hamanii raa loto ra ;ra ui na ra i te feia lahilo, i le (eia i toe mai no rolo i taua anolau ria—
ria ra. A ui na i le taala ruau ra ia Tali, e ailo
hoi oia i mulaaiho ra, o tei hau le hinaaro i te
maitai o tona fenua, i lamala inaile ai oia i le
faaore i le tamai i reira; ua auraro maile alu il
hoi oia i le felii o Pômare, no le mea, te ile papu ra oia è, eijlumu hoe mau â, e ore oioi ai te
amahamaha raa i nia i le lenua nei. A ui na iana; e ua moe anei iàna le ioa o te laala Suede ra
o Pila e te tapu raa i le hua i Alehuru.
' Nana ia e iaaile mai ia oulou «i le loeloe e h®ro na rolo i te puo ivi, a hio ai oia i le lahua ra­
id o Oro, i te hiohio raa i le aau o le laala no te
tapu. ia ilea’lu iana tehoe tapao o lei faalumu
hia i nia i te haavare, no te laalia raa i la raton
mau ohipa e opua ra. E taala orero aloa hoi
Tali, no lé mea, te i ra tona aau i te hinaaro ile
maitai o lona fenua. A ui aloa na ia Paraila, ilei
reira taala nuni, o lei ore roa'tu i hahi noa’ c
tona avae, i te haere raa nia i te ea o le hanaha-

na, e te imi raa i le maitai o lomrfenua. Na (ai
mau parau tahi to. aloa ra hoi, e faaile utuï
oulou i le huru o le' T uniau raa, e le riaria'
lupu mai i rolo i le aau o le feia, e pupu hia|
le mau lahua no le polie. A haamala hiai ra
haamou raa aila roaTu ia lehoe mea ili ae i faalc
hia ; i niaiho hoi i te lino o le mau vahiné c
tamarii, o Ici pohe mai le liaapu raa ore. le air
ra ia le fare, te laoa, e le uru raau mailalai ;
i niaiho i taua pau raid ra, to Satané parti hi r,i
mai.
K te mau tamarii o leienei Tahiti raid e
ere è, o le laala no le tapu tei. titau hia lu i,
oulou i leienei, e e afai i le demoni ra ; ua laaa
Ica e roa hia hoi ia e le parau a iesu-Kirilo.
leienei hoi anotau, le apili nei te Farani ia ou-l
tou i nia i lona maramarama, i lona mau lama-l
rii, e lona Alua. Te ioa o lëhova e arue e e hau
mori Ida c ana ra, le haamori aloa hia na ia i
oulou. O na fare hoi e opua hia nei e na lo Ta­
hiti e rave, ua haapao hia ia ei (amaru i le ohipa
a lo Farani, i roaa mai no rolo i le maramarama
i haalupu hia e te ao raa o le Evanelia, e hope
noa'e na malahili 1800. Ei lahoe raa hoi i le
ohipa e le maramarama o Farani e Tahiti i haapulupulu hiai oulou ei rave i laua ohipa a te hau
i Fareute nei.
La iai lo maile lo outou puai e le i loi to i nia i
tei manao Lia e te hau ra. I téienei ra, e rohi e
lo Tahiti nei, e haere maile à tatou i mua i nia i
te aratia hae; oia hoi te faariro raa i te mau fe­
nua Société ei mau lenua tui roo i te ao nei.
Te mau pahi i tapae mai, mai te mahana29 mai
a no A topa 1852.
Tira piti mehiko o Montezuma, tapena Fanukuche, mai Nuuhiva mai.
Tira piti beretane o Martha, tapena Fisher,
mai Tariîonia mai.
Le gérant : B r io t .

2,
X
/t
/)
i

ie
H
*7
✓
X
ï . n
*1

s

A

7.

c

1
s
r

�</text>
                </elementText>
              </elementTextContainer>
            </element>
          </elementContainer>
        </elementSet>
      </elementSetContainer>
    </file>
    <file fileId="599" order="11">
      <src>http://bibnum.upf.pf/files/original/e839e90b5326c3ac17950442d45c5ae5.pdf</src>
      <authentication>b53c59e7125585e707dcadb9020e7503</authentication>
      <elementSetContainer>
        <elementSet elementSetId="4">
          <name>PDF Text</name>
          <description/>
          <elementContainer>
            <element elementId="55">
              <name>Text</name>
              <description/>
              <elementTextContainer>
                <elementText elementTextId="12775">
                  <text>imiirii Tosiiî-;

MAIIXA H

Tp l:t.i(;t tua . « erp te T.tvana e tr haava . o u*t lij•(t'iaro i te hue hnhoa a ti&gt;icnei veil, aufan mai la «•
1faratie no na avae etoru.
Kaa.au mai ia Tcpito t&lt;&gt; neiiei parau i Papeete.

\ û X D V E M V 1852.

Ei hitaparare raa i te parau rii api e faufaa hia'i to
te matt feinta i roto i le liait Tamam; e neia i le matt inahana maha loa.

1WE.U PARAU A TE HAT.
HAli TAMARA.
F A A T O R O A U VA.

No te 'aa ii?i nia a lona lianahana Pômare, le
Arii vahiné o le man fenua Totaiele, e le Ta­
vana, te Auva ha o te Repupirita.
L'a faatoroa hi t teienei man taata i mûri nei.
O Maiüi, cm mntoi taulnni no le malaeinaa ra
o Papeete.
E aufan te Tavana, le Auvalia o le Repupirita
na leienei taata loroa ei ulua no lona toroa, i na
farane. hoe hanere e vau a uni i le. matahiti hoe.
O T aatai;î^iu, ei haava no le malaeinaa ra o
Papenoo, ei mono ia Pori Ici faaore hia te loroa.
E aufan le Tavana, te Auvaha o le Repupirita
na teienei. taata loroa, ei ulua no lona loroa i na
farane e tpru hanere i le matahiti hoe.
O Tu ar.l\ ei mntoi tauluru no te malaeinaa ra
no Tiarei.
•
E aufan te Tavana, le Auvalia o le Repupirita
na teienei laata toroa, ei ulua no laua loroa i n*i
farane hoe hanere e piti ahuru i le matahiti hoe.
Papeete, le I no Novema 1832.
Te Âriivahine o te mau
Te Tavana, te Auvalia o
fenua Totaiele,
te Repupirita,
P ap ai Ida: PO.M VRE.
l’apuiltia: PAGE.
P.tpaihin tehohoa i le lare loroa o le êè,
Te i’û o le Tavana,
Papuiliia: Bkiot.

TE ORERO ITf.
E rai aneane i nia, e'c hau puiipnu ore i raro
nei, e maitai ai hiinialamarii, e piri ai le mata ia
taoto, c momi ai lona arapoa i le maa ta lona ri­
ma i tanu. Aore tu a te maitai i leienei para hi
raa. lia mahuta aenei le taero ava i Tahiti nei,e
le ruru aéra ia i le Mehani i Raiatea. Te faailoilo maile nei o Page, le Auvaha o le Repupirita
i pihaiho i le Arii vahiné nei. Te titan nei oia e
ia riro le mau laata no Farani e le hui-raalira
no te mau faaeha.u nei. ei hio raa hanahana na
to Tahiti. E hui-raalira haapao mailatai anae ia.
Ahio hoi i le mau ohipa rarahi i oti, e na fare
rarahi i falala i te oti, e le taero ava i te ore
raa, e a oaoa lalou. Aore i ore i mau tavanaloa.

M MKISA ill

0 te feia hoo taon, e te niait
taata c haapao i te tain
taa taoa, o tia ia ia neitei
atoa Itia ta raton matt pa­
rut faaite i roto i tcicm i
IVu. ia autan mai raton
1 farane note renthoe.
Fanan mai ia Tepito te nenei parau.
&gt;

aore i ore i mau oromelua parau foii luataii; tm
ore râ ia Page, e mai le mania vai raro ra to ta­
tou parahi raa i leienei.
E rohi, tt‘ mau oromelua laliili i roto i le mau
malaeinaa loa; eiaha e haapeapea i te faaue rua
i te hui—raa ira, (i liaapii uoa ta i le parau, e e
rave i te mau ohipa mailatai, e laaapti i te lenua
e a !uu e alu i le filat au*, i le laoleoleo, e i lt» nevaneva; eiaha e lairuru maro i le malaeinaa è:
e laaroo n i i le paraît a lu Alita, e a haapao iho
i te mau litre te maitai no le laata loa.
E rohi tatou atoa; titan i Je ite titan i le hau,
c ta lo toroaina le hau; e riiA Tahiti ei fenua laoa ratii. Naha 1« time raa no le pahi e peu maere ralti c te mana ralii, na oti, e a ran aenei le
pahi i nia. E na a le asena, lehaere ra ia i mua.
E tei mûri mai le hoe peu rahi, oia l; tapae
raa o le mau pahi auahi. E hau maitai leie, loi
tamata i le faa tapae mai i te pahi i Tahiti nei,
ia rahi le taoa a lo Tahiti nei ; no te mea e hoo
mai hoi ralou i te maa.
A tanu maori i lo oulou mau fenua, faaapu,
laaitoilo maile a le lanu raa i le umura, le. laro,
te uhi, le meia. teavaava, le manioka, le laofe,
e te tihola,*e maa faufaa anae leie, e ia hoo ma­
nia noa le mau pahi, e na outou anae ia te fau­
faa. l’a tia le mau aua hau, ei aua loa la le mau
felii aloa e lia i, ei laoa mau e ei faufaa hoi nanaiho. Eiaha ia itea 'tu i mua i le hoe fare parahi
hia le tupu raa mai o le luava e te mau aihere
iino, no te mea ia rarahi le reira ra mau raau, e
polie ia te mau raau maa.
Te fare haati hia e le Ijoe 6 ali maitai i te maa
ra,o lelapao rahi ia itcfaaite raa mai e te maitai
ra te feia lare e feia iloito, le ile e te inu faataero
ore i te ava, le hoe l.opea rahi no roto i le faatau.
Te rahi mai nei te rave ohipa i le tae raa mai,
e haere mai e haamala i la ralou lufaa no le
ohipa i Eareule. Ahio na i na olue i Faaa e i
Taunoa, le vahi e fa mai ai teienei mau paepae.
le lere raa mai i le mailai i te haafalala raa lu i
laua outu i Fareute ra, le hope raa mai o lo ratou lere. la tae teienei mau paepae i reira, core
e roroa, ua malaratara nae, e ua i roa te fenua i
le mau pou le purau e te mau peu aloa. I pihai
atu, na tuali haere hia le vetahi mau tahuim e
le rape i pihaiho i le vahi e tanu haere hia’i te
mau pou no te fare o na luhaa rarahi roa i Ta­
hiti nei. E,mea,maurui|ru rahi na matou i te hio
raa lu i te itoilo, te peepee e te au mailai o \

�laala -loa i le rau: raa i leieaeî ohipa. Te uiau
lu varia e o l'a rai la loa iho h.oi i le hiopoa maite
taa, le hi o Hua raa ia ile alu i le mau me.;! loa,
ia maiiai. (! ia ore ma te hoeniaa iuoili ia A mai.
F ore ralioiia e parau hia, no le nma. i raro ae i
le hiopoa rnaiK.1raa ajeieoei l'fiia ile maiiai, e riro ia leienei oliipa ci ohip’à rave iloilo maiiai, e
te nelieuülio e au i le mau oliipa rarahi i pihailio
i le lia raa o leienei (au l'are lahili. Tcicnei foia.
le au ia arue hi.t, le riro nei ei liio raa na lalou
a loa : (‘ te binaaro nei malm; ia ile le laala loa,
e ua lac mai nei na luliaa raralii ra o Poriomm e
J eoropaa i Papeete nei, e la ralou aloa mau
peu e le maa e au no le reira pnlnpulu raa ralii
laala. Maori ra lo Paea, lei mairi alura ia. I
leienei ia|ia‘i i oli aenei le lac raa mai lo Hiliaa,
Matiaena, Tiarei, Pare e.Arne. i leienei tau mal'ana te lac-rau mai l(‘ mau paepae o lo Faaa e
Punaauia, Pa potion e IlSapape.
K riro leienei mau malaeinaa i le leoleo, no
le mea ua lucre hua lu le lavaua i rotopu ia ra­
lou i leienei mahipa i le huile &lt;*aa lu ia ralou i
loua Innaaro rahi taua e rave nei i (e mau mea
loa e luali alu i te maiiai e te (aarahi raa i leroo
o Tahiti nei.
MITLNARE RAA T AIGRIT A 1 OCEANIE.
■ h ili hia mai na rolo i te hoc niu-pepa nu Panipc o I'ref.mans joninal le ioa )

l ia .Ima lehoe milïnare-raa; no le mea ra -»&gt;, (e
cnemi noa hia ra le mau lalorila i reira, aila lura taua ohipa ua ralou ra i rrunuia rea hia. Ua
rave aloa noa hoi le mau porolélani i le mau ravea'loa,' e upoolia!i la ralou paeau parau i li i
reira mau fenua; e ua na reira'loa lioi na rolo
i le rave hua raa i le mau'iaa lamai. I le malanuia ra hoi, e lamai raa ia no le (aiiore roa raa i
le haamori idolo ; e lamai raa macro roa hoi ia i
hau ai.
‘
p a u a u f a a it f .
Te p- rau hia lu hot le mau malaeinaa i tanu i
le uhi e ie umara i rolo i te mau atia hau ra, e
nia mai i Papeete nei i te u/nara e le uhi, no le
mea, aila roa i leienei i rolo i te fare toa, e le
rahi nei hoi le hinaaro o te laala loa i le reira
man maa.
Papaikia : Te komile hoo maa o te mau aualiau.
Te man poli i lac mai i Papeete net i le arue ra
ia topa 1852.
to t a h it l

Papeete. . . . e 0 poli opani, e 3 poli
Faaa........... . 0
Punaauia. . . . 1 ................. 0 »
P aea........... . 1 ................. | »
Papara. . . . . i ................. 1 »
Papéuriri . . . 4 ................. 3 »
Pap ari . . . . 1 ........................... 2 »
Teahupoo . . . 3 • • • • • • a 1 ))
Taulira. . T. . 5 • • • • • • • 1 ))
Pneu............ . 4 ........... .. . o »
I liliaa.......... 1 ................. 0
Mahaena. . . . 0 ................. 1 »
Tiarei.......... . 1 ................. 6 »
TO MOOREA.
Teaharoa . . . e 0 poli opani 1 poliaoroe.
llaapili. . . . 2
2 »
Moruu.
1
4 »
Papetoai. . . . 1 ................. 3 y&gt;
Haurni........... 2
0 »
Maa tea............ 1
0 »

Haamala hia i le \T a no le mahana 7 Alopa.
I a rave aloa hoi le milinare raa lalorila i Samoa'i lehoe'ohipa, o le au mau i la#le leia teresiliano; e no reira ralou i hinaaro lua ; lu ai e le
laala no taua mau panai fenua ra. K molu anac
lehoe paeau o le mau fenua i rolo i le Moana
Patilifa, aore i leilei rea, e no le ili lioio le repô
i niaiho, aila lu ia e maa é ae e holu mai, maori
ra o le liaari anac ra. O le nue anae iho hoi ia
e paia’i lo laua mau fenua ra, e ia ore noa'e
la ua maa ra ia liolu mai, ua pohe anae ia
laua mau fenua ra i toôè. Ua na reira hia hoi i
e tau fenua ni e loru i htiru la la ta i Rolurna e i
lo le episelopo ra o Bataillon faaroo noa raa ô â
NO TE FENUA È.
i lei reira, opua aéra oiaeelauluru ia ralou. Tarahu alura oia i le hoc pahi lira pili berelane ei No Maiao. . . 1 poli opani.
\aa noua i le lucre i nia i laua ohipa o le aroha |a amuihia ra, e loru ia ahuru ma toru poli
ra. Faatere alura laua pahi ra i Rotuma, e ua opani, e loru ahuru aore poli oroe.
aufau mai to laua fenua ra i te liaari, lai ono i Te mau pain i lapae mai, mai He mahana 4 mai
le taata hoe, e hope noa e le laala ' loa o laua
no Novemra 1852.
fenua ra. Faanehènehe aloa ' tura hoi lo Rotuma
i le utuafare no laua leia i pohe i le ôè ra, no lija torn amerika o Francis W itney, tapena Silver, mai Valparaiso
lei hinaaro i lo faarue i lo ralou fenua, e e hae- tiramai.torn amerika o A sa l'aclier, tapena Janene, mai California mai.
re i Roluma parahi ai. Rahi alnra hoi le maa a tira pit i barataneo Kllrn Mar, tapena Graham, mai Fannings mai.
pili raivavac o Mnamoaitua, tapena Ratcliff, mai Rapa mai.
le leia i parahi, e o lei hoc mai i Rotuma, ua , tira
tira pili amerika o Chalam, tapena Suow, niai Maluitamai.
fani hia' lu ia ma le aroha, e le poupou.
Te mau pahi i reva.
I te mau fenua Tanelepu ra hoi, aore ia e matira
piti
farani
o
Joséphine,
tapena Rouffio, ua reva i Valparaiso,
imia le tiimata raa matamua, e e faalia i tehoe lira piti baratanc o Catherine,
tapena Matbeson, ua reva i ,\iauHtinare-raa lalorila i reira; no le mea, ua irai îlclanc.
jfPaa hoi i reirà, le mau-ravea i'faai'ie hia ' luna
Le gérant : BRIOT.
&lt;• ua rave hia i Samoa. I mûri ae ra, haamala

�</text>
                </elementText>
              </elementTextContainer>
            </element>
          </elementContainer>
        </elementSet>
      </elementSetContainer>
    </file>
    <file fileId="600" order="12">
      <src>http://bibnum.upf.pf/files/original/f6171fdb439b6ed6b2fc363e2c153e70.pdf</src>
      <authentication>594f25a3ad77878e1ff31d4ba7f5e6ff</authentication>
      <elementSetContainer>
        <elementSet elementSetId="4">
          <name>PDF Text</name>
          <description/>
          <elementContainer>
            <element elementId="55">
              <name>Text</name>
              <description/>
              <elementTextContainer>
                <elementText elementTextId="12776">
                  <text>ff
tUT.UHTl

tu:u

i? a ! ! \ a 17 \ o \:&gt; v i -:ma IH.&gt;3&lt;

I&gt; la.-(La loa . e crc te Tavniia e le haava . n Ici tu
ii.iaro i lo hue hohoa u In cuci rrtiA anfau mai ia tt
:t,facam/m&gt; na avac cLul'U.
l'aiau mai ia Trpilo le n?iuM parn.ii i l'apcele.

Fi haaparare ma i to parait ri i api (' fan faa liia’i lo
te man fonua i rulo i 1« llau T.imaru; o noia t le man mahana malin loa.

TF ASFNA SFARFUTF.
|ta lia paaloa lo loie man îenua i nia, mai lo
laala hoe l'a, o faalia i lo roo o lo Tarana. I rolo
à i na maliatta rii o pili ooi, na ola hia ia lo raau
i rolo i lo polio, na pnlo hia i Inhalai, o, ua l'afa u
Ilia ei laver»;; o lo rauoro rà hoi, ua ohi hia ia,
na &amp;è o Ua luiliia T.e ua apapa niailo hia i rolo i
lo mau vaa ; o ua haapuc aloa hia hoi lo loi, te
uli, i; le laro i rolo i le man poli, ei maa na le
feia rave ohipa, ua ctS le laala i nia i lo ralou
mau vaa, ua luili i leie i nia mai le miu ralii ra,
l; ua faalere paaloa mai i Papeete nei.
la hoi hua lalou i mûri i le anplau o le mau
Heleni, a aro alu ai raton i lo Toroia, ei reira
paha ia e ileai ia outou le mau mea e hum failo
ne i la lalou e il»; nei i leionoi lau mahana,
Ràpehia hoi ê , ua I io haamailai mai le Alua
iho i te inanao mailai i o mai i rolo i le aau o
leienei feia ; o le mau ala creere lioi i vai noa
mai i na mahana i mairi aenei, ua faarue aenei ia
i le lupuai moua ; o le rai anaana mailai hoi mai
lo lonia ra, le haaparare mai nei ia i lona hihi i
niaiho i le Moana e le fenua nei ; e le aau ra hoi.
e mea faahiahia ia i le lia fa, e ua ruirui hia mai
le poe para u e le chamani ra.
■&gt;
Te lalai hoc mai nei le lapae raa o le mau
vaa malaeinaa, ma lo ralou mau nuu rii i le i
inaile raa i le Vahiné e le la ma rii, o lei hei anae
i le hei liarc; le feia hoe hoi e le mau laala rave
ohipa ; o le mau peu aloa no le faaarearea raa
lei le aro viri, o lei faaau maile i te haerea o laua
feia1loa ra, a pce ai le revareva, e a opupu ai
le aahu o te mau vahiné o Tahiti nei i te matai.
O lei lapae na i nia i le luahu, o te mau lama rii
ia no Hiliaa, no lehoe malaeinaa i le aléa é; i
leienei ra, le ru nei ia i le haapae e roa i le mau
hapa: i lupu i 'rolopu ia ralou, no le aralai raa
ino a la ralou mau oromelua. OFanaue Ici faailoilo ia ralou, o Fanuue le taole o le laata auraro mailai i te hau ra o Paraita ; e o tei tialuri
mailai aloa hia' tu hoi e te Tavana. I reira'loa
iho hoi le tapae raa mai lo Tiarei e lo Mahaena,
o na malaeinaa lei reira te purumu te faanehenehe roa raa hia, e o le auraro alu , lelahi
ia Manua, e letahi hoi ia Roura vahiné, la
poipoi ae i aralai mai ai Ariipaea i le luhaa
ohipa a lo Pare e Arue. I mûri ae ia ralou,
ua haere mai lo Punaauia, tei mua mau lo
ralou lavana vahiné ia ralou, ma le rae teitei,
e te lino ioio, e raau tealea tei lona rima, te
aratai ra oia i lona nunaa laala ma le lariparau
aloa i le hopoi raa mai.
Ua haere mai ra toFaaa, eto ralou Tavana vahiné
o Aliau. (Ja fa mai ra o Ori, le lamaili a Tali, i
laiaiho i lana lavere rehi, o tei nanai maile hia le

\niv.n\ \ ï
Ol&lt;* i‘i*i:i hon
&lt;* h* UiîUi
liai;» v tinapao i le Iftui
l*:in l.io/i, c li:i ia ia w ild
«Una hia t;t rai ou n v u pa­
ra» f.inile i rot»» » 1••i«,iï« i
ra. ia aufati mai r.üoit
1 laran»* ni» t»* roui liolî.

i

u.iinM mai i.» t'opilu le nom*i parait*.

hoe raa ; mai la mau îiritoiia i lahilo ïa, laua
feia li iroo no Papoiiop nei, O llaapapee loua
lavana ra o iariirii, o loi ali mailai i Farani no
le ! aamanao raa i le ohipa i rave hia e ana i
Faulaua ra, lei opani mai i lain mau paepae ra.
Inalia hui, pulupulù roa maira le mau peu a ioa.
e le feia rave ohipa no le fin* malamua.
Oia man a! P. mea faahiahia rahi le hio raa i
rolo i I&lt;1 aéena i laua feia!loa ra, o lei i le aau i
te manao hnO, e o tei itoilo maile i (e rave raa i
la ralou ohipa mai le huhu fa. i le haapapu rua i
lé fenua. e le haamala raa i, la ralou ohipa. Ua
mairi rii hoi to Paea i mûri; area ra i le faaut*
raa a le lavana vahiné ra o Pohuelea. reva’lura
to Ptinaui.ia i rolo i le pehn, aila,roa'lu ralou i
haopno uoa'e i le vâreà laolo o lé feia ma'a (eiaha • e âpre A i ao r,ca, le hoi maira ralou, ma
te pa' u aloa i le lai ri raa mai, e ua amo mai i le
ra: u rarahi, o lei haapao hia ei pou rolo no laua
fare ra.
I leienei ra o oulou e te mau papaa, e le
mau jVup'u no le mau fémur loa, e paialii haere
i Tahiti néi ; o outou ê le feia ona, te feia hoo
taoa, le feia nno ohipa, &lt;; le mau laala faaapu,
çaha ra là oulou parau i le hio raa i leienei ohi­
pa e rave paaloa hia e lo Tahiti nei? Fa ha ra una
le parau i (aahili hia mai e le lavana i lia paalod
'i lo le fenua noi i nia? Hoe noaiho parau ili :
crO na fare i Fareute ra, ua haapao hia ia ei
mailai no le laalaTôa o le ferma nei. » F o ou­
tou na hoi o te hau la oulou faufaa i le roaa raa
mai no rolo i laua ohipa ra, e no rolo i le nanai
palii aualii i manao hia nei o e lapae mai i onei;
aore anei e ravea e vai nei, ei faalupu raa i lo
oulou manao, ia rave aloa i leienei ohipa? Te
ile nei hoi oulou i h; ohipa e, rave hia nei c le
feia la outou e parau nei ù, e hui laala haehua
ê; e o oulou iho na, ua ineine anei oulou na, i
le imi raa i le mau ravea, e faalere mai ai le
mau pohi auahi na rolo i le moana o Oceanie
nei? Te maro noa nei anei à oulou i le faaroo
raa i le roo rii faufaa ore, e e faarue lo Farani i
le Hau Tamaru i Tahiti nei. (j oulou na ra hoi,
mai le mau hohoa tarai o Oro ra, hapehia ia é,
c mata lo outou, cita ra e ite ! No le aha iliora
ra hoi ia lo Farani i haapau noa mai ai i lana
moni rahi i le rave raa i leienei mau ohipa rarahi, e maere noa hia e oulou nei? E no le aha
hoi o malou nei, lana mau ta ma rii here rahi i
haapau noa’i i lo malou puai, ahiri e, e ere lo
le faahanahana raa i lo malou fenua ?
A haamanao mailai ihona oulou ! Ua faalia o
Farani i lana reva i niaiho i leienei mau fenua ;
e molumolu 6 roa paba lau^ reva hanahana ra
i te ofai pupulii a le enemi, e mairi aloa paha i
rolo i te loto o te feia ailo e paruru nei iana ; o
le otohe ra i mûri, e ore roa ia ! j

�a

No te mea r, i roto i lelioo.Apeo t'a a ntaaa
tire, o no t&lt;î manno ore o tehoe laata iriti luro
i le toroa hanahaha i luu hia mai i nia iana e lehoe nunaa rahi, un ani oia e ia faarué hia leienei mau fenua ; aoré anei ra le hau i pal'oi uana
alu i Iana paraü? E o vai ira u’ria ia hau e vahavaha mai ia matou-, e b lé lamala i le ruri ê i
leien ;i muu lenlià ia matou nei ? 1 le anotau hoi
a l'alu ai lo malou peapea, a api ai to malou ra
fertua i le feia hâapeapea, o vai ia fettlla i lama­
la uoa’e i lei reira ohipa rave ata? I leienei ra
hoi, inaha ua luu acnei Farani i niaiho iana i le
huaai o le ioa i hau i le hanahana i le ao aloa
nei ; o lei riro iana le aau o to malou nuu ralii
laatoa, lo matou mm rahi faahiahia ; e riro ia te
manao raa nae ra, e e laarue i leienei mau fe­
nua, ei faaino raa ia malou. I leienei ra, e haere
maile û oulou i mua, mai le malau ore, i raro ae
i leienei reva hanaliana, o le lauluru mai i le
mau ohipa mailatai jiloa. Te ili nei anei le faulaa a le taala rii hoe? A amuimui haere oulou.
O le ruru ofe ra, e*ore anei ia c failo aloa i le
ailo i le paari.
E lia i le laala loa .ia lauluru mai i leienei
ohipa, mai lei#au i lona puai e Iana ravea.
Ole feia onara,etiaia iafaaula maile raauote
mau peu hoo rahi c au no îe larai raa pahi ; o le
feia hoo laoa ra, e lia ia ia faai i la ralou mau
fare loa i le laoa e hinaaro hia e le feia eeao; o
le feia faaapu ra, e faaapiapi maile ia i lo ralou
mau fenua i le maa rii maitalai e hinaaro rahi
hia e le feia horo pahi, ia tapae mai ralou, mai
lo ralou lere r&lt;jroa mai; ia faalaa roa le feia tarai
pahi i la ralou ohipa no le talai raa i le mau pahi
e lapae mai ia huri hia. Eiaha roa lu ra te hi­
naaro haru laoa, o te mea hoi ia e ore ai te hoo
raa laoa, e le mau ohipa mailatai aloa. Ei reira
ia lalou e faufaa loa hia i i rolo i te ohipa ap&gt;e
falata mai nei,e i rolo i lo talou nei mau rima, e
riro mau à ia o Tahiti nei, ei Arii vahiné mau â
no Oceanie aloa.

e lio le faaue raa u te AuWtha o le Repupirila, e
lono alu ia le komile no te laaitoilo raa i le ohi­
pa faaapu i lehoe no rolo pu ia ralou, ('i lu’ a
haere i le luhaa moni a le Hau i roaa mai no
rolo i le mau aua hau, ng te mau malaeinaa lei
ore i rave i le peu rii no le faaapu raa i mulaaiho ra. E luu hia' lu laua moni ra, mai lei faaile
hia mai e le (ure, na (e feia i hau lo raton iloilo i
le faaapu haere raa i te fenua.
NO TE MAU AUA HAU.
Te faaile hia lu nei (o le mau malaeinaa, u aila roa lu e maa e vai nei i rolo i le fare ' loa o
le hau, e lorahinei hoi te pahi i le hinaaro raa mai.
I leienei ra, mai te mea e. e ufi e e umara la le
mau malaeinaa ra, e ula oioi mai ia c liai, no le
mea, eila roa'lu ia e roroa ua pan i le hoo hia.
E ula'loa mai hoi i le value e liai.
NA MAITA.
Te mau palti i lapae mai, mai jle mafiana 8 mai
no Novcma 1852.
Tira pii i farani o M ary-Anà, lapena Johnson,
mai llaivavai mai.
Tira pili marite o Kina, lapena Fruet, mai SanJuan mai.
Palia ia farani o Nil, lapera Nevé, mai Oaliu
mai.
Te mau paid i reva.

Tira pili farani o Josephine, lapena ltouflio, ua
reva i Valparaiso.
Tira pili beretane o Catherine, lapena Matheson, ug reva i Niu-Terani.
Tira pili mehiko o Monlezuma, lapena Funukuche, ua reva i Oahu.
Tira piti marile o Chalam, lapena Snow, ua
reva i Ta ne ta pu.
Tira loru marile o Asa Parker,, lapena Tessiere, ua reva i Sidene.
Tira pili farani o Ilanals, lapena Ralclifle, ua
PARAU FAAITE.
reva i Rurulu.
Te faaile hia'lu nei to Tahiti e Moorea'toa ;
Le gérant : BRIOT.

�</text>
                </elementText>
              </elementTextContainer>
            </element>
          </elementContainer>
        </elementSet>
      </elementSetContainer>
    </file>
    <file fileId="1155" order="13">
      <src>http://bibnum.upf.pf/files/original/119cf00f2a4bb3b0810a05d42a395694.pdf</src>
      <authentication>78e6dea800c4556e7d29b71fe85f7072</authentication>
      <elementSetContainer>
        <elementSet elementSetId="4">
          <name>PDF Text</name>
          <description/>
          <elementContainer>
            <element elementId="55">
              <name>Text</name>
              <description/>
              <elementTextContainer>
                <elementText elementTextId="29679">
                  <text>m um

to n i'■

M U I \ \ 2 \ 0 ÎUITF.tfA 1852.

t&gt; Innta To» . c ore le Tavana e te haava . oloi hinaaro i t&lt;: hoe hohoa o leienei vea, aufau mai ia e
3 farane no na avae eloru.
Faaan mai ia Tepito te nanei parau i Papeete.

Ei haaparare raa i te pa*au rii api e faufaa hia'i lo
le toatl ferma i roto i le liait Tam ar»; c neia i te man mahana maha loa.

MUEKA 19
V) le feia lion taoa, e le maw
laata e haapao i le tant
laa laoa. e lia ià VA henei
aloa hia ta raloa man palam faaite i rolo i teienri
Vrn. ia anfan mai ràtolt
1 farane no le renihôe.
F a a a n m ai ia T c p ilo te n e n ei p a ra ît.

mau papaa'toa ei arii, no té rahi noaiho il ia 0
tona puai i vai ai taua loroa ra i roto i lona rimai
I le mûhana mahai mairi aenej, i ilea'ilepahi Aore hoi le mau arii i le aléa e, lei ore e taea
tmahi i le hoi raa mai tuai Moorea mai ; e ua api hio Tti e ana, i auraro mai iana. Te tupu noa ra
ioa le lahua o tana pahî ra i le raati i faaula ra le lamai mai te tuutuu ore, i rolopu ia ratou,
Fia mai e ana, mai Moorea mai. fJa mairi rii hoi e te feia e auraro mai ia Dakobau.
Velahî tau malaeinaa i mûri; i leienei ra, ua ho­
O laua mau lamai tuutuu ore ra hoi te lumil,
pe roa la raloii raati e te mau peu aloa i le a fai e ore e oioi ai te lupu raa o te faaroo i ro'opu i
iiia i Pareille ; e le ilea hia nei hoi na rolo i lo lo Fili. E no reira' loa hoi i ore i lupu rean’ i
rilou iloito, e te puai i le rave raa i la raton Roluma, tehoe fenua i rolo aloa i leienei vikario
ohipa, e e mea lia roa7ioa là haamailai hïa ra- aposelolo raai
•
lou. O le laata i lae mai na, o Hoaore ia ; e Pa­
E toru ahuru ma vau laaja, e rave ra i le ohi­
ria* e na laata rii i pee mai iana, i afai mai i ula pa orometua i Oceanie i ropu, e i rotopu ia ra­
ne,i i le lahijalo» o te man peu, i faaula hia mai tou, e pili ahuru ma pae ia lahua. 0 Apia te hoe le pahi auahi i loua 1ère matamua ; e i le ma- ho raa o le episekopo ra o Bataillon. No hdo ae­
liana lapali i mairi aenei i faaula faahou mai ai nei hoi oia i le fate loroa o ür'fonitahi ra b
topahi auahi i te raau i toe, e ua lavere mai i Pirilali, e te hoO hi^nei hoi i Panipe nei, le mau
le poli oroe, e le poli opani a lo Moorea, cita e peu aloa no tehoe fare pure raa, ei Apia GaatuYi.
hope ia latau. tJahnrn £hope roa Loi to Moorea i Tino ahuru ma pili lau laala no lei reira mau fe­
le faauta hia m ai^tn a.
nua i faauta hia mai e le episekopo i Panipe Moi,
Aila le pili o le lare i oli oioi noa, mai Ici lo e ua papelilo anae hia ratou i rolo i le fai(* pure
malamua ra, e fare oli maitai aloa ra ; e mahere raa rahi o Maria.
aloa hoi le aturu o teie fare i te huru piri ae, e
te liliaifaro ae i lei le malamua ra, i rahi ro a’i Te parau no AL! BABA e na efti e maha ahurit»
hoi le nehenehe ia hio. Aila roa ra e feii raa, e
tau fare iloilo maitai ; e mea liliaifaro lia mailai, Iriti hia mal no roto i te mau aamu Arabia, i paran lira &lt;*, ô Va&gt;o
TA l’A T I M B K i H 0 E . )
e te itoilo na pou i ropu, e le maufiou aluni.
______________ _
•
E lau lare ato maitai hia, e ua nati hia i le a ho,
• Te parahi ra i roto i tehoe o lo oe na mau
i le taura purau elaeta maitai.
fenua,
e te arii e, toopiti lau taata, ei luaana teUa hoi anae aenei to Teva i lo raton ra mau
tahi,
ei
teina hoi tetahi ; o Casima le ioa o le
malaeinaa; ei reira ratou faaea rii ai, e a faeinematahiapo,
e o Ali Baba ,to te teina ioa. No te
ïne ai no le mahana rahi amu raa maa, e te faamea
hoi
è,
aila
i rahi rea te taoa i vaiho hia mai
arearea raa i faaile hiaJlu e le Tavana.
e lo raua melua, e ua tuha maite.hia hoi taua
laoa ra na raua toa, manao hia; lura è, o riro
MIT1NARERA A TATOR1TAIOCEAME.
raua i te huru failo rii te huru a mûri ae : aila
(Iriti hia mai r.o roto i le hoe niu-pepa no Panipe, o frerman ' ' tura ra i na reira hia.
•
Journal te ioa. )
Taolo alura hoi o Casima i tehoe vahiné, e al­
la aéra i maoro rea to raua faaipoipo raa hia, ri­
Haamala hia i le Yea no te mahana 25 no N o- ro mai nei tana vahiné ei falu no tehoe fare loa
vema 1852.
nehenehe rahi. tetahi hoi i ï i te taoa mailalai, e
ua rahi atoa hoi tana fenua i roaa mai. Riro atuE lau oire lia raa maitai roa lei paralii hia etc ra hoi oia ei taata taoa rahi, e o tana hoi fare
mau oromelua tatorita, e mahere ra taua ohipa toa, tetahi o na lare i hau i te rahi i taua paeau
ra i le riro ei ohipa rave ata rahi, no te paloi atoa ra.
0 Ali Baba ra, taolo atura ia i tehoe vahiné
raa uana a tahi pae orometua, e no te huru mau
hoi o te taata o taua mau fenua ra. O tahi a nu- veve, mai iana toa ihora te huru; e fare ili hupenaa rahi to Fiti, e to te mau taata no te paeau i hupe hoi tona, e aila hoi ana e ravea è ae e
te tooa o te ra i Oceanie, e feia taehae rahi ra­ roaa!i te moni rii ei hoo maa nana, e na tamatou, e te faarata ata, aila ro a! tu i au noa'e i to rii, maori ra, te haere e le ola i te vahie i rolo
i tehoe uru raau rahi, e a faauta mai ai na nia i
te mau fenua i le hitia-o-te-ra.
E feia ai lamai ratou, e te vai etene noa ra, na Atini e toru. Aila'tu hoi a raua e laoa rii e
ua hau roa'toa hoi to ratou matau i te peu riaria ae.
1 tehoe mahana, haere alura AliB aba i rolo i
ra i te amu taata, rahi noa iho ai â hoi le maa
e tupu i nia i to ratou fenua. E mea tuutuu ore te uru raau, e*ia huru pue roa tana vahie i te
le tamai i rotopu ia ratou, e a hau noaiho ai te ota hia, a faauta’ lu ai i nia i ta Atini, hoi atura
, mana o Dakobau, e«a auraro hia'tu ai oia e te oia i te atea ê, i te vari i te puehu raa i nia, e te
PARAI FAAITE

�farara lia raa mai i uia i taua vabi e parahi hia'e
ana ra. Hio maitai atnra oia, e ile atura i tehoe
fiaa rahi taala, lei nia'nae i te puaahorofenua, e
te horo oioi maira i reira.
Ore noa iho ai ra te eia i taua fenua ra, manao aéra Ali Baba, e e riro a palia taua feia ra
ei eia ; e ma te haapao ore i tana ra mau Atini,
imi noa'lura oia i to ravea e orai 'i oia iho. Paiuma atur a oia i nia i tehoe raau rahi rau putupulu, e parahi alura i tehoe vahi, e liai iana ia
ile atu ia ratou, ma le ite ore hia mai ra e ralou;
te lia ra hoi laua raaun i paiuma hia e ana ra, i
le hiti o tehoe mato leitei, e te piri ore i letahi
atu mau mato ; eila roa; tu hoi e lia ia paiuma
rioa 'e i nia i'taua mato ra, no te mea e, e malo
tiliaifaro tia noa i nia.
Horo tia roa maira laua feia i nia i te puaaho­
rofenua ra, e tae roa maira i te hilPo le malo; e
feia rarahi anae ralou e te puai, e e mauhaa lamai anae hoi tei le rima. E maha ahuru atoa ra­
lou i te laio raa hia e Ali Baba, e ia hio mailai
oia i to ralou huru, manao roa aéra oia e, e eia
mau â ratou. Aita'lura hoi oia i hape noa!e;
e eia mau â hoi laua feia ra; eita hoi ratou e
haru e e eia haere i le taoa a te mau taala no
reira iho, e hae'e ra ralou i te aléa ê eia ai, e a
afai mai ai i reira vaiho ai i ta raton taoa.
Tatara'nae ihora ratou i te lavaha o te mau
puaahorofenua, e ua irili mai ralou aloa ite pute
rarahi moni. tei taamu hia i nia i le rei o ta ra­
tou mau puaahorofenua, e ua tatara mai hoi i ta
ratou mau pute vai raa ahu ; no te teiaha rahi
ino ra o taua mau pute ra, manao aéra o Ali
Baba e e mahere, ua i anae i te moni auroe le
moni ario.
O tehoe ra i rolopu i taua feia ra, o lei bau
ae tona unauna i to te rahi atoa, e o tei manao
hia e Ali Baba, e o te raatira iaViaua nana ra,
ua faafatata maira ia i taua mato ra, i pihai rod
iho i te raau e tapuni hia e ana ra ; e ia haere
rii oia na rolo i te aihere i reira, ua parau oia
ma te reo teitei e « Sesame, afiriti mai, »
faaroo maite alura hoi Ali Baba i taua parau ra.
1 to te raatira ia na reira raa, ua rnahiti maira
tehoe upula, e ia oli loua faatomo raa i tona'loa
ra mau taala i roto, haere atoa ' tura oia i rolo, e
piri faahou maira te, upula.
E noho raa maoro to taua nana eia ra i roto i
te mato ; parahi noa ' tura hoi Ali Baba i nia i to­

/
f

■
na valii tapuni raa; te matau ra hui oia i te pou
i raro, o te ilea hia mai ôia, e o te vau van hia.
Ua manao atoa hoi oia e e pou i raro, e haru i
tehoe puaahorofenua o taua feia ra, e a horo
alu ai i rolo i te oire, ma te liahi i na Aliniimua
iana; no te rahi ra o lona matau, o le ilea noa
hia iho oia, parahi noa'lura oia i laua va! i ra.
la huru maoro ae ra, mahili faahou maira laua
upula ra, ua na mûri roa na hoi te raatira i te
lomo raa i roto, i leienei ra, o oia na tei haere
mai i rapae; e ia ile oia i to le taata 1 loa haerea na mua iana, ua faaroo atura Ali Baba iana,
i te opani raa i le uputa, ma le nao e : « Sesame
ia piri^atu oe. » Bave anae ihora ratou i ta ra­
lou mau puaahorofenua, ua faatavaha, ua taamu
i le pute ahu i niaiho; e ia hio te raatira ê, ua
ineine anae ratou, horo anae atura ralou na te
ea i horo hia mai ra.
E i te Yea no le tapali i mua nei le loe.
Te mau pahi i lapae mai, mai te mahana 26 mai
a no Novema.
Tira hoe no Huahine o Anne, tapena Tihemu,
mai Huahine mai.
Tira pili no Raialea o Eunice, tapena Blacket,
mai Huahine mai.
Te mau pahi i m 'a.
Tira pill beretane o Martha, tapena Fisher, ua
re&gt;a i Samoa.
Tira loru beretane o Abyssinia, tapena Gordon,
ua reva i Tarifonia.
Tira loru marite o Frances W ilhney, tapena
Silver, ua reva i Manila.
Tira piti farani o 1Ravaai, tapena Mamae, ua
reva i Huahine.
Tira pili farani o Marlha, tapena Brown, ua reva
i Ana.
Tira loru no Kili o Bellavista. tapena Andrew,
ua reva i Sydney.
Te faaite faahou liia’lu nei le mau tavana
mataeinaa i faaite hia'tu e mutaaiho ra, e e lit
mai, i ta ralou moni io Maita nei.
Te êè no te Tavana ; BR’OT.

�</text>
                </elementText>
              </elementTextContainer>
            </element>
          </elementContainer>
        </elementSet>
      </elementSetContainer>
    </file>
    <file fileId="1156" order="14">
      <src>http://bibnum.upf.pf/files/original/85c8a25e271fe1838d69a3200b6d084c.pdf</src>
      <authentication>3d23c5a4dd7299674472ae2fc492214d</authentication>
      <elementSetContainer>
        <elementSet elementSetId="4">
          <name>PDF Text</name>
          <description/>
          <elementContainer>
            <element elementId="55">
              <name>Text</name>
              <description/>
              <elementTextContainer>
                <elementText elementTextId="29680">
                  <text>ft.VhllïH TKÏi:Te taata ton . p ore te Tav,-iii.i p te haava . o toi hi—
naaro i te hoc holioa n teienei ue&lt;i. anfau niai ia e
:t farane no na avau elorn.
Kaaau mai ia Te.pilo te i^-' nèi para» i Papeete.

MAHXA V» \&lt;) Ü1.TEA!A

Ei haaparare raa i le parau rii ;ftpi e faufaa h ia ijo
le mail fcnua i roto i te llau Tam arn; c nciâ i le mau mahani malia loa.

\nsi;i:\ se
O te foia loto laoa. c le ;naw
ta,lia e liaapao ' i te lam.
raa taon, e tia ia i» nonet
■atoa hia ta raton man pa­
rmi faillie i loin i leienei
l'en, ia a.nfan mai ratou
1 farane no te rciii hoe.
Faaan mai ia Tcpilo le nenei parau.

TÉ AS EN A l VWKEUTE.
Hope roa aéra le ohipa a to Tahiti nei i v \n
ki
ri: ; e valu maere rahi Imi te huru o In ratou
0 lo Moorea teie lono mai i to man la hua !
itoilo,
i le faatia raa i te va i i hinaaro hia Tu n
oliipa i liait rua i to ite, e o ta raton hoi lo raau
i hail i lo paari o te maitai i to roaa raa mai, mai
•roto tnai i le peho. l'a faaula hia mai raton i Pa­ pahi auahi no Europa ia faatere noa mai. e hae­
peete nei, o te pahi aüahi ra e P hoque, e ua tu­ re mai e hpo i le maa. e laaula i le arahii, e aorn hia raton i nia. i roto i te aseni ra i Papeete, re ra. e talui. la lapae mai lini raton i Papeete
pnhapa'lnra hoi raton i reira, raton e lo raton nei. eita roa Tu ia e tia noa'e ia ratou ia parau
man felii. i roto i te fare i la hlia hia e te mau la- é : ua lapae raton i te forma ite ino alu ; ua ne­
marii noTarahoi. Eita roa'lu hoi lo raton ra fe­ henehe hoi le mau mea Toa. e liai ia tatou ia farma iti here, e moe noa'e ia raton i reica;; o le rii a!u ia raton, ma te au taeae. Te iloilo paaloa
man arn miii hoi, e faararirari i le olue o Pare­ o to Tahiti nei. i te tautiiru raa Tu i le ohipa n
nte ra, le home aloa ra ia i nia i le pae tahatai lo Europa i te laati raa Tu i le ma» fenua i 0o Môorea; e i te ahiahi, i le hora pure raa ra, ceanie nei i nia iana iho*ra, e riro ia ei faateitei
ia moe alu te mahana i mûri mai i le mau moua raa i le ioa i Tahiti o rotopu i le mau fenua'toa o
eilei o Papetoai e o Haumi, o le poiri e nee mai te ao nei.
AitaTura e ohipa (oe i leituiei, maori ra le
tnaniai le iriatai ra, te faaanaanaea ratai le aau
opani
raa i leienei ohipa, na roto i le faatia raa i
0 le mau tamarii o laua ferma haamailai roa hia
e le Atua ra ; hapehia'tura ê, tei nia iho â raton tehoe amu raa ma* rahi. Te faaile hia Tu nei hoi
1 lo ratou iho ferma fanau raa mau. Ua haamata te mau tavana e le taata Toa, e ei le mahana 22
ratou i ta ralo ^ liip a ma le aau otahi ; aita roa o leienei avae, laua faaarearea raa rahi ra, e haere.
'tu e mühu raa i rotopu ia ratou. Aita e tama- mai ratou e liai ; e oaoa rahi roa lo te Tavana i
mai raa, e e maro ra, i haap&amp;ipea noa mai i ta te haeie raa Tu i rotopu ia outou, no le mea, ua
ratou rave raa ohipa. K mea rave maitai hia te au roa ta outou na haapao raa i le niaramaramu
mau raau aloa i tarai hia e ratou, e au mau i ta o Europa; e mea au atoa hoi,«a roaa mai le mau
te lahua ite. E mea rave nehenehe paaloa hia mailai aloa e falata mai nei i to outou nei mau
laua fare i faatia hia e ratou ra, e tjfea titiaifaro fenua.
tia maitai, e mea lano aloa hoi te palia, e e mea
au maitai ia bio hia e te mata. O le rauoro ra , I te mahana tap.ali i mairi aenei, a puluptilii
hoi, e mea alo faahiahia roa hia ia; e ua tope ai le feia faaroo aloa i roto i le fare pure raa,ua
aloa l oi ratou i te raohua fare i ore i titiaifaro tia imi hia tehoe parau ili au ia tatou aloa. .No tapàe noa maira hoi tehoe pahi ili tira pili api, tei
limitai ai ra i te malamua ra.
1 nm a'e hoi i lo ratou reva raa, vauvau ihora hoo hia e le hau, no te ohipa o le mau fenua aihua raau nei. LT’ui haere noa ihora te taata loa
ratou. i taua fare ra i te arelu manina e le maru
ô : eaha ra una te ioa maitai ia topa i nia i leiemaitai; c tapao ia no te hau, e tupu mai hoi te
nei pahi ili tira piti, le tira nehenehe mailai, e le
varea taolo i reira. Aue te maitai o te tamarii o
taupe tia i mûri? Feruri paaloaTura te taata i te
'taua fenua ili hinaaro rahi hia ra e ; mai tei pa­
imi raa i taua parau imi at£ ra ; i reira ihora ra
rau hia hoi e te mau aamu lahilo e : « E Moorea
to Paraita luu raa mai i te ioa ra o T a .n k - M a n u ;
e»e femia ili haihai roa oe ; no ona mai ra ia oe
faatia toa hia maira (ei reira ioa e le reo o te
na, te hau e te mailai. »
taata ' loa. OTane-Manu, le manu atua, o Ici itea
À haere ra e te mau lamarii o Moorea na e ; a
hia te roo i te mau fenua 1 toa nei, no te mau
hoi faahou i roto i ta outou na mau peho hotte
parau i. faatia hià/'e tei rave hia e aua i te mau
rahi; a haamata faahou i ta outou na ohipa
anotau poiri ra, eteiileahiâ i roto i le aamu no
laaapu, o tei haapeapea rii hia e leienei ohipa ; te mau Atua o Tahiti nei.
a faaeaea rii na i raro ae i le maru o ta outou na
Ua faatia roa hia tei reira ioa e te Tavana, no
mau lamanu e le maiore, i piaiho i te pihaa raa
te
mea, te hinaaro ra oia i te faatia i le hinaaro
o le mau anapape, o te faararirari i la outou mau
0 le feia i topa mai i taua ioa ra; te tapao o te
aua maa, e o te haahaumaru i lo outou na mau
Atoa lahilo o Tahiti nei, i raro ae i te hohoa ne­
fare rii rave nehenehe hia.
henehe ra o te manu. 0 Tane-Manu maoli te
O outou tei mûri roa i le rave raa i te ohipa i ioa o taua pahi ili api nei, o le ioa ia e papai hia
Fareute ; area ra tei rave hia e outou i reïra, e
1 nia i te palunihi, ei mono i le ioa lahilo a tapae
mea faahiahia ia, e te oti maitai. E ore aloa hoi mai ai oia i Papeete nei.
e tia noa 'e i to Tahiti nei te faaoromai i to ra­
tou faahiahia, a faatoro ai ratou i le rima i nia i
te fare toa e opani mai i te olue i Fareute, e a
parau ai e • «Inaha te ohipa a to Moorea!

�oia i te mo raa, e e va &lt;i ram aieatea o le maramarama laua ana ra, e mea o nehenehe mailai
hia e te rima laala; e no le paeau hoi i nia i taua
mate ra le maramarama ; e maa uputa iti hoi lei
reira. Hio atura oia, e ua I uru i roa laua ana ra
i te maa, te afata tarahi i i i te laoa maitatai, le
tirita, le pahoehoe, e le alu? vauvau roi i hau roa
i te nehenehe. Ua rahi roa ê ra te moni, le auro,
e te ario, tei rolo i te fa ri i rarahi, e te pute iri
puaa, le apapa noa hia ra, telahi i nia i telahi.
la ile hoi oia i le rahi o laua laoa ra, manao aé­
ra oia e, e riro paha ua ahuru, e aore ra, ua
hanere roa te malaliili, lo te nana eia paralii raa
i rolo i laua ana ra, e ia pohe te mau metua ra,
ua mono hia mai ia ratou e te mau tamacii, i te
parahi raa i reira.
• Aita o Ali Haba i maoro noa'e i te ferun raa:
lomo roa' lura ra oia i rolo i taua ana ra, e i lo­
ua ia lae raa i rolo, piri alura le opani. \ila ra
oia i peapea noa; e i lei reira, no te mea, ua ite
oia i te ravea e mahili ai. Aita oia i haapao noa
!lu ite moni ario ; area ra i le moni piru i rolo i
te mau pute rarahi; rave maite aéra ia oia i tei
reira, e hopoi atura i le pae uputa; e ia manao
oia e, tiara te manaa i tana ta 'u atini, aita 'lura
oia i afai faahou mai i le moni, haere alura ra oia
^e imi haere i tana mau atini, o tei purara haere.
Faafatata maira oia i taua na atini ra i le pae
mato, ua faauta i le pute moni i niaiho ; e ia ore
hoi lei reira ia ilea. tapoi liia’lura e ana le va­
Te parau no ALI BABA e na eia e maha ahuru. lue na nia roa iho. E ia hop*-voa lei reira i te
rave maitai hia e ana, haere laahou alura oia i
pihaiho i te uputa; e i lona ia parau raa e :
Iriti hia mai no roto i lo mau aanm Arabia, i parau hia 6, o n*
T i l '.i T l N I E M i 110K.
« Sesame, ia piri atu oe, » piri faahou aéra taua
uputa ra i reira ra. la tomo hoi oia i rolo i te
Haamala hia i le Yea no te tapali i mairi aenei. ana ra, ua piri noa ia te opani; area ra, ia lia
noa oia i rapae ra, ua hamama noa mai ia te
Aita o Ali Baba i ru noa i le pou mai i raro, uputa.
mai nia mai i taua raau ra; le parau noa ra;.
E i le Yea no le tapati i mua nei le toe.
hoi oia i roto iana iho ra e; tiae ua moe tehoe
mea la ratou, e ia hoi noa mai hoi ratou ra, roohia lia noa hia ihora ia vau ionei. « Pee noa tura Te mau pahi i lapae mai, mai le mahana 2 mai
tona mata ia ratou, e tae noa; lura i le atea ê;
a no Tilema.
aita ra oia i ru vave mai i raro, te haere noa râ
hoi tona malau. No te meahoiè,ua tamau maite Pahi auahi farani o Phoque, tomana Bov.is, mai
Ana mai.
,s
oia i roto i tona aau, i te parau i faahiti hia e te
Tira
piti
manua
farani
o
Hydrographe,
tomana
raatira o taua nana eia ra, i mahili ai hoi te upu­
Parchappc, mai Ana mai.
ta o te ana, hinaaro atoa lura oia i te tamata i
le faufaa'toa raa hia tona na reira raa. Haere
atura oia na roto i te aaihere, e ile atura i te
opani i mûri mai. Haere roa' lura oia e pihai roa ■i •
iho, e i tona ia parau raa e : « sesame , a iriti ■ ■■.. •
,noa ■■ mai, » hamama noa maira taua uputa ra i reira
ra.
Ua manao na hoi o Ali Baba, e e roahere oia
Te èè no te Tavana : BRÎOT.
i le ite atu i tehoe vahi poirï ; maere noa ' tura ra

Teie le ra-lu raa o le man pou i uoe mai i ra } peete nei, niai rolo mai i le mau mataeinaa i TaQ tiili e Moorea, i te avae ra o Novema i mairi aenei ; lei ula mai i te maa, te buaa, e te ia i Pa­
peete nei.
TO TAHITI.
No Papeete. . . e 2 poli opani, e 0,e poli orea.
—
1
—
1
Punaauia . . .
_
---- ....
1
0
—
—
2
1
Papara . . . .
—
1
—
3
Papeuriri. . . .
—
0
—
1
Toahotu. . . .
0
—
—
1
Teahupoo. . . .
0
—
—
w
faillira . . . . .
—
0
—
1
Pneu.............
—
—
9
.
4
Ilitiaa...........
—
—
2
1iaivi........... .
:*
2
u
—
Papenoo . . . .
TO .MOORLA.
—
—
0
2
faatoai. . . .
—
—
2
1
Teaharoa. . .
—
—
2
1
Moruu . . . .
—
—
ü
1
Maatea. . . .
—
—
0
-i
Haumi...........
la amui hia ra. 29 poli opani, e 22 poli orea.
Inaha e honnp, te rah i raa te mau poli, i yla
haere mai i te maa i le avae i mairi aenei, epac
ahuru ma hoe ia amui hia.
g

pu

/

�</text>
                </elementText>
              </elementTextContainer>
            </element>
          </elementContainer>
        </elementSet>
      </elementSetContainer>
    </file>
    <file fileId="1157" order="15">
      <src>http://bibnum.upf.pf/files/original/2a12fcdcb885e5313c87678834512c61.pdf</src>
      <authentication>323a8182ab5ea001b2487b37d2db10f7</authentication>
      <elementSetContainer>
        <elementSet elementSetId="4">
          <name>PDF Text</name>
          <description/>
          <elementContainer>
            <element elementId="55">
              <name>Text</name>
              <description/>
              <elementTextContainer>
                <elementText elementTextId="29681">
                  <text>.

1

M A U X .Y 16 XO D IT E M A I85rê.

HATaHITI TOliL-

&gt;

Te taata 'toa . c ere te Tavana e le haava . o ici hin.iaro i te lifte luihoa o teienei v e a , aiifau mai ia e
Hl'arane no na avacelorn. •

Kiaau mai ia Tepito -te ns- Ei haaparare raa i te pajau rii api e faufaà liia'i lo
nei parau i Papeete-.

[c ,nau fenua j rot0 ; ^ u au TamYni: c neia i le man mahaua rnaha loa.

TE A O HIA NEI TO TAHITI.
Te tupu haere nei te hoe mai è i Tahiti i teie
nfi. E ero ra te mai rahi roa, te rave®hi taua
rnai ra i te taata iahili e i te papaa ' toa Woi.
Te ani mai nei ra te laole rahi no te Hau nei,
e ia pee maile le feia i roohia i taua mai nei i
Iona a’ o, o tana e faaite atu nei.
E ho a upoo taua mai nei, te hopiipii nania toa
i te taata e le paruparu. Teie te ravea e ora'i
taua mai nei, ei raau tahee. E mea rahi hoi la te
taata tahiti raau faatahee, e mau raau malaro
hia ia.
Te a fo alu nei taua taole rahi nei e eiaha roa
e haamaua i le loto, eiaha iapatia hia, no le mea
e e paruparu rahi ta te manii raa i le loto e faalupu i mûri ae, e ia ua pohe le hoe ra, te parau
nei le taole rahi, no te manii raa o te toto e po­
he ai. Eiaha roa lo te taata tahiti ei raau è ae,
o te raau faalaheg e au ai i teienei mai. E ia ma­
im taua hee raa ra, e inu noa i le pape ti, e aore ra le tiare rii o le fau nei, e tunu, e, e inu.
E haamanao maitai le taata tahiti e o te tauturu raa îa ralou o te taole rahi i faalono hia mai
e te hau no Farani ra, e au ia no te mau taata
'loa e ia ani hia'lu e ia lialuri hia ' lu. E teienei
eiaha e amiami e haere hua'lu ratou*i tana laole
maitai tuiroo nei e ani alu tona lauluru, e e ore
roa oia e paloi mai.
TE MAU AUA NO TE HAU.
■ Te mau taata no te mau malaeinaa e tii mai la
ratou moni. no te vahie, no te uhi, no te arahu,
no le umara, ia poipoi ae ile mahana faarearea
raa ; a tii mai ia.
Na MALTA.
T» parau no ALI BABA e na eia e malia ahurit.
Iriti hia mal no roto i te mau anmu Arabia, i parau hia c, o na

po

TAUATINI E MA nOR.

Haamala hia i te Yea no (e tapati i mairi aenet.
la oti tei reira, hoi tia'lura o Ali Baba, na nia
i te ea e tae atu ai i te oire ; e ia tae oia i tona
utuafare, aralai atura oia i na atini i roto i tehoe
aumoa iti, e ua opani maile atura i le opani, mai
le muhu ore. Fatara maira oia i te vahie i tapoi
hia i niaiho i na pute moni, e ua afai i taua na
pute moni ra i roto i tona fare, e ua apapa lura
i mua i te aro o tana vahiné ; o tei parahi noa
mai i nia i tehoe parahi raa.
Fafa tura te vahiné i taua mau pute ra, e ia
ite oia e, ua i anae ia i te moni, manao maite aé­

MÏEIU SI
0 te feia lion taoa, r te man
taata e tiaapao i te lam
raa taoa, e tia ia ia neliei
allia hia ta ralon man paran faaite i roto i teienei
l’en, ia anfan mai raton
1 farane no le reni hoc.
Faaan mai ia Tepito le neneiparau.

ra oia, e e mea eia hia mai ia é tana lane. la ho­
pe roa mai hoi taua mau pute loa ra i roto i te
fare.ua parau atura oia e : «'Oia anci tena e
Ali Baba, i eia na anae ne i tenann moni? » Pahono oioi atura ra Ali Baba e : « \ mamu noa
na, eiaha oe Je peapea, e ere au nei le eia; ua
rave noa mai ra vau i tei eia hia e velahi e. la
oti ra tau laatia raa Tu i le ravea i roaa mai ai
teie moni ia'u, eita ia [oe, e manao imi faahou
mai. Ninii atura oia i taua moni atoa ra i nia i te
tahua, e mohimohi noa T usa le mata o te vahiné
i te hio ra ; e ia oti tei reira, faaite atura oia i te
ravea i roaa mai ai taua infini ra iana, ma le pa­
rau atoa ' lu è, eiaha roa ' lu e faalia haere atu i
le taata.
Pee roa'tura te* le vahiné nutlau, e oaoa roa
'tura raua : toa o te lane, i lo raua maitai i noaa
mai; hinaaro atura ra hoi oia i te taio lalaihoe
maite i taua moni atoa ra, ua parau atura ra o
Ali Baba ; « E tau vahiné, eiaha tena, eaha hoi i
na r6ira h ia'i? Teie hoi le ravea maitai, e haere
au e o i le apoo, a hunafi i teie moni ; e faaoioi
hoi e liai, a itea noa hia iho taua. » Parau atura
te vahiné; « E mea maitai roa «lu hoi, ia itetaua
i le rahi rao teienei moni ia afaialu. E haere au e
tipee i tehoe faito iti, e nau e faite i te rahi raa
o le moni, a ô ai oe i te apoo. Parau faahou atti­
ra o Ali Baba,»» E tau vahiné, aila roa Tu e faufaa i tena; eiaha oe e na reira e tiai. I maro ra
hoi oe ra, a tii, eiaha roa lu ra teienei moni e afai
hia.
Haere atura oia i roto i te oire i tona ra fare
te parahi ra taua vahiné, iriti ae oia i te vahie
luu atura i to raua pute moni.
Ua ui mat ra le vahiné, eaha tena pute? Faaite atura le tane e moni, yopou roaftura tana
tana vahiné, ououa noa Tura i te oaoa, no te mea
hoi e tau taata veve rahi raua ; le lane ro hoi e
le iriti ra hoi oia i le tahua i to raua fare ei apoo
no taua moni ra; aita i lia i tana vahiné le luu
vave, a ’ ani atura oia, bornai na e taio ïa itea
te rahi raa no ta taua nei moni.
A vaiho alu ai, ua parau htu hoi te lane iana ;
e eiaha eita e lia ia taio e tau moni rahi o te itea
noa hia iho e le taata peapea tura taua. Maro
mai te atura le vahiné tii atu ra oia i te faito i te
vahiné a te luaana na Ali Baba, ei faito i taua
moni ra ia itea le rahi raa. Ua parau atura oia,
homai no ta orua faito. Parau mai ra le vahiné a
te luaana, eiaha hoi ta oe faito e tuu noa mai na
oe e na; u faahoi mai i teienei a. Manao ae ra
taua vahiné ra eiaha ra hoi tana faito e tau taata
veve roa hoi raua, tamata atura oia i te imi i te
tahi ravea. Rave aéra oi^i to hinu piripiri par*i
aéra i niaiho i taua faito ra, tuu atura, afai alura^

�•0
ria « U; fare, failo alura e pou aerà, tua alum
i rolo i le rolii i Faanehenehe hia ei vai raa i roloilo raua fare.
Have aéra la ' ua vahiné rai le failo, aita liioliio,
afai alura le piri noa'ra te moni piru i nia iho,
raaere noa ' tura oia i la raua moni ; no le mea,
hoi e e veve rahi roa to raua. Faaite alura i le
lane lupu roa'luaa le riri o te tane. Tupu aéra
tona manao e haere e ui i le mea i noaa mai ai
fana moni. Ua parau alura oia Ali Baba. Nohea
la oe moni i noaa ai, ua parau mai ra oia, aita
la maua e moni, la'u taata veve hoi maua.
Ua parau mai ra te tuaana, eialia roa'tu oe e
liuna fai hia orua e 'au, e ua eia orua i le moni ;
ua ile maua e moni piru tei piri mai niaiho i te
failo. Matau roa era Ali Baba faaile alura i le
mea i noaa mai ai taua moni ra, te ile ra oia i
laua parau ra laaineine ihora oia i reira ra, hae­
re alura no le mea, ua hope roa e ra te parau i
le faaite bia ea na.'Ua haere oia e hio tura i taua
rnato ra faahili atu ra oia i le ioa ; o Sesame inahiti tura te opani, hio! lüra. Ua îi roa rolo i le
moni, rave aéra o te moni piru anae ra tana i
rave, faauta era i nia i na ateni e maba nounou
roa era oia i le rahi o to moni, faauta faahou a i
nia i le ateni te 'abi noa ra oia i te moni i roto i
taua na ra. Ua piri te opani Xaaroo tura oia i le
haruru manao aéra oia ua roohia vau, lamala a tura oia i te faahiti te ioa e amahili ai te opani,
moe roa alura iana te parau no le iriti raa i le
opani, aita lura i mahiti.
Tamata noa tura i te imi i le ravea; opua mai
te aéra e ia mahiti mai te opani e horo haapuai
noa vau irapaê ; haere mai ra te nana eia, hio
ihora te pue noa ra te moni i te paè upula. Te
raatira ra hoi i taua nana eia ra pii alura oia Se­
same i mahiti mai.
Tei te mahiti noa ra, horo mai ra oia i rapae/
haru hia ihora, tapupu hia e faataa hia na luhaa
e maha,- faauta hia i nia i te raau, opua e ra ratou e e haere tatou e eia, mai te mea e, ei roo­
hia mai aita nei te lino o taua taata nei, ua ite
alura ia lalou e loopili eia ei reira. Tatou ta ma­
ta ai i leienei e itea mai te hia'lu. Haere atura

-

i'1

ralou eia i roto i le oire e noaa r ra la raton
moni.
•
l i i le Yea no le lapali i mua nei le loe.

PARAU FAA1TU
Ua foaile hia i te mau tavana ia tae i 22 no
Titema ei reira te mahana faaarearea raa :
Te faaile faahou atu nei au ia outou i taua ma­
hana ra le 22 no litema ei le lapali i mua aenei.
Te h am ^ jnei te mau (amula lelahi amu raa rahi
na te mW tavana anae, e .tetahi pae parahi nae
i rare la ralou amu raa ; e pupnhi aloa lioi le
mau pupuhi ia lae i le avalea, e te haruru no le
mau upaupa e te haruru hoi o te pupuhi. ia fatata
i le po te mau chitiri e le haamaramarama mai
le atena i Fareule e temili atoa hoi : ei MotuUla hoi hamani hia ai Teienei laupili ei taupiti
arearea rahi. Faaunauna toa hoi te mau vahiné
o Tahiti eMoorea, hei Ioa mai ile I.pi rii tiare e le
pua e te mau tiare nehenehe aloa hoi. Faaineine
outou no leienei taupiti; faarearea noa outou e
liai, eiaha ia lùpute ino, i roto leienei taupiti la
le Tavana i horoa mai teienei mahana arearea ei
utua i la outou ohipa maitai i rave i te atena. No
le mau taata no Tahiti e Moorea teienei mahana
arearea, na outou e faanehenehe leienei mahana
rahi. Afai mai i te feï i le mau 'maa lahili, aita
lo'u nei.
Te mau pahi i lapae m ai, mai te mahana 9 mai
a no Titema.
r
Tirapiti marile R odman, lapitana Ally a, mai
Oahu mai.
Tira pili Rimatara T ane , lapitana Mole, mai
Rurutu mai.
Tira pili farani C aiioline, lapitana Rousseau,
mai Ana mai.
Te êê no le Tavana : BRIOT.

�</text>
                </elementText>
              </elementTextContainer>
            </element>
          </elementContainer>
        </elementSet>
      </elementSetContainer>
    </file>
    <file fileId="1158" order="16">
      <src>http://bibnum.upf.pf/files/original/6a50d0a3f2cb49a767aeac6e59c93a44.pdf</src>
      <authentication>8850a9a9d78f660648c9b228aa824a6e</authentication>
      <elementSetContainer>
        <elementSet elementSetId="4">
          <name>PDF Text</name>
          <description/>
          <elementContainer>
            <element elementId="55">
              <name>Text</name>
              <description/>
              <elementTextContainer>
                <elementText elementTextId="29682">
                  <text>«.mum m -

II A1I X V 23 \ 0 DITE U A 18f)2.

Te laata 'loa . e nre te Tavana e te haava . o ici lii-*
naaro i tc hoc hohoa o teicnci vea, aufau mai ia e
3 farane no na avac elorn.
Faaau mai ia Tcpito tc nenci parau i Papeete.

TE VEA NO TAHITI
Ei haaparare raa i le parau rii api c faufaa liia'i to
le man fenua i rolo i le llau Tam aru; c ncia i le mau mahana malia loa.

PAEAU PARAU NO TE HAU.
FA4TOROA RAA.
No le faalia raa a lona hanabana le Arii vahi­
né o te mau fenua Totaiete, e le Tavana, le Auvaha o te Repupirila. U laaloroa hia o Haereotahi, ei loohilu no le mataeinaa ra o Atimaono,
ei mono ia Fareahu, o lei polie aenei.
K aufau alu le Tavana, te Auvaha o le Repirila na teienei laata loroa, ei ulua no lana ohipa
i na farane, 900 i le rnalahili lioe.
No le faalia raa a te Tavana, le Auvaha o le
Repupirila. Ua faatoroa hia o Fanaué, ei tavana
tauluru no le mataeinaa ra o Hiliaa, ci mono ia
Teohu, o tei faaore hia lona loroa, no le haapao
ore. E aufau le Tavana, le Auvaha o te Repupirita na teienei y^la toroa, ei ulua no lana ohipa
i na farane 600 i le rnalahili hoe.
Papeete, 23 no Dilema 1852.
Te Arii vahiné o (e man
fcnita. Totaiete,

Te Tavana, te Auvaha o
te Repupirita,

l'apihia : POMARE.
Papaihia : PAGE.
Papaihia tc hohoa i te fare toroa o te ce,
Tc {( o le Tavana,
Papaihia : Rriot.

PARAU FAAITE
Te faaite nei au i te taalatoa i le faaue raa 23.
ïr a v a

8.

E ore roa lu e lia noa e, i te laala toa ia faahupehupe i lona pac fare e le hiti purumu aloa i
pihaiho i te vahi e tia hia e lona fare , e oia loa o
rapae au i te aua o te riro ei mea hupehupe ralii.
•

I dava 9.

I te mau mahana pae etoa i le hebedoma hoe,
e purumu te mau fa tu fenua e te feia e parahi
haere i te mau fare, i nia i te purumu e rapae
aloa mai, e faanehenehe, e vaere haere i te aihere e tupu haere i nia i te hiti purumu i piha­
iho i to ratou mau fare; e riro hoi tei reira ei
mea tia roa i te faaite raa tu ia ratou no tei reira
, ia huhuti hia te aihere e tupu haere na nia i te
hiti purumu i ta ratou mau pae aua e tiai.
I r .vva 10.

Te faaore roa hia nei e, eiaha roa tu e vaiho i
te aihere ia tupu noa na t nia i te hiti purumu o
te ore e au i rolo i te ture, e le mau mea au ore
i nia i te purumu o te faaore i te tiama raa o te
aralia.
te auvaha o te paeau papaa,
Papaihia : CHAPPE.

tlüEIP. 5î
O le fc.ia hoo taoa, c le man
(anta e hanpan i te laui
raa lao.1, c lia ia ia netici
aloa hia ta ratou man p irau faaile i rotn i leienei
IVd, ia aQViUl mai raton
1 faranc no te reni hoc.
Eaa.vi mai ia Tcpito tc neVieiparan.

O le ino o lei rave hia i Ana, no le laparahi
raa hia o le lapo.rahi rA o Yirv, e le oromelua
talolila ra o Clair, ua linai roa hia ia.
Ua raie le mau haava i la ralou ohipa mai le
mana e lona puai, te imiroa e lana ohipa. Te
peapea nei malou i le huni o le haapao raa paruparu o le mau tavana, le mau haava, te mau
mutoi o Ana, i le faaite raa mai i la ratou parau
puai ore no le haamana raa i te lure. Te liant o
lei tupu mai no rolo i le jîolie raa o Yirv ua liiaulua roa hia ia e le lure i te Alua e le lure a le
laata. Aore roa hoi e maere raa no lei reira manao raa. Tc lure no Ana hoe aloa ia e le lure o
Tahi'i nei. .Mai le mea , te fei.j o tei palia arolta
ore noa i le toroa o le lure i Yolo i te ohipa a
lona loroa, i te faaile raa mai e ia faaroo hia la
ralou parau, aore anei ia la ralou e liripuna t
Papeete uei lei liau e roa lu i le maria na le faa­
roo raa i la ralou parau paruru, no le faalia raa
i la ratou parau ; aore aenei le tavana aloa i
reira i te hiohio raa i le haava raa i faaoli hia i
nia ia ralou aloa? Mai le mea le mau haava o le
fenua ilio o le lure i Ana, i füaile mai i te huru
0 le rahi o to ralou paruparu rahi, aita roa lu rà
le laala tahili ia 1 u mai ia ralou le huru o lei tono hia i reira ei faalia i le lure. Aore e tavana,
aore e haava" aore e mutoi, aore e faehau lahili
1 to ratou laia ore raa i te faaineine raa na rolo i
le haava raa. Aore roa tu ra ra i faufaa hia la
taua mau laala laparahi laala ra, no ta ratou hamani raa i le pâ ci paloi raa mai i te laala lahili
ua roaa roa ia ralou rbai te auau haere noa hia;
aore ratou i laia i le ofai pupuhi a te taparahi
laala, ua roaa laua mau laata i rolo i lo ralou
rima mai lo ralou aloa laujuru i le faalupu i le
ino, ua haru anae hia ta ratou mau mauihaa e
ua aralai anae hia i mua i le aro o te haava raa
na rotn hia i le ioa o le Arii vahiné. Toopae tau
taala o lei hau roa ta ratou hara, e lai faautuu
hia i le utua lari i te vahi mauâ i rave hia ia taua
hara râ.
O te mau taala lahili S tei haere aloa i lei
reira ohipa, ua haapao mailai anae ratou i ta ra­
lou ohipa. Mai le mea i rotopu i lei reira mau
taala tauturu puai e te lia ia faaite hia o te huru
o lo ratou puai, o le lomana iho hoi o te faaue
raa te faaite nei i te hinaaro o te Tavana.
Tariirii, tavana.
Teaatoro, raalira mutoi no Papaoa. O mili
Barff, faaile paeau na te Hau.
Oia toa hoi te mau mutoi, Pihatai, Vailotia,
etc., etc.
Eila roa hi e*noe noue i te tavana i la rat^u
ohipa i rave.
^
Tete le ioa o le mau laala o lei haere noa no roi lo ralou hinaaroj Ana.
m
Haapape.—Tariirii, tavana, Moari,Metuaore,

�Tiapi, Taliuailu, Temoua, Molue, Tihi, Malo, Te mail pahi i lapae mai, mai te mahana 17 ?:■
a no Tilema.
Mairiau, Eirea, Faaraoa, Homai, Malahiapo,
tira
pitvberelane
o Emily Horl, tapena S&lt;
Rauri, Poherui, Teori, Teriimana, Ti, Mairea.
Papeete e Arue. — Teaatoro, raatira mutoi, lenance, mai Hamoa mai.
Maoa ia farani o E l i s a b e t h , tapena Darman
Toofa, Toromona, One, Railaea, Revae, Maitui,
Afaitaata, Teamo, Tini&gt; Vahapala&gt; Pirihia , daritz, mai Oahn mai.
tira piti farani o H vinals, tapena Raltleff, m
Taina.
Punaauia, Pohuetea, raatira mutoi, Fai, Fa- Rurulu mai.
tira piti tili Adelv, tapena Dauguet, mai Va.
reahu, Teaeua, Tomaro, Maumau. Taaviri, 0 vera, Faaiupua»
paraiso mai*
maoa ia beremani H ansv, tapena Huisingr
Faaa Atiau, tavana, Yahia, Matapura, Iria,
Maiehu, Tiraha, Pouru, Taionoe, Temahinepeu, mai Oahu mai.
tira piti farani o T anemainu, tabena o BoulanRaiti, Faaare, Tane, Tapare.
ger, raalira no te manua, mai Raialea mai.
Tiarei. Manua, tavana, Taia, Tearu.
tira piti o te Hau o Papeete, tapena Bigrel,
P apenoo.—Tehaero, Matua.
Vapeuriri—Teiho.
raalira no te manua, mai le Tetiaroa mai.
T&lt;? mau mutoi no Papeete.—Yaitolia, Oopa,
Te mau pahi i reva.
Teafa, Maivave, Maihi, Hoiamuri, Marurai,
tira piti farani o Marie-L ouise, uareya i Eaivavae,
Te ôê no Te Tavana, BRIOT.

■1 '•
’• .K

' i

•

' * - "-■■■*&gt;

*’

’

if

:

• ‘
•
•- •

r ; :* - :

•

'

■

"•

■
•••

•** • &gt; * K

• ' . 'V :

11 '

»;»!

1.

&lt;* * ,* *
V «'
' • *■

•«*

•V ‘ 1

i

■- "vV :

.

- &lt; • i.-.. ■ ;

• ■•

’
.
!

v*

&lt; ^1

* '/•

• !•?

rf

- - v - :

'

■

• ■

"r.v '

wr.r
■

* &gt;'
• • • ■*{%.
;■

.

, •;

•' t ' '■
f a r

’

...

.*• H f

' *' K
•’ ■ ■
■ v ' ’

’ • n

&gt;; . '

lH J

-r.-f

,.

.

,

�</text>
                </elementText>
              </elementTextContainer>
            </element>
          </elementContainer>
        </elementSet>
      </elementSetContainer>
    </file>
    <file fileId="1159" order="17">
      <src>http://bibnum.upf.pf/files/original/ddfae30380a55bccebdeb00382ee994f.pdf</src>
      <authentication>9a9a7f98c1ab3df576a925f7d27929e0</authentication>
      <elementSetContainer>
        <elementSet elementSetId="4">
          <name>PDF Text</name>
          <description/>
          <elementContainer>
            <element elementId="55">
              <name>Text</name>
              <description/>
              <elementTextContainer>
                <elementText elementTextId="29683">
                  <text>^
&gt; 3 C\
MAUX A 30 XO DI TE JHA 1852.

lATAlllTi TM-

'f&gt; taala 'to# . e cre te Tavana e te haava . o tei hinaaro i te hoe hohoa o tei*
«■fiai vra. aufau mai ia e *
!$ farane no na avae e toru.
t
Tiajan mai i» Tepito te ne- Ei hauparare raa i te parau rii api e faufaa hia'i fo
nei parau i Papeete.
te lnau fcliua j rot0 j te Hau Tamaru; e neiai te na.ni mahana maha toa.

1»AEAU PARAU NO TE HAU.
/

-------

_________________________________ :

•

:

PARAU FAAITE

Hou te faalia raa i na fare rantin' iloilo i le aserîa i Fareute, ua faaite Itia to Tahiti e Moorea i
rolo i le Y k a no te mahana l - l no Alopa, era
lae i te mahana 1 no Novema e haapulupulu ai
te komile i haapao hia no le papai raa fenua i le
malaeinaa ra o Punaauia; e no laua ohipa lare
ra ua vaiho hia laua komile raa ra.
I teienei, mai tei faa ue hia mai e le irava 3 e
te Ao le ture no te papai raa fenua, tei laalia Itia
i te mahana 2 i no Mali 1852: Te laaile hia Tu
nei to Tahiti e Moorea atoa, e te rave faahou
hia nei teienei laua ohipa a le komile i vaiho hia
ra; e i le mahana 11 no Tenuare 1852 teienei
avae i mua nei, e papai h ia 'ile mau fenua o le
taala loa i rolo i le mataeinaa ra 1 Punaauia.
la lae i te horTnitu i te poipoi o tuua mahana
ra e puluputu ai le komile i haapao hia no le
papai raa i le fare o tetavana i Punaauia e e haaII)ata ai i taua ohipa na ralou ra.
Teie taua ko mite ra.
Taaniu, Toohitu, peréliteni.
#
Pohuetea, Tavana.
Faaitoa, haava.
Te taala raatira tei hau te matahiti.
Darling, auvaha faaite parau o te Hau, papai
parau.
Te parau hia'tu nei te mau haava no te mau
mataeinaa * toa i Tahiti e Moorea, e faaite pinepine alu i teienei parau i te mau taala Toa i roto i toratoumalaeinaaia itete taala ’ toa, e ia haere te feia fenua i laua mahana i haapao hia ra.
*Mahana fa a a r ea r ea raa i roto i le Âsena.
E mahana faahiahia na to Papeele nei, e te
fJti maitai te mau ohipa'toa i haapao hia, te ma­
hana maha i mairi aenei. I te poipoi roa ra, ua
pure hia ia le pure i roto i te fare pure raa talorita, ua himene hoi te mau faehau e te mau matero i reira; e a na reira’ i ratou ra, te pupuhi
hia maira ia te pupuhi i nia i te pahi, e lo te pa i
uta, ei faahanahana raa i to lefarani paajoa ra,
faalia raa ia Louis-Napoléon ei pereliteni no ra­
tou; te horeo raa i roto i te fare loroa hanahana
o te hau, e e auraro papu atu i le hau i faataa
hia no Farani ; ete amu raa maa rahi i Fareute,
a faaamu ai te Tavana i to Tahiti e Moorea taatoa, ei tomo raa i te man fa re toa rarahi, o tei
faalia oioi roa hia e ratou, ma te faufaa ore, ma­
cro ra teienei faaarearea raa rahi, e o te riro
et umere raa na te jnau ui atoa a mûri nei.

)

mm sj
O le feia Itoo tana, r le man
taala e liaapno i te taui
raa laoa, e tia ia ia nenei
aloa hia ta ralou man pa­
raît faaite i rnlo i teienei
Ten, ia aufatt mai ratuu
1 farane nu te rcnihoe.
Faaau mai ia Tepilo te uenei parau.

E mea faahiahia rahi mau A, le Itio raa i le
taala o te mau mataeinaa Toa, i le liaerea na In­
halai, ma te faaahu hia i lo ralou ra mau tipula
unauna, o tei faanehenehe maile hia i te mau ravea'loa, ua ran te hum. Pila e lia i le manao
nei, ia faaau noa'e i le huru e le laa e raa n
laua mau peu faauuauna ra, e le huru aloa hoi o
le mau mea toa ra ia Mo ; o le mau mea i faabei
hia i nia i te upno ra, ua faaau Itaero hia ia i nia
i le manua rarah i, e faatere hia ra, le pahi atiahi, te mau peu no le anotau lahito ra ; e te mau
reva ra, ua faaau haere hia ia i nia i lé maiitaehac o te moana. e te man peu atoa ùo le tafrao
raa e te laaile ra;l parau ; o le man popo ra hot
e haau anae
. ia. Ua
* hau e roa»ra
9 te oaoa o te
laata. c ua hum anae ralou ma le poupon, a île
ai ralou i te Auvaha o le Repupirita i le tomo
raa Tu i roto i le asena i Papeeta. i te pee raa
Tu i te Arii vahiné, e ma le pee hia mai e le
mau raatira, e te vahiné e raterahi, i nia 'nae i
le puaahorofènua.
O le lavana lei faaafa i taua faaarearea raa
ra, ile inu raa i te uina, ma (e faahanahana Tu i
te pereliteni o le Repupirita ; e a na reira'i oià,
ua pupuhi hia maira le pupuhi i nia i te mau nrranna ; e i mûri ae i tei reira, e ma te reo rahi,ua
faaite laalion yiaira oia ê, te inu ra oia, ma *te
hinaaro,. e ia maitai roa lo Tahiti nei ; i teienei
ra, te faaite hia' tu nei le huru o tana mau parau
i roaa mai ia matou, i roto i taua pue raa rahi
taala ra ; o lei huru mamu roa ra i reira ra.
« E le Arii vahiné, le mau tavana, e le taala
Toa o Tahiti e Moorea nei, a faaroo mai na :
« A itea hoi tou nei lae raa mai i rolopu ia
outou; i teienei ra, a farerei ai au ia outou i ro­
to i teienei oroa rahi, ua hinaaro au i te faaite
papu alu ia outou ê , a faalia'i outou i te mau
lare loa i Fareute, ua haapao maile ia outou,
mai le mau laata e au ia faalura roa hia.
A tauturu papu mai ai hoi outou i ta matou
nei mau ohipa, mate iloilo e te aau olahi, i riro
mai nei ei hio raa faahiahia roa n a 'ii; ua rave
ia outou i taua ohipa ra ei maitai no outou iho,
ei maitai no to oulou iho na fenua ; e te
hinaaro papu nei au, e eiaha roa ' tu le a vae
matamua o teienei matahiti
api ia mairi,
maori ra, ia roaa ' toa mai ia outou le faufaa
no rolo i teienei ohipa.
« A tapoi mai ai tarani i tona tamaru i nia i to
oulou nei mau fenua, ua hinaaro ia oia i te aratai ia outou na nia i te éâ o te maramarama, ia
riro outou ei feia tuiroo i Oceanie nei, ia itea
hoi te faufaa mau o to oulou nei mau fenua ; e o
vau nei, o tamf aufàha, aiia roa Tu ou nei e h i^
naaro è ae. »
« I Teienei ra, a tii faahou atu ai au ia oulou^

�o apili mai i to otiloti puai i nia i to matou. V&gt;
maheré ia oulou i te ilepapu i teiencit', ua haapao liia ia ci niailai ni oulou iho, ei moitai no lo
oulou iho na fenua here rahi. O (&lt;v l.aamailai
roa raa ra i te inau taala o leienei fenua, o le
faaieilei roa raa i to oulou nei tnau fenua, Ici
mira, e o ici reira anae ra le hinaaro o to F a rani, a lo'n aloa nêi hoi ia hinaaro.
« I leienei ra, e lo Tahiti c lo Moorea nei, le
inu nei au ma le hinaaro e, ia mailai roa 16 ou­
lou nei mau fenua.
K oli aéra le paraît a le Tavana, ua faaue aé­
ra le Àrii vahiné, e ta fautia hia mai tana parau,
mai leie i mûri net le huru :
« E honta e lo Tahiti taatoa, e vau i te poriomu, te aliarua e ono, paioma i te matai, le Teva i
uta, e te Teva i lai, eRua inanoteOropaa,Moorea e vau : leie tuu parau ia tatou, e amui latou i to tatou nei mauruuru i le parau ta te Tavana i faaite mai nei. Ua poupou lo 'u nei aau i
tana parau. E parau liaumaru ia, e au ia i le vai
anu, e i le mahainui..Ua tae roa te mauruuru i
rolo i tou nei aau, ua lae roa i le ivi tuamoo, e i
te io rouru roroa. Maitai alura ; e i naha, le imi
nei le Auvaha o ,te Repupirita, e ia maitai roa,
« ia taoa hia Tahiti, la ora na oe e Page, ia maoro lo oe na noho raa io tateu nei. la ora na oe
e amuri noa'tu, e ia ite vave lo malou nei mala
ia Tahiti i le riro rau ei fenua laoa fa, e te oaoa
rahi. Tirara ia parau. »
Ua oto ihora te upaupa ; e ua afai maira te
taata' toa i lo ralou tnau hei upoo, te tiputa, e
te pupepu, e ua tuu mai i raro i te pae avae o te
Tavana ; e ua tia ' toa mai hoi te mau vahiné nehenehe o Tahiti nei, e ua afai aloa mai i to ralou
mau hei pia, tei haune hia, c lei raraa maite hia.
Taea roa aéra te hora tamaa ra ; (e i reira ' lura
te puaatoro rarahi i eu taatoa hia, e le puaa ni-&lt;
hopii, te tuu haere raa hia ' tu i mua i te aro o
taata, i nia i te iau i opea hia ;#ua tuu hia mai
hoi te paero raralii uaina no Farani ; c ua faa-

rioanoa maile hia ta ua maa ra i pe. mili noama,
e te iaiero. Piiiai rioa dira le harûru o taiial mau
upaupa ra i le mau valii aloa, e a laaoti hiai tei
reira ra, le haruru aloa maira ia fe piipyhi nai
nia mai i te mau mantia,,e te i ra te aâu e le
taata ' toa i te oaoa rahi. 1 te mairi ra ia o te
maru o le po, ua’ pee aéra ia le a' iltri i nia i
Molu-l ta e uu.api roa te ava ' toa e te .reva i te
papaa rii auahi, e i le maramarama. Aore roa'lu
ra taua faa arearea raa ra i faaoli hia, e ao mai­
te aéra : aila roa ' tu le upaupa rarahi, e le ta ri­
pa rau i faaoti noa h ia 'e ; e ua faaoto nôa mai â
hoi to Tautira i ta ralou mau vivo.
E parau hia hoi e, o te faaarearea anae ra te
ohipa au i to Tahiti nei.
E mahere i le maoro roa le faatiatia haere raa
i te mau peu rii aloa i tüpu i roto i taua faaarea­
rea raa rahi ra.
FAAUE R A T
No te faaue raa a te Tavana. le Auvaha o te Repupirita.
O M Fergus, oia hui Maita, ici faaue hia, ei hiopoa i te mau
haapii raa, e i te mau aua hau i roto i te mau mataeinaa 'toa, i tei—
cnei matahili.
Te faaite hia ’ tu nei. te mau haava mataeinaa ’ toa i Tahiti, c c
tuu atu ratou i roto i te rima o te mau tavana u to ralou ra mau
mataeinaa, i te 10a o te feia’ioa i faautua hia i te avae i mairi aenei;
e na le mau tavana e faaue atu i te mutoi e e aratai moi mai i taua
feia i faautua hia ra i Papeete nei, c e afai atoa mai hoi i to ratou
ra mau ioa.

----------- - a t a f lua *.- i -------------Te mau palii i lapae m ai, mai % mahana 23 mai
a no Tile ma.

Manua tira piti farani o Tabc-M anc, tomana Boulanger, mai Borabora mai.
Manua tira piti farani o H y d rog rap h e, tomana Parchappc mai
A l l a mai.
Patia ia marite o liu tn so ff, tapena Pierce, mai Oahu niai.
Manua tira piti farani o Pïuuhiva, tamana Mature, mai N'uuliiva e
Paumolu ma’v

Te ôô no le Tayana : RRIOT.

ji
• qu °
■nu'
.lie

■v

etfihû iûa&amp;iùJ m oj
Ï,V i :
'

’V

�</text>
                </elementText>
              </elementTextContainer>
            </element>
          </elementContainer>
        </elementSet>
      </elementSetContainer>
    </file>
  </fileContainer>
  <collection collectionId="7">
    <elementSetContainer>
      <elementSet elementSetId="1">
        <name>Dublin Core</name>
        <description>The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/.</description>
        <elementContainer>
          <element elementId="50">
            <name>Title</name>
            <description>A name given to the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="9877">
                <text>[31]Te Vea no Tahiti</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="41">
            <name>Description</name>
            <description>An account of the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="12880">
                <text>Le Vea no Tahiti est un hebdomadaire, premier journal en langue tahitienne sous l’administration française.</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="40">
            <name>Date</name>
            <description>A point or period of time associated with an event in the lifecycle of the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="12881">
                <text>1851-1859</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="42">
            <name>Format</name>
            <description>The file format, physical medium, or dimensions of the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="12882">
                <text>Chaque numéro est composé de deux pages mesurant 33 centimètres.</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="38">
            <name>Coverage</name>
            <description>The spatial or temporal topic of the resource, the spatial applicability of the resource, or the jurisdiction under which the resource is relevant</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="29372">
                <text>Polynésie française</text>
              </elementText>
              <elementText elementTextId="29373">
                <text>Tahiti</text>
              </elementText>
              <elementText elementTextId="29374">
                <text>19ème siècle</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="44">
            <name>Language</name>
            <description>A language of the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="29386">
                <text>Tahitien</text>
              </elementText>
              <elementText elementTextId="29387">
                <text>tah</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
          <element elementId="47">
            <name>Rights</name>
            <description>Information about rights held in and over the resource</description>
            <elementTextContainer>
              <elementText elementTextId="29405">
                <text>Domaine public</text>
              </elementText>
            </elementTextContainer>
          </element>
        </elementContainer>
      </elementSet>
    </elementSetContainer>
  </collection>
  <itemType itemTypeId="1">
    <name>Text</name>
    <description>A resource consisting primarily of words for reading. Examples include books, letters, dissertations, poems, newspapers, articles, archives of mailing lists. Note that facsimiles or images of texts are still of the genre Text.</description>
  </itemType>
  <elementSetContainer>
    <elementSet elementSetId="1">
      <name>Dublin Core</name>
      <description>The Dublin Core metadata element set is common to all Omeka records, including items, files, and collections. For more information see, http://dublincore.org/documents/dces/.</description>
      <elementContainer>
        <element elementId="50">
          <name>Title</name>
          <description>A name given to the resource</description>
          <elementTextContainer>
            <elementText elementTextId="12316">
              <text>Te Vea No Tahiti 1852</text>
            </elementText>
          </elementTextContainer>
        </element>
        <element elementId="40">
          <name>Date</name>
          <description>A point or period of time associated with an event in the lifecycle of the resource</description>
          <elementTextContainer>
            <elementText elementTextId="12318">
              <text>1852</text>
            </elementText>
          </elementTextContainer>
        </element>
        <element elementId="41">
          <name>Description</name>
          <description>An account of the resource</description>
          <elementTextContainer>
            <elementText elementTextId="12890">
              <text>Le Vea no Tahiti est un hebdomadaire, premier journal en langue tahitienne sous l’administration française.</text>
            </elementText>
          </elementTextContainer>
        </element>
        <element elementId="48">
          <name>Source</name>
          <description>A related resource from which the described resource is derived</description>
          <elementTextContainer>
            <elementText elementTextId="12891">
              <text>Service du patrimoine archivistique et audiovisuel (SPAA)</text>
            </elementText>
          </elementTextContainer>
        </element>
        <element elementId="47">
          <name>Rights</name>
          <description>Information about rights held in and over the resource</description>
          <elementTextContainer>
            <elementText elementTextId="12892">
              <text>Domaine public</text>
            </elementText>
          </elementTextContainer>
        </element>
        <element elementId="42">
          <name>Format</name>
          <description>The file format, physical medium, or dimensions of the resource</description>
          <elementTextContainer>
            <elementText elementTextId="12893">
              <text>Chaque numéro est composé de deux pages mesurant 33 centimètres</text>
            </elementText>
          </elementTextContainer>
        </element>
        <element elementId="44">
          <name>Language</name>
          <description>A language of the resource</description>
          <elementTextContainer>
            <elementText elementTextId="12894">
              <text>tahitien</text>
            </elementText>
            <elementText elementTextId="12897">
              <text>tah</text>
            </elementText>
          </elementTextContainer>
        </element>
        <element elementId="51">
          <name>Type</name>
          <description>The nature or genre of the resource</description>
          <elementTextContainer>
            <elementText elementTextId="12895">
              <text>Text</text>
            </elementText>
            <elementText elementTextId="12898">
              <text>Texte imprimé</text>
            </elementText>
          </elementTextContainer>
        </element>
        <element elementId="38">
          <name>Coverage</name>
          <description>The spatial or temporal topic of the resource, the spatial applicability of the resource, or the jurisdiction under which the resource is relevant</description>
          <elementTextContainer>
            <elementText elementTextId="12896">
              <text>Polynésie française;Tahiti;19ème siècle;</text>
            </elementText>
          </elementTextContainer>
        </element>
      </elementContainer>
    </elementSet>
  </elementSetContainer>
</item>
